ÎNTRE DOUĂ EXTREME: GRINDINĂ ȘI SECETĂ

Deși la începutul lunii aprilie, oficialii de la Ministerul Agriculturii anunțau despre o cantitate de umiditate suficientă în sol, evoluțiile ulterioare ale climei nu au favorizat păstrarea acestei rezerve. După o iarnă, ce a ținut până la finele lunii martie, a venit o primăvară foarte scurtă, de doar câteva săptămâni pentru ca în luna mai să se întroneze temperaturi de vară. Și, dat fiind faptul, că aceste temperaturi n-au fost însoțite de precipitații pe măsură, rezerva de umiditatea din sol a început să se topească.

La începutul lunii iunie circulau o serie de ipoteze privind cauzele secetei de la începutul acestei veri dar și unele proiecte de intenții, unele demne de evul mediu, care își propuneau să aducă ploaia. La limita absurdului, un ziar dădea vina pentru vremea secetoasă pe România, insinuând că avioane românești ar pulveriza în apropierea hotarului cu Republica Moldova o substanță,
care ar alunga norii. Și asta, potrivit ziariștilor respectivi, pentru ca legumele moldovenești să nu rodească iar moldovenii să cumpere fructe și legume din Uniunea Europeană. Aceste insinuări nu au fost luate de nimeni în serios mai ales fermierii de pe malul stâng al Prutului văd că seceta care îi afectează pe ei, îi afectează și pe colegii de pe malul drept în egală măsură. Și biserica s-a mobilizat în lupta cu seceta, apelând la practici, utilizate cu sute de ani în urmă. Este vorba despre Drumul Crucii în jurul Moldovei, clericii chemând enoriașii să participe la acest marș.
Desigur, în secolul 21astfel de practici nu sunt luate în serios de majoritatea populației, care este obișnuită să caute o explicație rațională pentru fenomenele naturii. Sistemele antigrindină alungă ploile!?Problema secetelor tot mai frecvente care afectează agricultura moldovenească pune sub semnul întrebării și corectitudinea sau acuratețea unor practici, menite să ajute agricultorii.
Spre exemplu, Vergiliu Josanu, fermier din satul Chițcani, Telenești, crede că, pe lângă problemele ce țin de încălzirea globală, și activitatea Serviciului antigrindină ar reduce din precipitațiile și așa puține de la an la an. ”Deseori se întâmplă că este gata să plouă, însă, după ce cei de la Antigrindină bombardează norii, aceștia se împrăștie. În jurul nostru sunt vre-o patru puncte de lansare a rachetelor antigrindină și, când se apropie vre-un nouraș, din toate aceste puncte sunt lansate rachete. Fermierii din zonă chiar au organizat o delegație și i-au rugat pe cei de la aceste puncte s-o lase mai moale cu aceste bombardamente. Acest exces de zel chiar este suspect. Totuși, rachetele respective costă și destul de scump. De ce acestea sunt utilizate atât de des?”, se întreabă agricultorul. Fermierul a și studiat cum funcționează procesul de combatere a grindinei și își pune o serie de întrebări. ”Din cele citite de mine rachetele anti-grindină trebuie să fie încărcate cu reagent de AgI sau gheață carbonică (iodură de argint) pentru a provoca ploaia înainte de formarea grindinei, dar în realitate se primește contrariul: norii se împrăștie și ploaia dispare, așa că degeaba bat mătănii preoții. Cred că ăștia de la Antigrindină folosesc alți reagenți care doar împrăștie norii și accelerează formarea grindinei în alte locuri,motiv pentru noi lansări de rachete și a  ere noi bani, pentru antigrindină fiind folosite 9,4% din bugetul rezervat pentru agricultură. Sistemul moldovenesc de anti-grindină a fost analizat și de Banca Mondială care a recomandat să ne abținem de la vărsare de fonduri, circa 90 milioane de lei pe an în acest sistem, eficiența căruia nu este demonstrată științific și este incert beneficiul economic. Dar ce contează recomandările
Băncii Mondiale când în joc sunt puși atâți bani bugetari intr-un cerc restrâns. Pot să vă spun ca agricultor că am văzut lanuri lovite de grindină unde rămăsese doar coceanul în picioare ca în final să se recolteze patru tone de grăunțe la hectar, dar si lanuri lovite de secetă si arșiță unde nu s-a  strâns nici 250 kg grăunțe la hectar. Nu zic, ne trebuie sistem antigrindină, dar poate cu mai puțin zel si cu reagenți care nu împrăștie norii”, a comentat fermierul activitatea serviciului antigrindină. Vergiliu Josanu este convins că Serviciul Antigrindină pulverizează în nori altfel de reagent decât iodura de clor. ”În cazul aplicării iodurii de clor, norii ar trebui, în mod firesc, să coboare și să înceapă ploaia imediat după bombardarea cu rachete. Însă, noi vedem că, atunci când sunt lansate rachete spre nori, aceștia se ridică mai sus și sunt duși de vânt în alte părți.”, ne destăinuiește agricultorul observațiile lui privind procesele meteorologice din zona sa. Serviciul  ntigrindină afirmă că rachetele sunt umplute cu iodură de argint Fiind solicitat de Lider Agro, Serghei Eremeico, vice-director pe producție al Serviciului Antigrindină sau cum i se spune oficial Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, spune că presupunerile fermierilor nu au niciun temei. ”Rachetele pe care le lansăm în norii cu grindină, nu sunt de natură să oprească sau să anuleze ploaia. Noi folosim rachete de producție bulgărească, ce conțin iodură de argint, produsă în Statele Unite, o substanță eficientă în distrugerea grindinei și inofensivă pentru sănătatea oamenilor. De regulă,norii intră pe teritoriul Republicii Moldova dinspre vest, de pe teritoriul României, având o viteză de circa 60 de kilometri pe oră. Radarele noastre  etectează grindina și, după ce intră în zona de acțiune, din care este exclusă fășia de 15 kilometri din preajma frontierei”,sunt lansate rachetele. El ne-a explicat și cum acționează iodura de argint asupra grindinei. În mod normal, grindina se formează în nor în jurul unui număr limitat de nuclee. Aceste nuclee sunt de natură să atragă în jurul lor toată umiditatea din nor, bucățile de
grindină crescând în dimensiune. De aceea, cu cât există mai puține nuclee în jurul cărora se pot forma bucățile de grindină,cu atât acestea au dimensiuni mai mari. În momentul când norii purtători de grindină sunt detectați, sistemele antigrindină lansează rachetele cu iodură de argint. Această substanță este de natură să creeze nuclee suplimentare, în jurul cărora se formează alte bucăți de grindină. Astfel, cu o cantitate constantă de umiditate din nori numărul bucăților de grindină crește exponențial. Respectiv, dimensiunile lor sunt mult mai mici deoarece cu același volum de umiditate se construiesc de sute sau mii de ori mai multe bucăți de grindină. Și dimensiunile lor nu sunt cât cărămida ci cât oul de vrabie, spre exemplu. Iar în momentul când norul devine greu și conținutul său începe să cadă pe pământ, de la altitudinea, spre exemplu de trei kilometri, în procesul de cădere, de fricțiune cu aerul și intrarea în atmosfera caldă, bucățile de grindină se micșorează și ar putea chiar să se topească în întregime. 3300 rachete lansate de la începutul anului Serghei Eremeico ne-a relatat că în ploaia care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie și care a produs pagube considerabile în România, deoarece acolo nu există un sistem performant antigrindină, serviciul moldovenesc a detectat 35 de nori purtători de grindină, a lansat 97 de rachete mari și 102 de rachete medii iar grindina nu a afectat plantațiile agricultorilor. În total, în anul curent, până în prezent serviciul a lansat 3304 rachete, care au distrus grindina în 377 de nori. În total au avut de suferit doar 236 hectare de plantații. Și asta, deoarece există restricții de lansare a rachetelor de-a lungul hotarelor, de-a lungul traseelor aeriene sau deasupra orașelor.
Eremeico ne-a mai relatat că, deși anul trecut s-a ajuns la o înțelegere cu România pentru a folosi rachetele antigrindină și în zona de frontieră, Serviciul Antigrindină de peste Prut n-a vizat încă proiectul. De aceea, fășia lată de 15 hectare până la frontieră nu este protejată iar plantațiile de acolo au de suferit. Pe de altă parte, vice directorul Serviciului ne povestește că partea română, care nu are un serviciu atât de performant dar nici specialiști calificați, a beneficiat de instruirea personalului în Republica Moldova și începe să construiască un serviciu eficient. Sistemul antigrindină cu rachete, cel mai ieftin și eficient pentru Moldova Potrivit lui Serghei Eremeico, există la moment în lume patru modalități de luptă cu grindina. Este în primul rând vorba despre generatoarele terestre, care împrăștie fum cu reagent spre nori. Însă acest sistem are o eficiență de doar 40%. Mai există modalitatea sistemelor de rachete, care funcționează la noi și care are o eficiență de peste 75%. Rachetele ajung în nori și la momentul pulverizării reagentului se autodistrug, pe pământ căzând așchii mici de plastic. Nu e absolut ecologic însă mai inofensiv față de anii 1980, când rachetele cădeau în întregime pe pământ și puteau să deterioreze acoperișurile caselor. O altă modalitate de pulverizare a reagentului antigrindină este cu ajutorul avioanelor, care însă este cel mai eficient din cele trei însă prea scumpă și necesită investiții inițiale substanțiale. În final, unul din cele mai utilizate modalități de protejare contra grindinei în Uniunea Europeană și care evită implicarea omului în parcursul firesc al naturii, reprezintă plasele antigrindină. În Europa plasele de protecţie au luat locul rachetelor antigrindină…. Preşedintele Federaţiei Naţionale a  ermierilor, Vasile Mârzenco, a comunicat anterior pentru Report.md că cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de prejudicii cauzate de grindină este utilizarea plaselor ce acoperă culturile
şi plantele. Adică, protecţia lor fizică — eficienţa fiind estimată la peste 90%. „Avem ani buni de când mergem în vizite de studiu în mai multe ţări europene. Nici într-o ţară din Europa nu există servicii antigrindină de genul celor care sunt în Republica Moldova şi în alte câteva ţări din spaţiul ex-sovietic.”, susţine Vasile Mârzenco. El crede că agricultorii ar folosi plasele de protecţie ca metodă de atenuare a riscurilor, dacă statul i-ar scuti de impozite la importul acestor materiale şi le-ar acorda anumite facilităţi. …pentru noi acestea sunt prea scumpe Totuși, utilizarea plaselor respective la scară largă este de domeniul fantasticului or, potrivit lui Serghei Eremeico, un hectar de protecție cu plase costă nu mai puțin de 1600 de euro. Nici agricultorii dar nici statul nu pot să-și permită la moment astfel de costuri. Pe de altă parte, protejarea eficientă a unui hectar cu sistemele de rachete antigrindină costă doar 68 de lei. Referindu-se la cheltuieli, Eremeico spune că în total bugetul serviciului pentru un an este de 92 milioane de lei. Dintre acestea, circa 42 milioane sunt pentru achitarea salariilor celor 1200 de angajați. Pentru rachete anul trecut au fost
cheltuite circa 35 milioane de lei. În perspectivă, serviciul ia în calcul trecerea la funcționarea automată a sistemelor, care va reduce numărul angajaților și va scădea și cheltuielile. Însă această schimbare necesită investiții considerabil și nu se știe când va fi realizată. Pentru moment, Serviciul antigrindină reprezintă cea mai optimală soluție de combatere a acestui fenomen natural dar
și cel mai ieftin, deși nu chiar atât de inofensiv, cum ar dori să-l califice structurile corespunzătoare. Influența omului asupra proceselor meteorologice nu poate să nu provoace schimbări. Trebuiesc mai multe păduri Potrivit Inei Coșeru, președintă a Centrului Național de Mediu, orice acțiune a omului în sensul modificării mersului firesc al proceselor climaterice,nu poate să nu provoace oarecare dezechilibre în natură. La fel e și chestiunea cu antigrindina. Însă, în ce privește seceta, care afectează an de an agricultura moldovenească, Ina Coșeru a menționat că autoritățile ar trebui să fie interesate într-o măsură mai mare de deficitul de păduri, care reprezintă o resursă importantă pentru menținerea umidității dar și pentru sporirea precipitațiilor.
Potrivit unor calcule, în zonele păduroase volumul precipitațiilor crește cu 10% față de zonele lipsite de păduri. Pădurea conservă umiditatea și sporește precipitațiile Manualele de silvicultură spun că pădurile au cel puțin două funcții cu impact major și asupra condițiilor propice agriculturii. Este vorba despre funcţia climatică ce presupune atenuarea exceselor termice, hidrice şi eoliene a climei, precum şi prin favorizarea şi regularizarea precipitaţiilor în tot cuprinsul pădurii comparativ cu terenul descoperit. O altă funcție este cea hidrologică. Aceasta constă în infiltrarea apei în sol, diminuarea la maximum a scurgerii precipitaţiilor la suprafaţa solului. Însă pădurile în Republica Moldova sunt foarte puține. Potrivit datelor oferite de directorul Institutului de Cercetări
și Amenajări Silvice din cadrul agenției de stat Moldsilva, Dumitru Galupa, în Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri, pe parcursul a ultimelor două secole, a evoluat de la 30% până la circa 6% (anul 1918), urmând ca în perioada postbelică să fie parţial recuperat până la 10,7%. Indicatorul respectiv este însă mult sub media europeană (circa 30%). Obiectivele silvicultorilor moldoveni pe termen mediu, stabilite printr-un şir de documente naţionale de politici şi strategii sunt ca suprafețele pădurilor moldovenești să ajungă la cel puțin 15%. ”Din cauza deficitului de păduri, se înregistrează intensificarea proceselor de eroziune a solului şi de alunecare a terenurilor, de schimbare nefavorabilă a regimului hidrologic, se produce aridizarea continuă a condiţiilor de mediu. Pădurile reprezintă principalul element privind asigurarea echilibrului ecologic în acest spaţiu geografic. Astfel, problema conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum şi extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafeţe inapte utilizării agricole, constituie o problemă de interes naţional”, ne relatează dl Galupa. Prognoze alarmante
Prognozele privind viitorul climei în zona noastră geografică nu sunt deloc optimiste. Potrivit unui studiu al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, reducerea precipitaţiilor şi creşterea temperaturilor pe timp de vară vor cauza un deficit amplu de umiditate. Pană in anul 2020 acest deficit ar putea atinge la 15-20%, iar până în 2100 pană la 50%. Iar prognozele climaterice pe termen lung arată că Republica Moldova va fi expusă la creşteri ale temperaturii medii cu 3,4 grade în perioada 2040-2069, încălzirea cea mai mare fiind prognozată pentru perioadele de toamnă şi iarnă. Căderile anuale de ploi vor scădea cu 6,8% pentru perioada 2040-2069 iar în perioadele de vară şi toamnă, acestea se vor reduce cu 19,3% şi 16% respectiv. Se așteaptă, de asemenea o creştere în frecvenţă şi severitate a secetelor, cu probabilitate de secete dezastruoase ce presupun mai puţin de 50% din cantitatea medie de ploi, frecvenţa crescând de la odată la fiecare nouă ani la odată la fiecare doi ani. Drept urmare, vom avea un mediu mai marginalizat şi mai riscant de producere agricolă, dată fiind creşterea temperaturilor şi precipitaţiile reduse în timpul perioadelor critice de creştere a culturilor şi păşunilor. Se va ajunge la un deficit masiv de umiditate, ceea ce împinge Republica Moldova spre un climat sub-umed sau semi-arid. În lumina acestor prognoze, obiectivele Moldsilva de a extinde suprafeţele cu păduri până la 15% din teritoriul ţării, din contul terenurilor degradate, terenurilor proprietarilor privaţi etc., arată prea modest pentru a fi de natură să reducă acest proces alarmant de încălzire a temperaturii și aridizare a solului. Iurie Ușurelu, Secretar general de stat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: Schimbările climatice ne obligă să facem agricultură cu mai multă responsabilitate și cumpătare în folosirea resurselor acvatice Anul curent este unul destul de dificil din punct de vedere
climateric. Dificil și neordinar. Anul 2018 a început din start cu probleme. Am avut chiar și exces de umiditate la un moment dat. Însă nu au fost zile propice pentru semănatul de primăvară. Până la urmă, acesta s-a produs prea târziu, în a două decadă a lunii martie iar după asta au venit iar ninsorile și pe alocuri un exces de umiditate în sol. După asta, brusc au venit căldurile, din iarnă am trecut, practic în vară. S-a creat o pojghiță, o crustă la suprafața solului iar după cultivare a fost facilitată evaporarea masivă a apei din sol. După semănat iarăși s-a produs evaporarea umidității acumulate până în martie, inclusiv. După asta, practic nu am avut ploi. Și până la urmă, s-a primit că am semănat pe uscat. Drept rezultat, culturile semănate în primăvară sunt mult mai  ubdezvoltate decât cele din toamnă. Însă, acolo unde au fost aplicate tehnologiile conservative, fără arat, fără întoarcerea brazdei, culturile de primăvară arată bine. Este greu de anticipat de pe acum, însă din calculele preliminare, per total, în acest an vom avea la prima grupă de cereale (grâu, orz) rezultate mai slabe cu 10-15% mai slabe decât anul trecut. Și în cazul altor culturi situația nu este cu mult mai bună. Putem avea pierderi și scăderi de recolte, în afară de fermierii ce aplică tehnologiile conservative de prelucrare a solului, adică îl prelucrează minim posibil sau chiar
deloc. Aceste tehnologii permit menținerea umidității în sol. Însă, din cele 1,7 milioane de hectare prelucrate de fermieri, doar circa 500 de mii, adică nici a treia parte sunt prelucrate conform metodelor conservative. Cel mai mult vor fi afectați fermierii mici, care nu respectă tehnologiile în întregime și nu doar cele conservative. În ce privește antigrindina, situația este destul de bună. Chiar am avansat de anul trecut în ce privește protejarea plantațiilor, cu excepția situației la hotar cu România. Și asta, deoarece acolo s-au schimbat vre-o trei guverne într-un an și așa și n-am
reușit să punem la punct punerea în aplicare a înțelegerii de anul trecut privind utilizarea sistemelor de grindină pe acea fâșie de 30 de kilometri lățime pe ambele maluri ale Prutului. În ce privește, împăduririle, aici avem încă multe de făcut. Este vorba și despre un deficit de finanțare dar și unele scăpări de ordin tehnic. Trebuie să alegem mai bine soiurile plantate, să fortificăm capacitățile pepenierelor silvice pentru a avea material suficient de viguros pentru ca plantările să nu fie și ele compromise de secete sau de alte intemperii, adaptat la condițiile Moldovei.
În ce privește micșorarea nivelului apelor de suprafață, acesta se reduce constant, numărul iazurilor a scăzut drastic. De aceea, agricultorii ar trebui să se gândească foarte în serios să se adapteze schimbărilor climatice, care se produc, să implementeze noi tehnologii conform noilor condiții climaterice, tehnologii prietenoase mediului. Este vorba despre tehnologii conservative, de a ne învăța să dăm pământului înapoi o parte din ceea ce-i aparține. Recolta o luăm însă paiele le dăm pământului. Solul trebuie să fie acoperit tot timpul cu resturi deoarece acest fapt condiționează îmbogățirea cu humus, micșorează evaporarea. Totodată, trebuie să ne învățăm să captăm apa, acumulată pe parcursul iernii în bazine speciale pentru ca în perioada secetoasă acestea să fie utilizate. În plus, este necesară utilizarea rațională a apelor. Spre exemplu, prin irigarea prin picurare noi prindem doi iepuri: reducem consumul de apă și, prin capilare dăm la rădăcina plantei
și hrană dar și mijloace de protecție fitosanitar.Asta nu înseamnă că nu trebuie să renunțăm la împăduriri. Acestea trebuie să se producă pentru ca pădurile să contribuie pe cât e posibil la reducerea temperaturilor și la instalarea unui climat mai temperat. Statul finanțează proiecte de împădurire, de asemenea există proiecte de împădurire din surse externe. Însă și businessul, populația, autoritățile locale trebuie să fie conștiente de necesitate plantării arborilor. Schimbările climatice ne vor afecta pe toți și de aceea trebuie să ne unim eforturile pentru a reuși dacă să nu anulăm efectele acestor schimbări, cel puțin să le atenuăm.

Ион Кишля

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *