MARKETINGUL STRUGURILOR DE MASĂ — NECESITATE VITALĂ PENTRU DEZVOLTAREА ȘI ACCESAREА GARANTATĂ A PIEȚELOR

Viticultura este unul dintre principalele sectoare ale agriculturii Moldovei,
care împreună cu industria de prelucrare din sector, contribuie la bugetul țării cu 25-35% din acumulări.

Condițiile climatice și calitatea solului sunt potrivite pentru cultivarea tuturor categoriilor de soiuri de struguri de masă, material săditor, etc. Totuși, tendințele globale în domeniul cultivării strugurilor de masă impune stringent necesitatea de schimbări, atât în tehnologiile de creștere (Pergola, Gable), cât și în compoziția varietală. Sectorul strugurilor de masă în Republica Moldova are o gamă de oportunități și avantaje:

● Cererea pe piaţă regională a strugurilor de masă este în continuă creştere;

● O parte din terenurile agricole din regiunea centru și sud pot fi cultivate cu viţă-de-vie de calitate;

● Producătorii agricoli pot beneficia de finanţare la plantarea viei din liniile de creditare a programelor internaționale și fondul de subvenţionare a agriculturii;

● Perioada de recuperare a investiţiilor constituie cca. 4 ani (pe rod sau cca. 9-10 ani de la plantare);

● Îngrijirea adecvată al plantaţiei viticole permite exploatarea ei pe parcursul a 30-40 ani;

● Plantaţia viticolă preîntâmpina alunecările de teren şi eroziunea solului. Sectorul strugurilor de masă demonstrează o dinamică pozitivă la producerea strugurilor, dar și la suprafața cultivată.

Cercetătorii moldoveni desfășoară activități de îmbunătățire a tehnologiei cultivării strugurilor de masă și reînnoirii sortimentului de struguri. Lista soiurilor de masă, fiind destul de variată ca structură sortimentală, este dominată în mod evident de soiul Moldova, care ocupă mai mult de 70% din totalul suprafeței de struguri de masă în Republica Moldova, inclusiv circa 90% din  plantaţiile noi.

Pe parcursul ultimilor 5 ani în Republica Moldova au fost plantate în mediu anual circa 751 hectare de struguri de masă, ceea ce constituit cca. 63% din totalul suprafețelor plantate cu viță-de-vie.
Cu toate că dinamica înființării plantațiilor de vie s-a încetinit în ultimii ani, această tendință nu se referă și la plantațiile de struguri de masă, fiind motivată în primul rând de cererea crescândă a consumului strugurilor de masă pe piețele regionale. În ultimii ani, datorită politicii de susţinere din partea statului, ponderea soiurilor de masă s-a majorat, ce reprezintă aproximativ 70% în structura plantaţiilor noi înfiinţate, iar starea plantaţiilor existente s-a ameliorat considerabil, ceea ce permite producerea strugurilor de calitate pentru depozitare şi export. La momentul actual Republica Moldova dispune de 16 mii ha de plantaţii viticole de soiuri de masă pe rod. În Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova, actual sunt înregistrate 73 soiuri de struguri de masa.

În Republica Moldova strugurii de masă de soiul ”Moldova”,care este soiul dominant, se cultivă preponderent în zona de Sud, unde sunt concentrate cca 56% din totalul plantațiilor și în zona Centru, cu circa 43%, doar circa 1% din suprafețele de struguri de masă ”Moldova” se află în zona de Nord a republicii. Printre raioanele cu cele mai mari suprafețe de struguri demasă ”Moldova”  pot fi menționate Cahul – 17,0% din totalul plantațiilor, Cantemir – 8,6% și UTA Găgăuzia — cu 8,0% din totalul suprafețelor de struguri de masă în anul 2017.

Concentrarea acestor plantații în raioanele de sud se explică prin faptul că în această zonă strugurii de masă reușesc să se matureze bine și să obțină calități organoleptice mai bune. În cazul soiurilor de masă o recoltă de calitate înaltă se obține pe terenurile bine încălzite, cu soluri fertile şi uşoare, bine aerate, cu conținut înalt de humus şi azot. În total, suprafețele ocupate de soiul ”Moldova” au constituit în anul 2017 circa 12,6 mii hectare pe rod. Important pentru actorii care activează în businessul strugurilor de masă este analiza balanței utilizării producției, care permite de a formula și dezvolta corect politicele menite să faciliteze dezvoltarea durabila a sectorului dat.

Balanța utilizării strugurilor de masă este pozitivă și demonstrează un ritm stabil de creștere a volumelor de struguri destinate exportului. Importurile de struguri de masă sunt în scădere în ultimii cinci ani, importându-se preponderent în lunile reci ale anului struguri albi sau fără semințe. Dinamica exportului și importului strugurilor de masă Conform estimărilor, la momentul actual, cota rețelelor de comerț cu amănuntul în total vânzări de fructe şi legume în Republica Moldova a ajuns la nivelul de circa 30%, înregistrând în același timp o creștere anuală a vânzărilor cca. 5-7%. Balanța comerțului internațional cu struguri pentru perioada analizata 2010-2017 varia de la 24.624,1 mii tone în 2010 la 79325,2 mii tone în 2017. Conform tabelului, în toate  perioadele analizate se constată balanță comercială pozitivă.Conform datelor, în perioada 2010-2017 exporturile de struguri au variat de la 26.737,6 mii tone (2010) la 80.238,7 mii tone (2017), iar în termeni financiari — de la 12.989,7 mii de dolari SUA (2010) până la 38625,9 mii de dolari SUA (2017). Importul strugurilor s-a clasat în intervalul de 2113,5 mii. tone (2010) până la 913,4 mii tone (2017), iar în termeni financiari — de la 2715,4 mii dolari SUA (2010) până la 1605,7 mii de dolari SUA (2017).

Structura exportului și importului strugurilor de masă Un rol important în dezvoltarea businessului în sectorul strugurilor de masă îl are analiza comerțului în țările care importă cele mai mari și stabile cantități de struguri.Exportul de struguri de masă cunoaște în ultimul timp piețe tot mai diversificate și acest lucru se explică prin interesul sporit. Producătorii și exportatorii de struguri de masă trebuie permanent să diversifice piețele pentru a putea identifica piețele cu cele mai avantajoase prețuri și minimiza riscurile în comerțul internațional.

Principalele piețe pentru strugurii de masă din Moldova, în mare parte păstrează structura exporturilor din ultimii ani, fiind direcționate spre Rusia, România, Belarus și Ucraina.Totuși, 2017 este remarcabil prin extinderea vânzărilor de piețe, cum ar fi Irak, Polonia și Letonia. Unul dintre motivele de penetrare activă de noi piețe este aplicarea de măsuri tarifare sub formă de taxe vamale pentru 19 produse ale producătorilor autohtoni și măsurile netarifare sub formă de restricții comerciale din partea Rusiei. Drept consecință, producătorii autohtoni au depus eforturi pentru a identifica alte piețe. Totuși, este important de menționat că exporturile strugurilor de masă, atât către piețele din Uniunea Europeană, cât și CSI, se dezvoltă pozitiv, crescând destul de rapid pe ambele destinații: UE și CSI. Pentru a menține această tendință pozitivă și stabilitatea livrărilor de export, este important de a continua diversificarea piețelor și dezvolta eficiența sectorului strugurilor de masă.

Rusia este principala piață de export pentru strugurii de masă din Republica Moldova (în anul 2017 au fost exportate circa  48 mii tone sau circa 61% din volumul exporturilor de struguri de masă). România este principala piață din UE (în anul 2017 au fost exportate cca. 16 mii tone sau circa 20.7% din volumul total), aceasta fiind urmată de Belarus cu circa 7.8% din volumul total. Printre alte țări importatoare de struguri de masă pot fi menționate Irakul, Letonia, Polonia și Ucraina. Specificare Țara 2015 2016 2017 Analiza exportului de struguri de masă

Potrivit experților, în prezent starea fitosanitară a podgoriilor din Republica Moldova este în general una bună. Producătorii  comercializează strugurii de masă la prețuri de 6-15 lei/kg, prețul mediu fiind de 6-9 lei/kg (din câmp), în funcție de soi. Această afacere este considerată profitabilă, deși  depinde de mulți factori, precum: sortimentul, tehnologiile aplicate, calitatea strugurilor, etc.

Volumul importurilor strugurilor de masă uscați rămâne a fi  stabilă pentru ultimii ani, iar structura cotei deținute de țările de import în linii generale păstrează tendința. Iranul rămâne a fi importatorul major al strugurilor de masă uscați, cu un volum de 420 tone, livrate pe piața Moldovei în 2017.  Structura importurilor strugurilor de masă în stare proaspătă este actual în proces în descreștere și reformare. Acest proces este însoțit concomitent de micșorarea semnificativă a cotei importatorilor  tradiționali (Turcia) și afirmarea jucătorilor noi, cum sunt Chile și Peru. Volumul total de import a strugurilor în stare proaspătă în 2017 s-a micșorat de 8 ori, în comparație cu 2016. Analiza prețurilor de export la strugurii de masă  Analiza prețurilor de export la strugurii de masă demonstrează că cele mai bune prețuri în anul 2017 au fost înregistrate pe astfel de piețe, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Lituania, Mongolia, Kazahstan, Letonia și Romania, care oferă
un preț semnificativ mai mare decât prețul mediu de export al strugurilor de masă. La celălalt pol s-au aflat astfel de țări importatoare precum Muntenegru, Croația, Rusia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Albania și Bulgaria care au oferit prețuri cu mult sub prețul mediu de export al strugurilor de masă în anul 2017.

Analiza Lanțului Valoric pentru strugurii de masă Analiza lanțului valoric reprezintă un instrument foarte bun de descriere a modului în care se creează valoarea atât pentru clienți, cât și pentru întreprindere. Aplicarea inteligentă a acestui model poate conduce la identificarea oportunităților de reformulare a strategiilor și operațiunilor în cadrul unei întreprinderi sau a unei industrii.
În acest model de dezvoltare a lanțului valoric se face distincție între două tipuri de activități în care este antrenată o  întreprindere, și anume: activități principale și activități de sprijin, sau secundare. Activitățile principale sunt cele care manipulează și transformă materiile prime în produse și servicii  și asigură livrarea de către acestea din urmă a beneficilor așteptate de clienți.
Activitățile principale sunt următoarele:

● Logistică de intrare: se referă la relația cu furnizorii și include toate activitățile implicate de transportul (propriu), recepția, depozitarea și furnizarea mai departe a materiilor prime;

● Operațiuni: se referă la procesele de transformare a materiilor prime în produse finite;

● Logistică de ieșire: se referă la relația cu clienții direcți și include toate activitățile implicate de recepția din producție, depozitarea și livrarea produselor finite;

● Marketing și vânzări: reprezintă activități desfășurate în relația cu clienții și consumatorii ce au scopul de a informa despre produse/servicii, de a determina decizia de cumpărare și de a facilita achiziția lor.Activitățile de sprijin contribuie la desfășurarea adecvată și eficientă a activităților principale. Activitățile secundare:

● Aprovizionarea: are rolul de a achiziționa materiile prime și resursele necesare companiei;

● Dezvoltarea tehnologică: are rolul de a face disponibile echipamentele, tehnologiile, cunoștințele și organizarea necesară în procesele de transformare a materiilor prime în produse finite;

● Managementul Resurselor Umane: include toate activitățile de recrutare, evaluare, selecție, dezvoltare, promovare, recompensare și încetare a relațiilor de muncă;

● Infrastructura companiei: include toate activitățile de sprijin și de aducere împreună a diverselor entități din cadrul companiei. Aceste activități sunt grupate de obicei în funcțiuni specializate, cum ar fi cele de planificare,  contabilitate, asistență juridică, relații publice, asigurarea calității, management, etc. În tabelul următor se analizează lanțul valoric pentru strugurii de masă autohtoni în dependență de piața de comercializare actuală.

Lanțul valoric pentru struguri este dezvoltat durabil, când antreprenorul practică un business integrat (prin comercializarea strugurilor din depozite frigorifice și nici de cum din câmp).Dezvoltarea lanțului valoric pentru struguri de masă permite de a crea plus valoare la comercializarea producției, micșorarea riscurilor și creșterea puterii de negociere a comercializării
strugurilor de către producători.

În cazul strugurilor de masă, piața principală de export este Federația Rusă, dar în ultimii 2-3 ani se dezvoltă constant comerțul cu struguri și în UE. Astfel, piața de comercializare a strugurilor de masă are o diversificare bună, iar exportatorii trebuie să dezvolte în continuare comerțul și să vândă pe piețele care permit obținerea celor mai avantajoase prețuri. Concluzii și recomandări pentru dezvoltarea durabilă a sectorului strugurilor de masă Evoluția pozitivă a dezvoltării sectorului strugurilor de masă din ultimii ani este confirmată prin: ameliorarea considerabilă a plantațiilor, îmbunătățirea calității producerii strugurilor, investițiile în tehnologii post-recoltare, inițiative de cooperare a producătorilor la scară mică, extinderea și diversificarea piețelor de export și altele. Toate acestea constituie o bază bună pentru dezvoltarea în continuare a sectorului. Totuși, există un șir de constrângeri pe tot lanțul valoric, care solicită atenție sporită pentru eficientizarea sectorului, și anume:
● Sectorul strugurilor de masă în Republica Moldova necesită modernizare esenţială și continue pentru asigurarea dezvoltării durabile şi sporirea competitivităţii strugurilor moldoveneşti.
Acest imperativ trebuie asigurat prin interconectarea cât mai eficientă a tuturor actorilor din lanţul valoric.

● Material săditor: lipsa materialului săditor devirosat și procesul de certificare a pepenierilor defectuos și cu riscuri sporite pentru agricultori, care stopează dezvoltarea durabilă a sectorului dat.

● În baza cercetărilor efectuate, concluzia este, că cele patru constrângeri majore ale sectorului strugurilor de masă sunt: capitalul uman, infrastructura de piaţă, inovare / competitivitate şi climatul investiţional.

● Eficienţa actuală scăzută a sectorului de struguri de masă derivă din legătură slabă cu pieţele şi nivelul redus de competitivitate a lor. Această stare de lucruri este determinată de mai multe puncte slabe ale pieţelor inter-conexe, care împreună formează un cerc vicios greu de depăşit

● În prezent, producătorii de struguri de masă din Moldova utilizează exclusiv sistemul de formare a viței de vie ”Spalier Vertical”, adoptat încă din perioada sovietică. În situația în care, există oportunități de export pe piață externă pentru strugurii moldovenești, agricultorii trebuie să producă struguri mari și uniformi și să adopte sistemul pentru producerea strugurilor de masă pe sisteme de întreținere Pergola și Gable.

● Pe pieţele-ţintă se observă o tendinţă puternică de concentrare şi consolidare a comerţului cu struguri de masă în stare proaspătă, atât la nivel de cumpărători, cât şi de furnizori. Drept rezultat, cerinţele faţă de cantitatea şi calitatea produselor sunt în creştere, determinând multe companii să introducă metode de procurare care permit administrarea mai eficientă a lanţului de furnizare.

● O problemă actuală de producere a strugurilor de masă autohtoni este cooperarea redusă a micilor producători pentru omogenizarea tehnologiilor și calității strugurilor de masă, pentru penetrarea exporturilor în comun pe piețele regionale.

● Dezvoltarea lanțului valoric este insuficient, deoarece doar până la 25% din struguri de masă sunt depozitate în camere frigorifice, constatându-se o lipsă acută de capacități de păstrare (în special în lunile septembrie-octombrie când se păstrează pruna, merele și strugurii de masă, ce concurează cu posibilitatea de păstrare concomitentă pentru această perioadă).

● Finanțarea sectorului este avantajoasă, deoarece sunt mai multe proiecte și linii de creditare care oferă finanțări la condiții avantajoase pentru promovarea investițiilor în domeniul producerii și dezvoltării infrastruturii de business, dar sunt rezerve mari la crearea fondurilor pentru garantarea creditelor și asigurarea calitativă a riscurilor în sector.

● În Moldova este brevetat sloganul „Moldova – un gust deosebit”. Strugurii de masă autohtoni trebui promovați și comercializați sub acest slogan, deoarece strugurii au un gust deosebit, grație soarelui, pământului şi oamenilor care muncesc aici şi produc aceste fructe. În baza analizelor efectuate și informației acumulate, grupul de autori propune următoarele recomandări practice pentru îmbunătățirea dezvoltării sectorului strugurilor de masă, și anume:

1. Experienţa ţărilor care deţin întâietatea în exporturile de struguri de masă ne demonstrează că în cazul Republicii Moldova performanţă producătorii pot obține numai prin asociere profesională şi comercială a producătorilor, susţinută de către stat.

2. Statul, împreună cu donatorii, intermediarii şi producătorii de struguri de masă, urmează să elaboreze şi să implementeze un program de măsuri menit să creeze condiţii favorabile pentru asocierea producătorilor în cooperative şi grupuri de marketing, care ar avea un sistem de impozitare, un cadru de suport instituţional şi economic speciale în primii 5-10 ani de activitate.

3. Asociaţiile profesionale din sectorul producerii strugurilor de masă trebuie să asigure un circuit informaţional adecvat producătorilor şi să ofere informații operaționale privind situaţia reală din ramură, asigurând suport informațional pentru administrarea eficientă a businessului.

4. În Republica Moldova s-a creat un centru național pentru producerea materialului săditor performant, care va asigura necesitățile interne ale tuturor producătorilor cu material certificat și devirusat. Acest fapt a fost posibil în baza eforturilor comune ale tuturor actorilor lanțului valoric și donatorilor existenți, ceea ce asigură din start înființarea unei plantații competitive.

5. Producătorii de struguri de masă recunosc importanţa standardelor şi intenţionează să implementeze HACCP şi  GlobalGAP în viitorul apropiat. Potrivit lor, standardele de calitate devin o necesitate critică în contextul cerinţelor generale de trasabilitate, care ţin nu doar de pieţele exigente ale UE, dar şi de segmentul de top al pieţelor CSI. Statul trebuie să includă aceste activităţi în programele naţionale de suport şi de subvenţionare.

6. Aplicarea modelului lanţului valoric în determina rea competitivităţii întreprinderilor agricole din sectorul strugurilor de masă al Republicii Moldova, ce va permite evidenţierea rolului fiecărei verigi al lanţului valoric în sporirea competitivităţii sectorului în general.

7. Crearea fondului pentru competitivitate suplinit cu mijloace băneşti din contul defalcării unui procent din suma totală a exporturilor de producţie de struguri de masă, iar mijloacele financiare acumulate, de orientat prioritar spre dezvoltarea competitivităţii sectorului dat şi asigurarea durabilităţii lui.

 

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *