CEREREA ÎN CREȘTERE COSNSTANTĂ DE ALIMENTE ECOLOGICE LA NIVEL MONDIAL — O ȘANSĂ DE DEZVOLTARE PENTRU FERMIERII MOLDOVENI

Dacă produsele agroalimentare convenționale moldovenești trebuie să înfrunte o competiție acerbă pe piețele externe, cele produse în regim BIO pot intra lejer, grație cererii crescânde și a ofertei insuficiente, înregistrate în ultimul deceniu pe acest segment. 

Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovenești reprezintă unul din cele mai mari handicapuri când este vorba despre competitivitatea acerbă de pe piețele externe ale produselor agroalimentare. Însă există câteva nișe, unde situația nu este atât de dramatică, oferta nu acoperă cererea în creștere și fermierii moldoveni, printr-un efort bine direcționat, pot să-și asigure o piață de desfacere constantă.  Este vorba, printre altele, de agr icultura BIO, care deja de 20 de ani nu face față cererii tot mai mare pe piața occidentală. O piață de 33 de miliarde care este în continuă creștere Industria internațională de alimente ecologice — atât în Europa, cât și în întreaga lume, este în creștere constantă. Veniturile globale ale acestei piețe constituiau în 2018 circa 95
miliarde de euro. Piața produselor BIO este în creștere dinamică în mai multe țări europene: Germania a depășit 10 miliarde de euro, piața franceză s-a dublat în ultimii cinci ani, iar în Danemarca alimentele ecologice dețin o cotă de 13,3% din piața produselor alimentare. Creșterea pieței este una viguroasă, potrivit unui raport al Parlamentului European, în care se menționează că în anul
2017 piața europeană a produselor BIO valora peste 30 miliarde de euro.Pe de altă parte, agricultura statelor UE este departe de a acoperi această cerere și nu există un trend pronunțat privind
trecerea producătorilor agricoli, care și așa au piețe de desfacere asigurate, la schimbarea modului de producere. Această stare de lucruri îi favorizează pe fermierii din țările terțe, inclusiv Republica Moldova, pentru care convertirea terenurile agricole la producerea în regim BIO nu reprezintă o problemă prea mare. Aproape 4% din terenuri cultivate în regim BIO Din cauza deficitului de produse ecologice pe piețele europene, Comisia Europeană permite importul acestora și din țările unde încă nu este bine pus la punct un sistem de certificare a alimentelor ecologice  și trasabilitatea acestora. Este suficient ca organismele de certificare recunoscute în UE să poată activa în țările de origine a alimentelor. Potrivit Marcelei Stahi, șefa direcției agricultură ecologică din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului,în anul 2018 în țara noastră existau 12 organisme de certificare internaționale și două – naționale. Iar din cei 136 de fermieri, care produc în regim organic, 89 au fost certificați de organismele internaționale. ”Este o soluție salvatoare, care permite fermierilor moldoveni să-și exporte producția BIO în Uniunea Europeană chiar dacă sistemul național de certificare încă nu face față exigențelor UE”, — ne relatează Marcela Stahi. De către organismele internaționale sunt certificate pentru producerea BIO 73,4 mii de hectare de terenuri agricole, iar de către organismele naționale – 2 261 hectare. În total este vorba despre 75,7 mii hectare de terenuri cultivate în regim organic, ceea ce reprezintă 3,9% din suprafețele agricole.Ce produse ecologice exportă fermierii moldoveni Potrivit datelor oficiale, în anul 2018 au fost exportate peste 52,1 mii tone de produse moldovenești BIO.Din punct de vederea cantitativ, cel mai exportat produs agricol ecologic moldovenesc este porumbul. Anul trecut au fost livrate în afara țării peste 32 mii de tone de porumb. Grâul a fost exportat în cantitate  de 2 233 tone, iar soia – de 1 098 tone. Nucile sunt și ele în topul exporturilor de produse BIO, anul trecut fiind exportate 5 275 tone de nuci în coajă și 1 577 tone de miez de nucă.De asemenea, unul dintre cele mai exportate produse BIO este materialul săditor de lavandă, anul trecut fiind exportați cca 350 mii de puieți.În 2018 au mai fost exportate 4 048 tone de semințe de dovleac și 4 400 tone de semințe de floarea-soarelui ecologice. Afacere ecologică de 10 milioane de euro Unul din liderii exportului de produse ecologice moldovenești este compania moldo-olandeză  «Prograin Organic», care doar anul trecut a exportat circa 20 mii de tone de cereale BIO de producție moldovenească, cifra de afaceri a companiei în 2018 fiind de 10 milioane de dolari.
Potrivit lui Spartac Chilat, directorul companiei, la moment «Prograin Organic» exportă produse BIO în Olanda, Franța, Germania, Austria și Bulgaria. Compania a fost fondată în
2014. La acel moment atât partea olandeză era cointeresată de potențialul ecologic al agriculturii moldovenești, cât și antreprenorii moldoveni în atragerea investitorilor din UE, care să le asigure piață de desfacere pentru produsele BIO. Compania a început să colaboreze cu fermierii moldoveni, îndrumându-i în procesul de trecere la agricultura organică. În prezent, «Prograin Organic» are încheiate parteneriate cu 50 de fermieri, producători în special ai culturilor de câmp. Cum se face agricultură organică În conformitate ci legislația R. Moldova, care după semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost racordată la cea europeană,normele producției ecologice nu admit utilizarea de fertilizatori chimici ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanțe folosite în alimentația animalelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse contraindicate în agricultura eco. Agricultorii vor folosi semințe sau răsad, obținut tot prin metode de producție  ecologică.În cazul în care într-o gospodărie agricolă nu toate terenurile sunt folosite pentru producere ecologică, agricultorul va separa parcelele, produsele, inclusiv animalele care consumă hrană eco, de cele care se alimentează din surse neecologice.Potrivit legii, agricultorul trebuie să țină un registru pentru a evidenția clar această separare între tot ce este și ce nu este ecologic în gospodăria sa.  Menţinerea şi ameliorarea stării florei şi faunei solului şi a fertilităţii lui naturale, prevenirea și combaterea tasării sau eroziunii solului și hrănirea plantelor doar prin ecosistemul solului și nu prin folosirea altor metode reprezintă alte reguli pe care agricultorul ecologic trebuie să le respecte.  Acesta mai trebuie să stimuleze sistemul imunitar al animalelor pe care le crește și le îngrijește în funcțiile de necesitățile fiecărei rase. Potrivit Marcelei Stahi, perioada de conversie a terenurilor la  agricultura ecologică este de doi ani pentru culturile anuale și de 3 ani pentru cele multianuale. Altfel spus, terenurile, unde urmează să se cultive în regim BIO, trebuie să se ”odihnească”
timp de 2-3 ani pentru ca recoltele să fie considerate organice. Statul oferă subvenții pentru perioada de conversie Nu e un lucru atât de ușor pentru fermierii moldoveni, care, în marea lor parte nu-și permit să facă astfel de pauze. Aici în ajutor vine Ministerul Agriculturii, care prin Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură oferă subvenții pentru aceste perioade. Pentru un hectar de vii, livezi sau de legume, în primul an se oferă 1 500 de lei, în anul doi – 2 000 lei și în anul trei – 2 500 lei. Pentru culturile de câmp subvențiile sunt de 800 de lei la hectar în anul unu și de 1000 de lei în anul doi. În cazul cultivării de plante medicinale eco, subvențiile sunt de 1 300 de lei în primul an și de 1 600 de lei în cel de-al doilea. Pe lângă regulile stricte privind cultivarea în regim BIO, potrivit lui Spartac Chilat, trebuie respectate și regulile de recoltare, de depozitare și de transportare a produselor ecologice. Astfel, depozitele pot fi tratate doar prin metoda de fumigare
cu CO2, iar mijloacele de transport trebuie și ele adaptate. ”Pentru moment în cazul transportului auto se face o derogare de la reguli și se utilizează transportul convențional, nu înainte de a fi pregătit corespunzător. Însă, pentru a corespunde întocmai normelor de livrare în regim BIO, sunt necesare containere și terminale speciale”, ne relatează managerul, care a menționat că în luna iulie 2018, compania a dat în exploatare un terminal pe teritoriul portului Giurgiulești, care corespunde tuturor normelor de stocare și transportare a produselor BIO.”În iunie 2015, a fost dat în exploatare Terminalul Cerealier din orașul Florești, cu o capacitate de depozitare de circa 2700 m2, iar în 2018 Terminalul Cerealier din Zona Economică Liberă a Portului Internațional  Giurgiulești, cu o capacitate de depozitare de 3250 m2, fiind al doilea după mărime din țară. Linia modernă de sortare, calibrare și ambalare a produselor agroalimentare destinate consumului uman, precum și instalațiile de depozitare și prelucrare, sunt în conformitate cu standardele internaționale în domeniu”, a menționat managerul. Cum se exploatează corect solul în regim BIO
Astfel, «Prograin Organic» are toată infrastructura necesară exportului în regim BIO și urmează să extindă și parteneriatele cu fermierii pentru ca în toamnă, suprafețele cultivate în regim organic să ajungă la 20 mii de hectare de la 12 mii în prezent.Compania intenționează să se ocupe și de agricultură nemijlocit, pentru a demonstra la modul practic cum trebuie corect de exploatat terenurile agricole în regim BIO. ”Din păcate, fermierii noștri nu țin cont, în procesul de producere, de păstrarea calității solului, nu asigură asolamentul și perioadele necesare pentru restabilirea fertilității. Noi ne propunem să practicăm agricultura ecologică conform tuturor  rigorilor pentru ca modelul nostru să fie preluat și de ceilalți fermieri”, menționează Spartac Chilat. În prezent, produsele BIO, deși într-un proces de ieftinire constantă în ultimii 20 de ani, sunt încă mai scumpe decât cele  convenționale. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, fermier și entuziast ecologist, valoarea adăugată a produselor BIO pe piața europeană este cu 40% mai mare decât în cazul produselor convenționale. Acesta este încă un stimulent pentru fermieri. Uleiuri presate la rece din semințe ecologice Nicolae Cojocaru este și director comercial al companiei «Arhigeea », specializată în producerea uleiurilor presate la rece. Acum aceasta produce 12 tipuri de uleiuri, cele mai populare
fiind uleiurile din semințe de in, dovleac, armurariu, nuci, cânepă, muștar sau susan. Compania «Arhigeea» a fost fondată doar în 2017, iar vânzările de uleiuri a început în anul trecut. Acum se pregătește să producă și în regim organic, procesul fiind puțin mai dificil, deoarece în R. Moldova încă nu este acreditat vreun organism de acreditare a produselor BIO procesate. Însă, potrivit lui Cojocaru, cei 15 fermieri cu care compania are acorduri de livrare a materiei prime sunt deja pregătiți să cultive în regim BIO, o parte din terenuri fiind convertite deja. Nicolae Cojocaru este optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii organice în Republica Moldova. Împreună cu alți adepți ai produselor organice, el a contribuit la lansarea pieței de produse BIO/Eco Local, care se organizează în fiecare sâmbătă la Chișinău. Deși este un pas mic, acesta este foarte important pentru a testa cererea și a vedea potențialul pieței. Viitorul sună bine ”Până acum nici nu știam ce cerere există pe piața internă, o piață specializată este însă de natură să testeze cererea și oferta, să se formeze prețurile. Este deja un început și sunt sigur că printre conaționalii noștri există suficienți susținători ai alimentației sănătoase”, menționează managerul. El consideră că și statul ar putea contribui la promovarea agriculturii ecologice, oferindu-le facilități în cadrul achizițiilor
publice producătorilor de produse organice. ”În Franța și Italia autoritățile au contribuit enorm la popularizarea produselor organice, atribuindu-le acestora o cotă de 5% din volumul total de produse alimentare achiziționate de stat. Acest lucru ar putea fi repetat și la noi.”, subliniază el. Potrivit lui Cojocaru, agricultura BIO și alimentația ecologică va crește enorm în următorii ani pe măsura sporirii culturii alimentare a populației. De aceea, trecerea fermierilor moldoveni la agricultura în regim BIO, pentru a ocupa în perspectivă o cotă din piața de profil a UE, trebuie  susținută și încurajată. Și Spartac Chilat consideră că fermierii moldoveni au toate șansele să se poziționeze bine pe piața europeană cu produsele BIO. Mai ales că punctele slabe ale agriculturii autohtone, parcelarea excesivă, productivitatea scăzută și costurile necompetitive, în cazul agriculturii convenționale, nu se răsfrâng și asupra agriculturii ecologice.

Ion Chișlea

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *