De ce se usucă livezile de cais şi piersic?

      Uscarea brusca si aparent fara motiv a pomilor din livezile de cais si piersic a dat maribatai de cap si a pus multe intrebari printre proprietarii livezilor de cais si piersic. Inliteratura de specialitate acest fenoment se intilneste sub denumirea de “declinulcaisului si piersicului”.Fenomenul de declineste un impedimentmajor in extinderealivezilor de cais şipiersic, ca urmare aprocesului de pieireprematură a pomilor.Acest fenomen semanifesta uneori cudeosebita intensitatein plantatiile tinere,ducand la scadereanumarului de pomi.

      In urma cercetarilor a numerosi oameni de stiinta din diferite domenii, s-a ajuns laconcluzia ca declinul piersicului si caisului este rezultatul unui complex de factoribiotici si abiotici care actioneaza la producerea acestui fenomen, fiind greu destabilit care este factorul primar.Cercetatori din domeniile virologie, bacteriologie, micologie, fiziologie, chimie,biochimie, au colaborat, stabilind in general elementele care duc la declinul caisuluisi piersicului.Dintre factorii neparazitari care contribuie la declinul caisului si piersicului amintim:- incompatibilitatea dintre altoi si portaltoi; conditiile de mediu (gerul, insolatia,oboseala solului, actiunea unor substante chimice, extremele hidrice, supraproductiaetc.)

Incompatibilitatea altoi – portaltoi.

      Paunovic 1968, a facut numeroase studiiasupra declinului la cais, produs de incompatibilitatea dintre altoi-portaltoi, descriindsi simptomele pe care le-a grupat in 4 faze:- faza I: pomul prezinta cresteri normale, dar ii lipsesc frunzele de la baza ramurilorde schelet (nodurile de la punctul de altoire pot fi vizibile sau nu).- faza a II: la inceputul perioadei de vegetatie pomul se prezinta normal; cu timpullastarii raman mici, frunzele se clorozeaza si sunt usor curbate, avand suprafataincretita;Tesuturile trunchiului si al lastarilor au o consistent spongioasa si o coloratie galben-bruna.- faza a III: pomii se prezinta normal la inceputul fazei de vegetatie si pot chiarsa rodeasca; apoi se constata stagnarea cresterii frunzelor si a lastarilor, care auaspect clorotic si se rasucesc.- faza a IV: ofilirea se manifesta chiar de la inceputul perioadei de vegetatie, tesuturilelemnoase ale altoiului si portaltoiului se brunifica intens, iar ramurile suntsubtiri si scurte.

Conditii climaterice.

      Caisul si piersicul sunt specii foarte sensibile la schimbarilebruste de temperatura din timpul iernii si mai ales cele de la sfarsitul ei, care potproduce grave dereglari fiziologice, ducand in final la moartea pomilor.Actiunea frigului asupra ramurilor se manifesta prin: necroze hibernale, leziuni,pigmentarea rosie a ramurilor, aparitia de umflaturi si gomoze, modificari de culoarepe scoarta trunchiului si simptome interne.Necrozele se manifesta sub forma de pete mici, de forme neregulate, situate intredoi muguri, sau pot cuprinde ramura in intregime.Leziunile apar pe suprafata ramurilor, avand lungimea de 5-10 mm si prezentandscurgeri de goma, cu un aspect lucios, lacuit.Pigmentarea rosie a ramurilor se produce de obicei toamna inainte de cadereafiziologica a frunzelor, cand temperaturile scade sub pragul de 70C (pragul 0 vegetativpentru piersic).Umflaturile apar pe scoarta si contin gome in cantitati mici, modificarile de culoareapar tot pe scoarta trunchiului.Simptomele interne sunt: necroza xilemului, floemului si a tesutului cambial,precum si aparitia unor lacune in tesutul lemnos, repartizate regulat intre razelemedulare din dreptul cambiului.

      Perioada aparitiei alterarilor hibernale — incepe in toamna, odata cu scadereatemperaturii aerului, sub pragul de vegetatie al piersicului. Dupa unii autori, perioadacritica pentru cais si piersic este sfarsitul iernii si inceputul primaverii, atuncicand datorita temperaturilor din timpul zilei, care depasesc pragul 0 de vegetatie,se incepe desfasurarea proceselor biochimice in celule. Aceasta variatie poateavea valori mari si poate provoca dereglari fiziologice daunatoare pomilor.Deci, scaderile bruste de temperature provoaca daune mai mari decat atuncicand temperature scade treptat sau cand temperatura se mentine la un nivel scazuto perioada mai mare de timp. Pierderile cele mai mari se inregistreaza la pomiide varste mai mici (4-6 ani).Alterarile hibernale ale ramurilor constituie o tulburare fiziologica a pomului datorataunor cauze multiple si complexe. Factorii care favorizeaza aparitia acestoralterari sunt: folosirea de soiuri cu ciclu vegetativ prelungit; excesul de azot sauadministrarea acestuia prea tarziu ceea ce duce la prelungirea vegetatiei si intarziereamaturarii (coacerea) ramurilor; irigarea excesiva sau ploile prelungite maiales dupa recoltare, intarzie maturarea lemnului; actiunea sensibilizanta a unorsubstante chimice;

      Oboseala solului in acest process intervin factori fizici, chimici, biologici. Dintreacestia o importanta deosebita o reprezinta substantele toxice de provenientadiferita, care se acumuleaza in sol. Acestea sunt secretate fie de sistemul radicular al pomilor din aceeasi specie(fitotoxinele), fie rezultate din activitatea unor microorganisme (ciuperci – micotoxinele)sau substante toxice acumulate in urma activitatii omului (pesticide,ingrasaminte).

      Fenomenul este inregistrat mai ales in livezile de piersic, plantatefara a lasa solul sa se odihneasca.Dintre factorii patogeni implicati se evidentiaza: virusurile, bacteriile si ciupercilepatogene.Dintre bolile virale enumeram: strierea lemnului (Steam pitting virus), rozeta viroticaa piersicului (Peach rosette decline), dar si rasucirea clorotica a frunzelor decais (Clorotic leaf roll — micoplasma).Dintre bolile bacteriene- Cancerul bacterian produs de Pseudomonas syringaepv. syringae (Van Hall) si de Pseudomonas morsprunorumWormwold. Acestebacterii produc pieirea prematura a ramurilor sau chiar a pomilor in scurt timpde la pornirea in vegetatie.Primele simptome care apar inca de la sfarsitul toamnei sunt foarte putin vizibilesi se manifesta prin necroze si mici leziuni la nivelul mugurilor sau pe suprafataramurilor. Acestea se maresc in timpul iernii, transformandu-se in rani deschise,insotite de obicei de scurgeri gomoase.Primavara se constata unele anomalii in desfasurarea normala a fenofazelor, astfel:-unii nu pornesc in vegetatie, uscandu-se progresiv; altii infloresc, dar la scurttimp se usuca;-altii incep normal desfasurarea fenofazelor, infrunzesc, dar dupa aparitia frunzelorse opresc din crestere, se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca.Uscarea continua si in timpul verii, dar intr-un ritm putin mai scazut, datorita uscaciuniiatmosferice si a temperaturilor ridicate.

      Temperaturile scazute din timpuliernii (sub -15 0C) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe leziuni.Odata patrunsa in ramura prin diferite porti de intrare (diferite rani), bacteriafoloseste ca sursa de hrana zaharul din tesuturi; in urma acestei hraniri are locscaderea continutului de hidrocarburi din tesuturi si rezulta o hipersensibilitatela frig a zonelor infectate.Speciile de ciuperci patogene intalnite frecvent fac parte din genurile: Cytospora,Eutypa, Fusicoccum, Monilinia, Verticillium, Phytophthora, Stereum, Armilariella,Fusarium, etc.Ca urmare a actiunii acestor ciuperci patogene, apar uscari pe ramuri si trunchicare se manifesta sub diferite forme:- uscarea brusca a ramurilor, cu aparitia de ulceratii, ce afecteaza floemul, xilemulsi cambiul: C. cincta, E. lata produc uscare si necroze; Fusicoccum amygdali producecancerul uscat, Monilinia laxa – uscarea moniliana;- ofilirea brusca, fara ulceratii, cu necroze locale si cu putrezirea trunchiului si aradacinilor produsa de Phytophthora spp.si de Armilariella melea care producputregaiul coletului si al radacinilor; Stereum purpureum care produce boalaplumbului.- ofilirea fara ulceratii, prin invazii sistemice, produsa de genurileVerticillium siFusarium.

      Leziunile ulceroase si uscarea pomilor provocate de specii de Cytospora, produccele mai mari pagube economice. Boala se manifesta la exterior prin doua tipuride simptome: uscarea brusca sau lenta ca urmarea infectiilor multianuale si ulceratiipe trunchi si ramuri. Simptomele apar atat pe trunchi, cat si pe ramurilede diferite varste, inclusive pe mugurii care se usuca. Leziunile si ulceratiile se lo calizeaza in jurul locului de insertie a mugurilor, lastarilor si ramurilor. Lastarii simugurii la care s-au format astfel de leziuni, se usuca in scurt timp, tesuturile fiinddistruse rapid de ciuperca.Ciuperca poate actiona: direct (prin degradarea tesuturilor plantei sub actiuneahifelor ciupercii) si indirect (prin eliminarea unei toxine care duce la formarea gomelorin vase, producand obstructia lor).Invaziile de Cytospora sunt influentate de cauze biotice si abiotice.

      Cauzele abioticesunt: frigul si insolatiile care produc leziuni unde se instaleaza patogenul.Cauzele biotice sunt infectiile produse de alti patogeni cum ar fi: Fusicoccumamygdali, Eutypa lata, Stigmina carpophila, in urma lor instalandu-se Cytosporaca parazit de slabiciune.Combaterea fenomenului de declin la cais şi piersic este greu de realizat. Măsurilepreventive şi profilactice răman cele mai importante de reducerea pagubelor.Pentru a preintampina contaminarea pomilor, trebuie evitate rănirile pomilor.Practic, orice leziune a pomilor este o poartă de pătrundere pentru mulţi dintrepatogenii implicaţi in procesul de declin. In acest scop, se recomandă:-folosirea la plantare doar a materialului saditor sanatos.-tratarea ranilor cu masticuri antifungice, protejarea trunchiului de ranire si varuirelor-protejarea trunchiului de vătămări mecanice, de atacul insectelor şi a rozătoarelor;-eliminarea ramurilor şi lăstarilor infectaţi şi distrugerea lor prin ardere;-schimbarea perioadei de taieri, pacticandu-se mai ales taieri in verde in locul celorde iarna-tăierile de rodire se efectuează mai intai la pomii sănătoşi după care se fac tăierilela pomii infectaţi pentru a nu se transmite bolile de la cei bolnavi la cei sănătoşi,dezinfectarea uneltelor de taiat-administrarea azotului cu precautie-evitarea irigarii prin aspersie-evitarea lucrarilor care produc degradarea structurii solului si tasarea lui exagerata

      Pentru prevenirea atacului agenţilor patogeni, enumeraţi mai sus, se recomandăefectuarea unui tratament chimic obligatoriu in perioada de cadere fiziologicaa frunzelor (la 50% si la 100% din frunze, zeama bordeleza sau sulfat de cupru);

Sursa: www.fermierul.ro

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *