Galega orientală – o plantă netradițională de perspectivă pentru Republica Moldova?

Coșman S1., Țiței V2., Bahcivangi M1., Cuperșmidt M., Coșman Valentina1
1 — Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicina Veterinară
2 — Grădina Botanică (Institut) AȘM

Galega orientală sau Ciumărea orien­tală, Galega orientalis Lam. este o spe­cie multianuală din familia Fabaceae, care crește în flora spontană în regiunea Kaukazului. În Moldova a fost creat un soi nou de ciumărea orientală – „Spe­ranța” care este omologat din a.1998 în toate zonele, care în condiții optimale poate asigura o recoltă de masă ver­de de circa 600-900 q/ha pe parcursul a 10-14 ani de o calitate superioară și permite extinderea conveierului verde primăvara devreme și toamna târziu cu 20-25 zile. Astfel, la începutul lunii mai, plantele ating înălţimea de 70 cm şi asigură o recoltă de 30-39 t/ha masă proaspătă, iar recolta totală din 2-4 coase poate atinge 90 t/ha sau 20-22 t/ ha masă uscată, grad înalt de înfrunzire care la prima coasă poate atinge 60% din masa totală, frunzele nu se scutură la uscare. Capacitate înaltă de revigo­rare a creşterii după recoltare și chel­tuieli minime de întreţinere. Contribuie substanţial la îmbogăţirea solului cu substanţe organice şi azot, înnobilează structura şi proprietăţile lui fizice.

Întroducerea pe larg în Moldova a plan­tei furajere netradiționale Galega ori­entală, bogată în substanțe nutritive și biologic active, este una din posibilită­țile de a lărgi spectrul de surse furajere și de a diversifica alimentația animale­lor cu țelul de a spori calitatea rațiilor utilizate în hrana lor pe tot parcursul anului.

Deoarece în ultimii ani diverși agenți economici tot mai insistent promo­vează această cultură prin propune­rea materialului semincier, noi, cer­cetătorii științifici de la IȘPBZMVși de la Grădina Botanică (Institut) a AȘM în colaborare cu specialiștii din SRL „Doksancom” am efectuat lucrări de cercetare asupra studierii calității fura­jere a masei vegetale verzi, fânajului și fânului obținute din Galega orientală. Ca varianta martor a servit plantele de lucernă. Analizele de laborator au inclus determinarea următorilor in­dici: umiditatea primă și hidroscopică, conținutul azotului, a proteinei brute, grăsimei brute, celulozei brute, cenușei brute, a substanțelor extractive neazo­tate în stare naturală, uscată și absolut uscată a probelor.

În condiții de laborator, semiproduce­re și producere din Galega orientală au fost preparate câteva variante de fânaj în care au fost determinate componența chimică, indicele pH, conținutul acizilor organici –lactic, acetic, butiric precum și indicii organoleptici: miros, culoare, consistență.

Calitatea fânului obținut a fost apreciată după componența chimică și corespun­derea cerințelor standardului Moldo­vean.

Pe parcursul cercetărilor de mai mulți ani a fost studiată evoluția conținutului de substanțe nutritive în planta Galega orientală în dependență de faza onto­genetică de dezvoltare.

Datele tabelului 1 și a fig. 1 și 2 demon­strează că masa vegetală verde a plan­tei netradiționale Galega orientală se caracterizează printr-un nivel ridicat al umidității, începând cu 87,48% în faza de butonizare trecând la 86,43% la apariția primelor inflorescențe și treptat scăzând până la 81,93% la în­ceputul înflorii.

Corespunzător și conținutul substan­ței uscate crește treptat de la 12,52% în faza de butonizare până la 13,57% la demararea înflorii și 18,07% la în­florire. Comparativ cu lucerna, Galega orientală are un conținut mai ridicat de umiditate în faza de butonizare – 87,48% față de 80,69% la lucernă, respectiv nivelul de substanțe uscate scazute — 19,31% în lucernă față de nu­mai 12,52% la Galega orientală.

Este semnificativ faptul că conținutul de proteină brută în substanță usca­tă de Galega orientală este destul de înalt și constituie în perioada de buto­nizare – 20,56% cu o scădere treptată până la 17,5% la demarcare înfloririi și 15,13% în faza de înflorire deplină. Da­tele referitoare la conținutul proteinei brute în faza de butonizare la Galega orientală sunt comparabile cu datele de la lucernă în aceiași fază de vege­tație, care conține 20,44% de proteină brută în substanța uscată.

Conținutul de grăsime brută în sub­stanța uscată a plantei Galega orien­tală variază de la 3,01 până și 3,51% și este puțin mai scăzut ca la lucer­nă-4,4%. Nivelul cenușei brute dease­menea este mai înalt la lucernă – 9,7% față de 7,02-7,98% la Galega. După conținutul de substanțe extractiv nea­zotate (SEN) diferențe esențiale nu sau depistate. Acest indice variind de la 29,98 și până la 35,13% la Galega orientală comparativ cu 32,92% la lu­cernă.

Conținutul de celuloză brută în sub­stanțe uscată constituie 29,01% la Galega și 25,34% la lucernă în perioa­da de butonizare. Odată cu trecerea acestei faze ontogenetice de dezvol­tare nivelul de celuloză brută la Ga­lega orientală crește până la 34,45% în perioda de înflorire. În colaborare cu savanții din România am avut po­sibilitatea să determinăm și fracțiile de fibre acid detergente (ADF), neitral detergente (NDF) și a ligninei (ADL). Datele obținute demonstrează, că pe parcursul vegetație de la butonizare la înflorire, crește conținutul fracțiilor nedigerabile cum este ADL de la 3,9 la 6,3% sau de 1,6 ori. Fracțiile ADF și NDF de asemenea sporesc de la 28,8% în prima fază până la 37,7% în ultima fază, sau cu 8,9% și corespunzător NDF de la 46,5% până la 57,9% sau cu 11,4%.

Utilizând aceste date și metode cu­noscute a fost estimată digestibili­tatea masei organice și a substantei uscate la Galega orientală. Astfel, în experiența efectuată digestibilitatea masei organice (DMO) la plantele aflate în perioada de butonizare a constituit 77,9%, în perioada de­marării înflorii- 69,9% și la înflorire deplină acest indice a scăzut până la 58,9%. Asemănător se schimbă și digestibilitatea substanței uscate (DSO) de la 82,0 până la 72,2 și co­respunzător fazei ontogenetice de devoltare 57,9%.

Deci, datele obținute confirmă faptul că Galega orientală este rațional de colectat în fazele timpurii de dezvol­tare deoare ce în această perioadă ea este o plantă furajeră prețioasă cu un nivel înalt de proteină brută, o digesti­bilitate înaltă a substanțelor nutritive.

Evaluarea organoleptică a fânajului preparat din Galega orientală în con­diții de laborator, semiproducere și producere este prezentată în tabelul 2.

Fânajul preparat din Galega orientală în condiții de laborator, semiproduce­re și producere după cum vedem în tab. 2 se caracterizează prin indici or­ganoleptici asemănători și foarte buni. Culoarea fânajului din Galega orienta­lă a fost de la galben până la cafenie, mirosul plăcut de de fructe și legume murate, consistența masei inițiale sa păstrat bine fără mucegai și muco­zități. Deci, fânajul din Galega orien­tală pregătit în condiții de laborator, semiproducere și producere conform standardului Moldovean corespunde clasei I de calitate.

Indicele acidității active (pH) a fănajul din Galega orientală preparat în con­diții de laborator sa axat în limitele 5,64 unități, în condiții de semiprodu­cere 5,18 unități și în condiții de pro­ducere — 4,2 (tab.3).

Suma acizilor organici acumulați în procesul de fermentație în condiții anaerobe a variat între 5,27-3,33%. De menționat că, acidul lactic care este cel mai dorit sa acumulat în propor­ție de 89,37-83,62% din suma acizilor organici. Este semnificativ faptul că acizii lactic și acetic acumulați se află în mare parte în formă fixată ce de ase­menea este un factor pozitiv.

Lipsa acidului butiric în probele de fânaj de asemenea contribuie la cali­tatea înaltă a furajului obținut. Deci, datele obținute cu privire la conținu­tul și corelația acizilor organici precum și ai indicelui pH în plus demonstrează faptul că, din planta furajeră netradi­țională Galega orientală este posibil de preparat fânaj de calitate înaltă cu condiția respectării principiilor de preparare pe parcursul etapelor teh­nologice fie în condiții de laborator, semiproducere sau producere.

Fânul preparat din Galega orientală I coasă se caracterizează cu umidita­tea de – 12,75%, conținutul substan­ței uscate – 87,25%. Substanța uscată conține azot – 2,62%, proteină brută – 16,38%, grăsime brută – 1,42%, ce­luloză brută – 37,88%, cenușă brută – 7,04% SEN – 32,35%, unități nutritive în stare naturală – 0,53/kg, caroten – 30,12 mg/kg.

Făcând o totalizare a cercetărilor de câțiva ani, menționăm că, după com­ponența chimică, valoarea nutritivă, calitatea furajelor obținute, Galega ori­entală este o plantă furajeră prețioasă, multianuală, cu un înalt nivel al conți­nutului de proteină, caroten, o păstrare bună a frunzelor în fân etc. Ce se referă la partea agronomică, referitor la posi­bilitățile actuale ale tehnologiei de cul­tivare a acestei plante în condițiile pe­doclimaterice ale Republicii Moldova trebuie să-și spună părerea argumenta­tă agronomii.

După studiile noastre efectuate în perioada 2014-2016 în condițiile gospodăriei SRL „Doksancom” s. To­mai rn. Ciadâr-Lunga această plantă, în condițiile republicii, nu are condi­ții optime de dezvoltare (în primul rând din cauza nivelului scăzut de precipitații și temperaturilor înalte) și nu poate fi recomandată spre im­plementare în practica fermierilor, care nu au posibilitatea de irigare a acestei culturi.

Fotografiile de mai jos ne demon­strează că în primăvara primului an după semănat, plantele sau pornit în creștere destul de bine. În perioadele ulterioare ale primului an de creștere, cât și anii următori se observă că din cauza secetei și temperaturilor înal­te semănăturile ocupate cu această plantă se răresc și treptat apar goluri mari care sunt ocupate de buruiene, ceia ce duce la scăderea roadei la ha, cât și calității furajului obținut.

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *