In ultimii ani la noi in republică eficienţa ingrăşămintelor estede multe ori micşorată, intrucat in practica agricolă nu serespectă o serie de alte cerinţe necesare pentru creşterea şidezvoltarea plantelor şi anume.1.Pregătirea solului in modul necorespunzător duce lascăderea eficienţei, iar uneori poate să contribuie chiar laobţinerea unor rezultate nefavorabile.
De exemplu: folosindaceeaşi cantitate de ingrăşămant sub aceeaşi cultură pe unlan cu prelucrarea superficială şi altul cu arătură adancă detoamnă se obţin diferite mărimi ale recoltei.2.Folosirea unui raport nepotrivit intre ingrăşămintele azotate,fosfatice, potasice. Faţă de condiţiile de sol la una şi aceeaşiplantă, raportul dintre ingrăşămintele azotate, fosfaticeşi potasice se schimbă de la o zonă la alta. Astfel, in zonasolurilor de tip cernoziom, cerealele păioase reacţionează ingeneral foarte bine la aplicarea ingrăşămintelor cu fosfor sauazot şi fosfor, pe cand in zone solului brun sau cenuşiu depădure reacţionează mai bine la ingrăşămintele cu azot.Pe solurile salinizate ingrăşămintele cu potasiu pot chiar sădăuneze creşterii şi dezvoltării plantelor. Nu se poate vorbidespre un raport potrivit in codiţiile cand la noi in republicăse introduc in mai mari cantităţi sau numai ingrăşăminteazotate, indeosebi nitratul de amoniu, mai mult sub culturagraului de toamnă şi legume.3.Folosirea dozelor necorespunzătoare de ingrăşăminte.Dozele de ingrăşăminte se stabilesc in practică cel mai binepe baza experienţelor făcute in camp sau pe bază de corelaţiidintre analizele chimice şi cele experimentale.
Aceasta arată in ce măsură in raport cu factorii naturali (climă,sol) şi factorii agrotehnici folosiţi planta reacţionează laaplicarea ingrăşămintelor.Cu acest scop multe companii străine şi chiar unele dinrepublica noastră pun loturi experimentale demonstrativein diferite zone climaterice ale republicii pentru testarea unorhibrizi sau soiuri de culturi agricole şi a sistemelor de aplicarea ingrăşămintelor. Aceasta trebuie să o facă toate companiilece comercializează ingăşăminte şi material semincier.Cand nu există experienţe şi nici analize chimice, dozele sepot calcula pentru a acoperi nevoile de substanţe nutritive aplantelor ţinand cont că din ingrăşămintele introduse in solse folosesc parţial. De exemplu, cerealele folosesc in medie70-90% din azot, 20-30% din fosfor şi 90-100 % din potasiu.4.
Aplicarea ingrăşămintelor la o epocă nepotrivită.Particularităţile biologoce ale plantelor in ceea ce priveştenevoia in diferite momente nutritive nu se schimbă preamult in raport cu diferite zone de cultură. In schimb condiţiile climaterice se modifică foarte mult, ceea ce insuficiazăregimul de apă din sol.La una şi aceeaşi plantă efectul ingrăşămintelor poate săfie diferit şi după modul cum s-a ştiut să se imbine nevoileplantelor cu condiţiile climaterice. In zonele cu precipitaţii insuficiente şi repartizate neuniform, cea mai mare partedin ingrăşăminte trebuie dată ca ingrăşămant de bază şiincorporată adanc.
Nutriţia suplimentară s-a arătat eficientăin aceste condiţii la cerealele de toamnă, cand ingrăşămintelese aplică primăvara timpuriu, iar la cerealele de primăvară,cand acestea se aplică, după răsărire. In alte zone, cuprecipitaţii abundente, nutriţia suplimentară dă rezultatebune, cand ingrăşămintele se aplică chiar mai tarziu, in lunaaprilie. In zonele secetoase (la culturile neirigate) pentru alteepoci, această metodă devine facultativă. Adică, dacă lunileaprilie şi mai sunt secetoase (cea ce des se observă mulţi anila rand in republica noastră) nu se aplică ingrăşăminte, iardacă sunt precipitaţii abundente ele se pot aplica. In acestcaz sunt mai eficiente ingrăşămintele foliare.5. Aplicarea ingrăşămintelor azotate, fosfatice, potasicein fazele nepotrivite şi fără microelemente influenţeazăasupra calităţi produselor vegetale alimentare. La produselealimentare calitatea este determinată de cantitatea deingrăşăminte, raportul lor şi conţinutul de microelemente inele. De exemplu, calitatea granelor se apreciază după prezenţasubstanţelor proteice, a substanţelor minerale, a vitamineloretc. care au rol important in metabolism.
Calitatea făinii degrau depinde de calitatea glutenului. La randul său, calitateaglutenului este dată de raportul intre gliadină şi glutenină.Cand raportul intre gliadină şi glutenină este 68% şi 32%glutenul este foarte bun; cand este 75% şi 25% este bun, iarcand este 80% şi 20% este nesatisfăcător. Aceste insuşiri alebobului de grau sunt puternic influenţate de climă şi sol, insănoi putem interveni printr-o corectă fertilizare, prin aplicarea ingrăşămintelor cu azot in anumite doze şi in anumite fazepentru a spori conţinutul in substanţe proteice. Reţinereazăpezii şi irigaţiile asigură recolte mai sărace in proteină, darmai bogate in extractive fără azot. Este foarte importantă şiaplicarea de microelemente, inclusiv prin fertilizarea foliară.Astfel, de exemplu, aplicarea microingrăşămintelor cu iodla porumb folosit in furajarea găinilor a sporit producţia deouă cu 60%, iar cand s-a folosit in furajarea caprelor a crescutlactaţia şi conţinutul in grăsime cu 20%.6.Semănatul tarziu sau prea timpuriu.
Intarzierea semănatuluisau semănatul prea timpuriu duce la scăderea producţiei.Aşa de exemplu, intarzierea semănatului cu 1 luna de zilefaţă de epoca optimă, scade in medie recolta cu 30-40% lagrau, 10-30% la porumb, 10-15% la floarea soarelui, 10-25%la sfecla de zahăr.Datorită intarzierii semănatului sau semănatului preatimpuriu, plantele suportă mai greu o serie de procese legatede creştere şi dezvoltare şi din această cauză se modifică şimersul normal al asimilării substanţelor nutritive.7.Imburuienirea terenului şi neefectuarea la timp a lucrărilorde intreţinere a culturilor constituie unul din factorii caremicşorează eficienţa ingrăşămintelor.
Pentru deplina valorificare a ingrăşămintelor trebuie să secreeze condiţii favorabile pentru aprovizionarea plantelor cuapă. Combaterea buiruienilor şi aplicarea la timp a lucrărilorde intreţinere asigură o mai bună aprovizionare a plantelorcu apă şi deci o mai bună valorificare a ingrăşămintelor.8.Folosirea amendamentelor necorespunzătoare sau in dozenesatisfăcătoare sau excessive pentru corectarea reacţiei acidesau bazice a solurilor micşorează, de asemenea, eficienţaingrăşămintelor.