\u00a0 \u00a0 \u00a0Posibile consecin\u021be ale \u00eenc\u0103lzirii Terrei Urmare a efectului de ser\u0103, care provoac\u0103 o \u00eenc\u0103lzire accelerat\u0103 a Terrei, genereaz\u0103 mari perturba\u021bii climatice pe care le tr\u0103im \u00een prezent (seceta, ploi toren\u021biale, inunda\u021bii etc). La acestea se adaug\u0103 \u0219i sub\u021bierea stratului de ozon, fenomen global, produs deasupra marilor aglomera\u021bii urbane. Peste care se mai suprapun \u0219i petele solare periodice care au loc \u00een perioade diferite, cu intensit\u0103\u021bi diferite. Din tot acest \u0219ir de fenomene rezult\u0103 pierderea ritmicit\u0103\u021bii sezoanelor \u0219i consecin\u021bele grave care lovesc \u00een ultimii ani regiuni \u00eentinse. Pentru Republica Moldova este relevant faptul c\u0103 \u00een ultimii ani fenomenul de ariditate s-a accentuat dramatic. Am avut secete succesive, ceea ce nu s-a mai consemnat niciodat\u0103, nici \u00een datele climatice \u00eenregistrate, nici m\u0103car \u00een cronicile vremii.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Previziunile sunt sumbre \u0219i, din p\u0103cate, realitatea ultimilor 15 ani (din care 8 ani au fost seceto\u0219i \u0219i foarte seceto\u0219i, cu precipita\u021bii pu\u021bine \u0219i temperaturi ridicate) se pare c\u0103 le confirm\u0103.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Anul 2007 a fost cel mai secetos din ultimii ani. Anul 2020 va fi cel mai cald din istoria observa\u021biilor meteorologice.Se a\u0219teapt\u0103 schimb\u0103ri ireversibile pentru planeta noastr\u0103.\u00a0De unde vine pericolul secetei?<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Pericolul este provocat de industrie, transport, agricultur\u0103, care produc a\u0219a-numitele \u201dgaze de ser\u0103\u00bb, cum ar fi bioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) \u0219i altele. Aceste gaze constituie mai pu\u021bin de un procent \u00een atmosfer\u0103, \u00eens\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 ca o cuvertur\u0103 \u00een care e \u00ab\u00eenf\u0103\u0219urat\u00bb P\u0103m\u00e2ntul. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 cuvertur\u0103 natural\u0103, suprafa\u021ba Terrei ar fi cu circa 30-35 \u00b0C mai rece dec\u00e2t \u00een prezent.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen esen\u021b\u0103, clima este determinat\u0103 de balan\u021ba de lung\u0103 durata a energiei P\u0103m\u00e2ntului. Radia\u021bia care se propag\u0103 de la soare, \u00een principal \u00een form\u0103 de lumin\u0103 vizibil\u0103, este absorbit\u0103 de c\u0103tre suprafa\u021ba\u00a0 Terrei \u0219i de c\u0103tre atmosfer\u0103. \u00cen medie, radia\u021bia absorbit\u0103 este egal\u0103 cu volumul de energie transmis \u00een cosmos \u00een form\u0103 de radia\u021bie termic\u0103 infraro\u0219ie<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Gazele de ser\u0103 capteaz\u0103 o parte din c\u0103ldur\u0103 \u00een stratul inferior al atmosferei, o alt\u0103 parte se eman\u0103 \u00een cosmos de c\u0103tre stratul superior al acesteia — troposfera.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Arderea c\u0103rbunelui, petrolului \u0219i gazului natural, precum \u0219i desp\u0103durirea, diversele practici agricole \u0219i industriale modific\u0103 substan\u021bial compozi\u021bia chimic\u0103 a atmosferei. Aceasta a condus la dublarea cantit\u0103\u021bii bioxidului de carbon \u00een aer. Totodat\u0103, concentra\u021bia metanului a sporit cu 145 %, iar a oxidului nitros — cu 15%. Gazele de ser\u0103 \u00een exces m\u0103resc cantitatea de radia\u021bie absorbit\u0103 de atmosfer\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu anii 50 ai sec. XIX, temperatura medie a Planetei a crescut cu o jum\u0103tate de grad. Pentru urm\u0103torii o sut\u0103 de ani se prognozeaz\u0103 o \u00eenc\u0103lzire global\u0103 cu circa 3,5 \u00b0C.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Dac\u0103 pronosticurile actuale se vor dovedi a fi corecte, schimb\u0103rile de clim\u0103 \u00een secolul al XXI-lea vor fi mai mari dec\u00e2t orice alte schimb\u0103ri care s-au produs \u00een zorii civiliza\u021biei umane.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0La ce ne putem a\u0219tepta \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103?<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Dac\u0103 nu se va face nimic pentru limitarea polu\u0103rii la nivel global, accidental trebuie s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m la fenomene meteorologice din ce \u00een ce mai neobi\u0219nuite. Va trebui s\u0103 ne obi\u0219nuim cu ierni mai calde \u00een timpul c\u0103rora vom apela mai des la umbrelele contra ploilor (\u00een loc de cojoace \u0219i c\u0103ciuli). Verile vor avea perioade caniculare tot mai dese, dar \u0219i cu zone \u00een care temperaturile vor fi mai sc\u0103zute dec\u00e2t \u00een mod obi\u0219nuit. Ploile vor avea un caracter mai local \u0219i toren\u021bial cu inunda\u021bii. Toate aceste aspecte climatice \u0219i activit\u0103\u021bile antropice vor aduce transform\u0103ri esen\u021biale \u00een clima
Moldovei.<\/p>\n
Vor mai r\u0103m\u00e2ne valabile actualele manuale de geografie?<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u0218i acestea vor fi modificate. Pe m\u0103sura schimb\u0103rii climei planetare regiunile cu latitudine medie \u0219i mare, ca de exemplu Europa, ar putea suferi o inciden\u021b\u0103 mai mare a valorilor termice, a inunda\u021biilor \u0219i secetelor.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0E posibil ca zonele climaterice \u0219i agricole s\u0103 se deplaseze spre poluri. \u00cen regiunile cu latitudinile medii se prognozeaz\u0103 o deplasare cu 200-300 km pentru fiecare grad Celsius de \u00eenc\u0103lzire.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Secetele de var\u0103 mai acute pot reduce recolta medie cu 30 %, \u00een zonele apropiate de poluri se pot \u00eenregistra temperaturi mai \u00eenalte, condi\u021biile pedogeologice nu vor permite \u021b\u0103rilor din respectivul areal s\u0103 compenseze recoltele reduse din actualele regiuni mai productive.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Topirea ghe\u021barilor \u0219i expansiunea termic\u0103 a apelor maritime pot conduce la cre\u0219terea nivelului m\u0103rilor. Nivelul global al\u00a0 m\u0103rilor s-a ridicat pe parcursul secolului trecut cu aproximativ 15 cm, iar \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 va determina, c\u0103tre anul 2030, o ridicare de 18 cm a acestui nivel. Dac\u0103 se vor p\u0103stra tendin\u021bele actuale de emisie a gazelor de ser\u0103, nivelul m\u0103rii se va ridica cu 65 cm c\u0103tre anul 2100. Sute de milioane de oameni pot fi nevoi\u021bi s\u0103 migreze, cre\u00e2nd probleme serioase \u00een alte zone ale lumii.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Pentru Republica Moldova se prognozeaz\u0103 o \u00eenc\u0103lzire general\u0103 a timpului. Vara secetele pot fi mai frecvent e \u0219i mai grave, iar insuficien\u021ba de ap\u0103 \u00een sol — mai sporit\u0103. Precipita\u021biile \u00een form\u0103 de\u00a0 averse pot conduce la sp\u0103larea mai intens\u0103 \u0219i la degradarea continu\u0103 a solurilor. Se anticipeaz\u0103 o mai mare instabilitate a timpului, poate cre\u0219te riscul calamit\u0103\u021bilor naturale.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Consider\u0103m c\u0103 vom asista la trecerea stepei \u00een semide\u0219ert, a silvostepei \u00een step\u0103. Adic\u0103, zona de Sud va tinde c\u0103tre semide\u0219ert. P\u0103durile se vor retrage spre Nord, zonele silvice de la
c\u00e2mpie nu vor rezista dec\u00e2t \u00een biotopuri: parcuri, rezerva\u021bii etc., foarte costisitoare de \u00eentre\u021binut.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Terenurile agricole (arabile) vor fi expuse mai accentuat fenomenului de salinizare. \u00cen aceste regiuni se va putea practica agricultura (produc\u021bia vegetal\u0103) numai cu pre\u021bul unor iriga\u021bii
costisitoare \u0219i al unor doze mari de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Apa va reprezenta o problem\u0103 major\u0103 deoarece bazinele fluviului Nistru \u0219i r\u00e2ului Prut vor fi suprasolicitate. Deficitul de ap\u0103 al culturilor agricole va fi mai acut, cresc\u00e2nd de 2-3 ori. Cam acestea consider c\u0103 vor fi cele mai grave efecte pe termen lung.<\/p>\n
Cum putem opri sau \u00eencetini acest proces?<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Din p\u0103cate, acesta este un proces global care nu se limiteaz\u0103 la grani\u021be de stat \u0219i nici m\u0103car la continente. Trebuie ca toate \u021b\u0103rile cu industrii poluatoare s\u0103 limiteze volumul de noxe. Documentele interna\u021bionale care reglementeaz\u0103 aceste activit\u0103\u021bi la nivel global — Conven\u021bia-cadru a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite cu privire la schimbarea climei \u0219i Protocolul de la Kyoto sunt ca parte aplicativ\u0103 a acesteiConven\u021bii.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ce trebuie s\u0103 \u00eentreprindem ca s\u0103 diminu\u0103m consecin\u021bele schimb\u0103rii climei?<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Pentru a preveni sau minimaliza urm\u0103rile \u00eenc\u0103lzirii Terrei, umanitatea nu are alt\u0103 variant\u0103 dec\u00e2t acea de a uni eforturile tuturor \u021b\u0103rilor, \u00een primul r\u00e2nd a celor industrializate, spre reducerea impactului asupra naturii. De fapt, anume statelor hiperdezvoltate le revine \u201dpartea leului\u201d din volumul gazelor de ser\u0103, emise \u00een atmosfer\u0103 \u00een ultimul secol.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0De\u0219i \u021bara noastr\u0103 nu va spori considerabil volumul de emisii a gazelor cu efect de ser\u0103, \u00een viitorul apropiat ea poate, \u0219i trebuie, s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ac\u021biuni pentru atenuarea consecin\u021belor schimb\u0103rii climei.\u00cen acest scop, se prevede utilizarea cu pricepere a transportului electric urban, electrificarea c\u0103ilor ferate, schimbarea radical\u0103 a sistemelor de control a tehnicii \u0219i calit\u0103\u021bii combustibilului, o mai bun\u0103 deservire a automobilelor \u0219i limitarea importului mijloacelor de transport vechi.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Atenuarea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 \u00een domeniul agriculturii rezid\u0103 \u00een renun\u021ba rea la arderea resturilor vegetale pe c\u00e2mpuri \u0219i utilizarea tehnologiilor de recuperare a metanului rezultat din descompunerea dejec\u021biilor animaliere. Transformarea \u00een compost a reziduurilor vegetale paralel cu reducerea par\u021bial\u0103 a emisiilor de gaze ar permite s\u0103 se utilizeze suplimentar o\u00a0 cantitate mare de combustibil pre\u021bios. Savan\u021bii agrarieni trebuie s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u021bia produc\u0103torilor tehnologii \u0219i soiuri de culturi care ar face fa\u021b\u0103 unor eventuale secete. Valorificarea poten\u021bialului de extindere a p\u0103durilor \u00een scopul amelior\u0103rii situa\u021biei ecologice, inclusiv al stoc\u0103rii emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, constituie o component\u0103 principal\u0103 a politicii ecologice. Volumul lucr\u0103rilor de plantare a p\u0103durilor (cca 1000 ha pe an) nu satisfac cerin\u021bele actuale. Este necesar de a extinde considerabil suprafa\u021ba terenurilor \u00eemp\u0103durite, implic\u00e2nd \u00een aceste lucr\u0103ri toat\u0103 popula\u021bia \u021b\u0103rii.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Trebuie s\u0103 se prevad\u0103 \u00eemp\u0103durirea zonelor de protec\u021bie a r\u00e2urilor \u0219i bazinelor acvatice, a terenurilor degradate, precum \u0219i s\u0103direa f\u00e2\u0219iilor forestiere antierozionale. Important\u0103 r\u0103m\u00e2ne problema protec\u021biei spa\u021biilor verzi din localit\u0103\u021bile urbane \u0219i rurale, asupra c\u0103rora este exercitat\u0103 o presiune tehnogen\u0103 continu\u0103. Savan\u021bii \u0219i speciali\u0219tii de profil nu mai pun \u00een discu\u021bie gravitatea problemei ce\u00a0 \u021bine de generarea schimb\u0103rii climei, fiind preocupa\u021bi, mai ales, de modul cum s-ar putea diminua consecin\u021bele acestui fenomen.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze existen\u021ba problemei \u00een cauz\u0103 \u0219i fiecare, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor, s\u0103 contribuie la mic\u0219orarea \u0219i \u00eenl\u0103turarea impactului factorilor ce provoac\u0103 degradarea mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0Posibile consecin\u021be ale \u00eenc\u0103lzirii Terrei Urmare a efectului de ser\u0103, care provoac\u0103 o \u00eenc\u0103lzire accelerat\u0103 a Terrei, genereaz\u0103 mari perturba\u021bii climatice pe care le tr\u0103im \u00een prezent (seceta, ploi toren\u021biale, inunda\u021bii etc). La acestea se adaug\u0103 \u0219i sub\u021bierea stratului de ozon, fenomen global, produs deasupra marilor aglomera\u021bii urbane. Peste care se mai suprapun […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3032,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[262,4],"tags":[],"class_list":["post-9064","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2019-12","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9064"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9569,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9064\/revisions\/9569"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}