Silozul ca un furaj suculent este bine cunoscut şi apreciat de către fermierii cu un şeptel mare de taurine. În aceste ferme porumbul în formă de siloz și masă verde este “regele furajelor” care la rind cu “regina”- lucerna formează baza raţiilor pentru taurine. Alimentaţia taurinelor în condiţiile fermelor mici (1-5vaci) are mai multe particularităţi una din care la moment, constituie insuficienţa sau lipsa totală în raţii a unui așa furaj suculen ca silozul de porumb.
Cu toate că este cunoscut faptul că la cultivarea porumbului pentru grăunţe se obţine numai 40-50% din substanţele nutritive care se pot recolta dacă planta de porumb sar utiliza integral la producerea silozului, majoritatea fermierilor mici şi mijlocii nu practică prepararea silozului. Această situaţie are mai multe pricini, principalele fiind insuficiența mecanismelor corespunzătoare (combine, tocătoare), a capacităţilor de păstrare a furajului şi nu în ultimul rând cunoştinţelor reduse
a fermierilor privind tehnologiile de preparare şi utilizare eficientă a silozului în raţiile animalelor în condițiile fermelor mici și mijlocii.
Reieșind din aceste situații şi ţinând cont de faptul că la noi în ţară peste 95% din şeptelul de taurine se află în sectorul particular la fermierii mici și mijlocii, este oportună necesitatea testării și aprobării unor elemente tehnologice eficiente de preparare, păstrare şi utilizare a silozului de porumb în condiţiile fermelor mici şi mijlocii de taurine și ovine. Pentru îndeplinirea acestor lucrări în condiţiile a două ferme de taurine(zona de centru și zona de nord a republicii) în colaborare cu Agenția Națională de Dezvoltare Rurală ( ACSA ) au fost efectuate lucrări practice în vederea conservării masei de porumb prin însilozare în diverse capacități și folosind în primul caz a plantelor de porumb afectate secetă, care nu au dovedit să atingă faza optimă de dezvoltare de coacere în ceară a grăunțelor, în al doilea caz plantele de porumb nu au fost afectate de secetă și sau dezvoltat normal. În total au fost tastate patru variante de însilozare a porumbului în condițiile fermelor mici și mijlocii.
Prima variantă s-a caracterizat prin faptul că ca capacitate de păstrare a silozului de porumb la o scară medie au fost utlizate tranșee betonate cu capacități de 800-1000t. La primul fermier Baciu Dumitru din satul Mereni r-nul Anenii Noi această capacitate a fost amenajată la suprafața solului(foto1), în al doilea caz (fermierul Gnatiuc Eugen, s.Funduri Vechi, r-nul Glodeni) această tranșee a fost săpată în pământ la adâncimea
de până la 3,0m (foto2). De asupra tranșeei în al doilea caz a mai fost construit un acoperiș, care protejază tranșeia de precipitații atmosferice și totodată aici, de asupra silozului se mai pot păstra și baloturi cu fân sau paie. Foto1. Tranşeea pentru siloz la suprafața solului Foto 2. Tranşeea pentru siloz adîncită în pămînt În varianta a doua pentru păstrarea masei însilozate s-a utilizat o tranşee săpată în pământ(foto 3).
Adâncimea tranşeei este de 0,3-0,5m, lăţimea — 1,8-2,0 şi lungimea 3,0-3,5m, înainte de umplerea capacităţii pe pereţii ei sau aşternut folii de peliculă, care după umplerea capacităţii a învelit parțial masa supusă însilozării. Pentru izolarea mai bună şi formarea condiţiilor anaerobe de păstrare peste peliculă sa aşternut un strat de pământ cu grosimea de 15-20cm. Foto3. Tranșee pentru depozitarea silozului săpată în sol În varianta cu folosirea tranşeei de pământ tehnologia a fost asemănătoare cu prima variantă cu excepţia că această tranşee avea o adâncime mică de doar 30-50cm şi din aceste motive stratul de masă supusă însilozării a crescut de asupra solului la înălţimea de 1,2-1,5m. În așa mod în această capacitate sa depozitat o cantitate de 4-6t siloz, cantitate suficientă pentru o vacă pe perioada de iernare -210 zile. Varianta a treia a preconizat utilizarea în calitate de capacitate pentru siloz a butoaielor de plastic cu volumul de 250- 300 l. În a patra variantă sau utilizat saci de polietilenă de culoare întunecată în care sau introdus şi tasat aproximativ 25-30 kg masă de porumb tocat cu dimensiunea particulelor de 1-2cm.
După aceasta din saci la maximum a fost eliminat aerul şi legați la gură pentru a întrerupe accesul aerului în masa supusă însilozării. Luând în consideraţie că pentru o vacă pe perioada de iarnă este necesar de 5-6t siloz, reiese că pentru această cantitate sunt necesari 200-250 saci, pentru o capră sau oaie sunt de ajuns 20-25saci. Toate aceste patru variante de însilozare au fost repetate în ambele gospodării. În condițiile fermei Baciu Dumitru (s. Mereni), când din cauza secetei porumbul sa veștejit înainte de termen, deci când plantele nu au dovedit să formeze știuleți în coacerea de ceară a grăunțelor (foto4) şi în al doilea caz în condițiile fermei fermierului Gnatiuc Eugen (s. Fundurii Vechi ), când plantele de porumb au atins faza optimală de dezvoltare — coacerea de ceară a grăunțelor(foto5). Foto4. Porumbul afectat de secetă s. Mereni Foto 5. Porumb în faza de ceară s.Funduri Vechi Pentru promovarea în rândurile fermierilor a tehnologiilor
moderne de însilozare a porumbului la scară mică şi medie au fost organizate şi petrecute două seminare cu demonstrări practice a acestor tehnologii.
Primul seminar sa desfăşurat pe 08 august 2014 în condiţiile fermei de taurine a fermierului Baciu Dumitru din s. Mereni r-nul Anenii Noi şi al doilea pe 20 august 2014 în condiţiile fermei de taurine a fermierului Gnatiuc Eugen din s. Funduri Vechi r-nul Glodeni. În cadrul seminarelor a fost atrasă o atenție deosebită a fermierilor la avantajele însilozării şi la îndeplinirea obligatorie a următoarelor aspecte tehnologice privind asigurarea preparării unui siloz calitativ: Avantajele însilozării, sau de ce silozul? — Mecanizarea completă a proceselor tehnologice de la semănat şi până la recoltarea plantelor. — Reducerea influenţei factorilor climaterici asupra calităţii nutreţului. — Simplicitatea tehnologiei. — Pierderi reduse de substanţe nutritive (5-10%comparativ cu 25-30% la pregătirea fânului) ale nutreţului.
— Păstrarea îndelungată(zeci de ani) cu calitate înaltă. — Cea mai bună păstrare a însuşirilor furajelor verzi supuse conservări. — Asigură stabilitatea raţiei (monotip) în timpul anului. — Posibilitatea de reducere a cantităţii de concentrate din raţie dacă porumbul este însilozat în faza optimă –faza de coacere în ceară a grăunţelor. — Stimularea producţiei de lapte (aproape cu 500kg pe lactaţie şi mai mult în comparaţie cu raţiile fără siloz).