1 — Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicina Veterinară
2 — Grădina Botanică (Institut) AȘM
Galega orientală sau Ciumărea orientală, Galega orientalis Lam. este o specie multianuală din familia Fabaceae, care crește în flora spontană în regiunea Kaukazului. În Moldova a fost creat un soi nou de ciumărea orientală – „Speranța” care este omologat din a.1998 în toate zonele, care în condiții optimale poate asigura o recoltă de masă verde de circa 600-900 q/ha pe parcursul a 10-14 ani de o calitate superioară și permite extinderea conveierului verde primăvara devreme și toamna târziu cu 20-25 zile. Astfel, la începutul lunii mai, plantele ating înălţimea de 70 cm şi asigură o recoltă de 30-39 t/ha masă proaspătă, iar recolta totală din 2-4 coase poate atinge 90 t/ha sau 20-22 t/ ha masă uscată, grad înalt de înfrunzire care la prima coasă poate atinge 60% din masa totală, frunzele nu se scutură la uscare. Capacitate înaltă de revigorare a creşterii după recoltare și cheltuieli minime de întreţinere. Contribuie substanţial la îmbogăţirea solului cu substanţe organice şi azot, înnobilează structura şi proprietăţile lui fizice.
Întroducerea pe larg în Moldova a plantei furajere netradiționale Galega orientală, bogată în substanțe nutritive și biologic active, este una din posibilitățile de a lărgi spectrul de surse furajere și de a diversifica alimentația animalelor cu țelul de a spori calitatea rațiilor utilizate în hrana lor pe tot parcursul anului.
Deoarece în ultimii ani diverși agenți economici tot mai insistent promovează această cultură prin propunerea materialului semincier, noi, cercetătorii științifici de la IȘPBZMVși de la Grădina Botanică (Institut) a AȘM în colaborare cu specialiștii din SRL „Doksancom” am efectuat lucrări de cercetare asupra studierii calității furajere a masei vegetale verzi, fânajului și fânului obținute din Galega orientală. Ca varianta martor a servit plantele de lucernă. Analizele de laborator au inclus determinarea următorilor indici: umiditatea primă și hidroscopică, conținutul azotului, a proteinei brute, grăsimei brute, celulozei brute, cenușei brute, a substanțelor extractive neazotate în stare naturală, uscată și absolut uscată a probelor.
În condiții de laborator, semiproducere și producere din Galega orientală au fost preparate câteva variante de fânaj în care au fost determinate componența chimică, indicele pH, conținutul acizilor organici –lactic, acetic, butiric precum și indicii organoleptici: miros, culoare, consistență.
Calitatea fânului obținut a fost apreciată după componența chimică și corespunderea cerințelor standardului Moldovean.
Pe parcursul cercetărilor de mai mulți ani a fost studiată evoluția conținutului de substanțe nutritive în planta Galega orientală în dependență de faza ontogenetică de dezvoltare.
Datele tabelului 1 și a fig. 1 și 2 demonstrează că masa vegetală verde a plantei netradiționale Galega orientală se caracterizează printr-un nivel ridicat al umidității, începând cu 87,48% în faza de butonizare trecând la 86,43% la apariția primelor inflorescențe și treptat scăzând până la 81,93% la începutul înflorii.
Corespunzător și conținutul substanței uscate crește treptat de la 12,52% în faza de butonizare până la 13,57% la demararea înflorii și 18,07% la înflorire. Comparativ cu lucerna, Galega orientală are un conținut mai ridicat de umiditate în faza de butonizare – 87,48% față de 80,69% la lucernă, respectiv nivelul de substanțe uscate scazute — 19,31% în lucernă față de numai 12,52% la Galega orientală.
Este semnificativ faptul că conținutul de proteină brută în substanță uscată de Galega orientală este destul de înalt și constituie în perioada de butonizare – 20,56% cu o scădere treptată până la 17,5% la demarcare înfloririi și 15,13% în faza de înflorire deplină. Datele referitoare la conținutul proteinei brute în faza de butonizare la Galega orientală sunt comparabile cu datele de la lucernă în aceiași fază de vegetație, care conține 20,44% de proteină brută în substanța uscată.
Conținutul de grăsime brută în substanța uscată a plantei Galega orientală variază de la 3,01 până și 3,51% și este puțin mai scăzut ca la lucernă-4,4%. Nivelul cenușei brute deasemenea este mai înalt la lucernă – 9,7% față de 7,02-7,98% la Galega. După conținutul de substanțe extractiv neazotate (SEN) diferențe esențiale nu sau depistate. Acest indice variind de la 29,98 și până la 35,13% la Galega orientală comparativ cu 32,92% la lucernă.
Conținutul de celuloză brută în substanțe uscată constituie 29,01% la Galega și 25,34% la lucernă în perioada de butonizare. Odată cu trecerea acestei faze ontogenetice de dezvoltare nivelul de celuloză brută la Galega orientală crește până la 34,45% în perioda de înflorire. În colaborare cu savanții din România am avut posibilitatea să determinăm și fracțiile de fibre acid detergente (ADF), neitral detergente (NDF) și a ligninei (ADL). Datele obținute demonstrează, că pe parcursul vegetație de la butonizare la înflorire, crește conținutul fracțiilor nedigerabile cum este ADL de la 3,9 la 6,3% sau de 1,6 ori. Fracțiile ADF și NDF de asemenea sporesc de la 28,8% în prima fază până la 37,7% în ultima fază, sau cu 8,9% și corespunzător NDF de la 46,5% până la 57,9% sau cu 11,4%.
Utilizând aceste date și metode cunoscute a fost estimată digestibilitatea masei organice și a substantei uscate la Galega orientală. Astfel, în experiența efectuată digestibilitatea masei organice (DMO) la plantele aflate în perioada de butonizare a constituit 77,9%, în perioada demarării înflorii- 69,9% și la înflorire deplină acest indice a scăzut până la 58,9%. Asemănător se schimbă și digestibilitatea substanței uscate (DSO) de la 82,0 până la 72,2 și corespunzător fazei ontogenetice de devoltare 57,9%.
Deci, datele obținute confirmă faptul că Galega orientală este rațional de colectat în fazele timpurii de dezvoltare deoare ce în această perioadă ea este o plantă furajeră prețioasă cu un nivel înalt de proteină brută, o digestibilitate înaltă a substanțelor nutritive.
Evaluarea organoleptică a fânajului preparat din Galega orientală în condiții de laborator, semiproducere și producere este prezentată în tabelul 2.
Fânajul preparat din Galega orientală în condiții de laborator, semiproducere și producere după cum vedem în tab. 2 se caracterizează prin indici organoleptici asemănători și foarte buni. Culoarea fânajului din Galega orientală a fost de la galben până la cafenie, mirosul plăcut de de fructe și legume murate, consistența masei inițiale sa păstrat bine fără mucegai și mucozități. Deci, fânajul din Galega orientală pregătit în condiții de laborator, semiproducere și producere conform standardului Moldovean corespunde clasei I de calitate.
Indicele acidității active (pH) a fănajul din Galega orientală preparat în condiții de laborator sa axat în limitele 5,64 unități, în condiții de semiproducere 5,18 unități și în condiții de producere — 4,2 (tab.3).
Suma acizilor organici acumulați în procesul de fermentație în condiții anaerobe a variat între 5,27-3,33%. De menționat că, acidul lactic care este cel mai dorit sa acumulat în proporție de 89,37-83,62% din suma acizilor organici. Este semnificativ faptul că acizii lactic și acetic acumulați se află în mare parte în formă fixată ce de asemenea este un factor pozitiv.
Lipsa acidului butiric în probele de fânaj de asemenea contribuie la calitatea înaltă a furajului obținut. Deci, datele obținute cu privire la conținutul și corelația acizilor organici precum și ai indicelui pH în plus demonstrează faptul că, din planta furajeră netradițională Galega orientală este posibil de preparat fânaj de calitate înaltă cu condiția respectării principiilor de preparare pe parcursul etapelor tehnologice fie în condiții de laborator, semiproducere sau producere.
Fânul preparat din Galega orientală I coasă se caracterizează cu umiditatea de – 12,75%, conținutul substanței uscate – 87,25%. Substanța uscată conține azot – 2,62%, proteină brută – 16,38%, grăsime brută – 1,42%, celuloză brută – 37,88%, cenușă brută – 7,04% SEN – 32,35%, unități nutritive în stare naturală – 0,53/kg, caroten – 30,12 mg/kg.
Făcând o totalizare a cercetărilor de câțiva ani, menționăm că, după componența chimică, valoarea nutritivă, calitatea furajelor obținute, Galega orientală este o plantă furajeră prețioasă, multianuală, cu un înalt nivel al conținutului de proteină, caroten, o păstrare bună a frunzelor în fân etc. Ce se referă la partea agronomică, referitor la posibilitățile actuale ale tehnologiei de cultivare a acestei plante în condițiile pedoclimaterice ale Republicii Moldova trebuie să-și spună părerea argumentată agronomii.
După studiile noastre efectuate în perioada 2014-2016 în condițiile gospodăriei SRL „Doksancom” s. Tomai rn. Ciadâr-Lunga această plantă, în condițiile republicii, nu are condiții optime de dezvoltare (în primul rând din cauza nivelului scăzut de precipitații și temperaturilor înalte) și nu poate fi recomandată spre implementare în practica fermierilor, care nu au posibilitatea de irigare a acestei culturi.
Fotografiile de mai jos ne demonstrează că în primăvara primului an după semănat, plantele sau pornit în creștere destul de bine. În perioadele ulterioare ale primului an de creștere, cât și anii următori se observă că din cauza secetei și temperaturilor înalte semănăturile ocupate cu această plantă se răresc și treptat apar goluri mari care sunt ocupate de buruiene, ceia ce duce la scăderea roadei la ha, cât și calității furajului obținut.