Coşman S.,Iurcu Iu.,Bahcivanji M.,Coşman V.Institutul Ştiinţifico-Pactic de biotehnologii in Zootehnie şi Medicină VeterinarăIn agricultura Republicii Moldova un loc de frunte il ocupăpomicultura şi in primul rind cultura mărului. Ca deşeu dela prelucrarea merelor pentru sucuri anual se obţin cantităţiimpunătoare de tescovină, care poate fi cu succes utilizată inzootehnia ca o sursă alternativă de nutreţuri suculente.Actualmente utilizarea acestui subprodus in alimentaţia animaleloragricole este la un nivel scăzut.
Motivul – cererea redusă pe piaţa de realizare. Iar cererea lipseştedin mai multe cauze:- cheltuielile mari pentru transportarea ei de la fabricilede prelucrare la fermele de animale;- posibilitatea redusă de hrănire a animalelor cu tescovinăproaspătă;- insuficienţa de cunoştinţe referitoare la conservarea şipăstrarea tescovinei de măr pentru a o folosi o perioadă maiindelungată de timp;Deoarece in acest material sint descrise unele aspecte aletehnologiei de conservare şi păstrare, modul de administrarein hrana animalelor de fermă a tescovinei de măr, sperăm căacest articol s-ă fie de un real folos pentru fermierii din ţară.
Ce reprezintă acest produs?
Tescovina de mere este o masă omogenă alcătuită din resturide fructe de mere (cojiţa, pulpa fructului, seminţele şiinvelişul lor), adică tot ce rămane din măr după stoarcereasucului. Această masă de resturi are o culoare cafenie deschisă,miros de măr strivit, in stare proaspătă cu gust de măracrişor cu aciditatea de 3,5-3,7 unităţi. Umiditatea de 70-75%in dependenţă de tehnologia aplicată la stoarcerea sucului. Instare proaspătă nu se păstrează mult timp din cauza alterăriirapide.
Păstrarea tescovinei
Din cauza umidităţii, acidităţii sporite, dezvoltării rapide acoloniilor de mucegai datorită aerului atmosferic , tescovinaproaspătă foarte repede se alterează.Avand in vedere, că in stare proaspătă tescovina de măr nu sepăstrează am iniţiat cercetări in privinţa căutării de metode şitehnologii de păstrare a ei pe o perioadă de lungă durată. Scopuleste de a păstra pe cat este posibil şi cat mai bine toate substanţelenutritive din tescovină şi a exclude alterarea ei in procesulde păstrare. Metode de păstrare sunt mai multe: insilozarea,conservarea, uscarea. Pentru a conserva tescovina avem nevoiede conservanţi, iar pentru uscarea ei se cheltuie multă energie.Analizand aceste metode de păstrare am constatat că cea maiaccesibilă şi mai ieftină metodă este insilozarea.
Tehnologia insilozăriiFig.2 Insilozarea tescovinei de mere in condiţii casnice.
In condiţiile fermelor mici ale crescătorilor de animale ceamai simplă metodă de a păstra tescovina de măr este insilozarea.Cerinţele tehnologiei de insilozare sunt aceleiaşi ca şipentru masa verde de porumb. In cazul cand tescovina estemai umedă, pentru scăderea umidităţii se adaugă paie degramineie bine uscate şi mărunţite, iar protejarea de mucegaise efectuează prin eliminarea aerului şi ermetizarea tescovinei.Pentru a stopa ridicarea temperaturii in procesul de insilozare,masa de tescovină trebuie foarte bine tasată, iar dupăfinalizare umplerii capacităţii se ermetizează cu peliculă depolietilenă. In cazul cand insilozarea se efectuiază in tranşeiesăpate in sol, adancimea lor va fi de 40-50 cm, maximal 70-80 cm, in dependenţă de adancimea apelor freatice de caretrebuie să ne ferim, adică cu cat sunt mai la suprafaţă apelefreatice cu atat mai mică va fi adancimea tranşeiei. Dimensiuneatranşeiei depinde de cantitatea de tescovină care seva insiloza. De exemplu, pentru a insiloza 5 t de tescovină dimensiuniletranşeiei vor fi următoarele: — lungimea – 3,0 m,- lăţimea – 1,5 m.- adancimea – 0,4 m.Inainte de a aşeza masa de tescovină, toată suprafaţa tranşeieise va acoperi cu peliculă pentru a proteja silozul de murdării,bulgări de sol, apă etc.
Pelicula se va lăsa cu o rezervă delungime pe tot perimetrul tranşeiei, pentru a acoperi tescovinachiar şi in cazul cand deasupra seva forma o movilă bombată . Masa de tescovină se va aşeza intranşee in straturi cu grosimea de 15-20 cm şi se va tasa permanentpentru a elimina tot aerul din masă. Dacă vom adăogapaie apoi ultimele sa amesteca bine cu tescovina pană lao masă omogenă şi se tasează o perioadă mai lungă de timp.Să nu uităm că tescovina trebuie să fie cat mai proaspătă. Inaceiaş zi cand se prelucrează la fabrică, se transportează la loculdestinat şi se insilozează. Insilozarea se finalizează in aceiazi sau nu mai tarziu de a doua zi. O atenţie sporită se atrageizolării masei de tescovină insilozată de mediul inconjurătorprin acoperirea cu peliculă şi un strat de pămant de 10 -15cm. Pentru ca in rezultatul procesului de insilozare să nu primim o masă lipicioasă de tescovină, asemănătoare la consistenţă cugemul de măr, se recomandă de adăugat paie de grau, orz, ovăz. Amestecand bine masa de tescovină cu paiele mărunţite,asigurand o tasare bună şi o izolare ermetică, vom avea un siloz calitativ cu o umiditate şi aciditate relativ scăzută.
Valoarea nutritivă a tescovinei de măr proaspete şi conservate prin insilozare
Tescovina proaspătă cit şi silozul obţinut din ea se caracterizează printr-un conţinut inald de umiditate 73,5-76,8%, celulozăbrută 25,2-29,6%, conţinutul de proteină variază la nivel de 4,2-5,0% , ce este comparabil cu nivelul de proteină brută in silozulde porumb, nivelul energetic se situază la valorile de 0,17-018 UN/kg(tab.1) .Tab. 1 — Componenţa chimică a probelor de tescovină de mere conservată in condiţii de semiproducere In procesul insilozării se acumulează un şir de acizi organici care după cantitatea lor, caracterizează calitatea silozului. O influienţămajoră asupra calităţii silozului o au acizii lactic,acetic, butiric (tab.2). Conţinutul de acid acetic de 0,69-0,87%şi lactic de 2,28-2,77 % , lipsa aciduluibutiric şi nivelul predominant al aciduluilactic – 74,4-76,8% din conţinutul totalde acizi organicicaracterizează silozul obţinut din tescovinăde mere ca un furaj destul de bunpentru folosirea lui in raţia animalelor.Rezultatele experienţei de insilozare atescovinei de măr sunt convingătoarein intenţia de a folosi acest furaj in raţiaanimalelor de fermă, desigur in cantităţilimitate şi in amestec cu alte nutreţurigrosiere uscate (fanuri, paie, cocenide prumb etc).
Utilizarea tescovinei de măr in hranaanimalelorFig.6 Păstrareatescovineidemere in perioadadeiarnă.
In stareproaspătătescovinade măr se intrebuinţează in hrana animaleloro perioadă foarte scurtă de vreme,1-2 zile maximum 4, in dependenţăde temperatura mediului inconjurătorşi a modului de păstrare. Datorită mirosuluişi gustului plăcut de mere, tescovinaproaspătă se consumă foarte binede către rumegătoare (taurine, ovine,capre ), mai slab de către porcine şi păsări.Consumul la rumegătoare trebuieredus intru evitarea dereglărilor tractusuluidigestiv şi influienţa negativă asupracalităţii producţiei de lapte.Experienţele efectuate pe parcursul a 2ani asupra insilozării şi conservării cubioconservanţi a tescovinei de măr, atatin stare curată cat şi in amestec cu paiemărunţite au demostrat o palatabilitatebună a tescovineiobţinute după acesteprocedeuri de păstrare.Tescovina de măr se poate folosi in raţiarumegătoarelor in calitate de nutreţ suculentin cantităţi limitate. De exemplu,in raţia vacilor lactante se va includepană la 10 -12 kg de tescovină insilozatăla 1 cap/zi,tăuraşii la ingrăşat cu o masăcorporală de peste 300kg -12-15kg/cap/zi, tineretul taurin de virsta 6-12luni–pină la 5kg/cap/zi. Avand in vedereaciditatea sporită a silozului din tescovinăde.
Tescovineide mere insilozatăcorect se păstreazăbine pinăin lunile apriliemai.
mere (pH – 3,6-3,3), administrarea incantităţi mai mari poate influienţa negativatat calitatea laptelui, cat şi stareasănătăţii animalelor. Mirosul şi gustulplăcut al silozului din tescovină de meresunt calităţi care contribuie la creşterea consumuluiraţiei in intregime de către animale.Din aceste considerente se practică administrareasilozului in amestec cu alte furajegrosiere care nu sunt preferate de animale,cum ar fi paiere mărunţite, pleava, coceniide porumb mărunţiţi etc.Nu se va administra silozul din tescovină demere animalelor in ultima perioadă a gestaţiei.Aciditatea sporită poate provoca avorturişi alte dereglări a organelor reproductive. Deasemenea nu se va administra tineretuluipană la inţărcare şi animalelor cu dereglăriale tractusului digestiv.
Concluzii:
1. Tescovina de măr poate fi păstrată untimp idelungat prin insilozare atat in starepură cat şi in amestec cu paie.2. Principalele condiţii care trebuiesc săfie respectate pentru obţinerea unui silozcalitativ din tescovina de mere:- durata insilozării – maximum 24 ore;- tasarea cat mai bună;- ermetizarea rapidă şi corectă a maseiinsilozate;- protejarea de apele freatice şi precipitaţiiatmosferice,- utilizarea bioconservanţilor in dozede 2-4g/t-micşorarea umidităţii masei insilozateprin folosirea paielor mărunţitela nivelde 10-15%.