{"id":6621,"date":"2020-05-16T13:18:36","date_gmt":"2020-05-16T11:18:36","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=6621"},"modified":"2020-10-22T11:31:07","modified_gmt":"2020-10-22T09:31:07","slug":"tescovina-de-mere-o-sursa-suplimentara-de-nutreturi-suculente-pentru-animalele-agricole","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=6621","title":{"rendered":"Tescovina de mere \u2013 o surs\u0103 suplimentar\u0103 de nutre\u0163uri suculente pentru animalele agricole"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Co<\/em><em>\u015f<\/em><em>man S.,Iurcu Iu.,Bahcivanji M.,Co<\/em><em>\u015f<\/em><em>man V.Institutul <\/em><em>\u015e<\/em><em>tiin<\/em><em>\u0163<\/em><em>ifico-Pactic de biotehnologii in Zootehnie <\/em><em>\u015f<\/em><em>i Medicin<\/em><em>\u0103<\/em><em> Veterinar<\/em><em>\u0103<\/em><em>In agricultura Republicii Moldova un loc de frunte il ocup<\/em><em>\u0103<\/em><em>pomicultura <\/em><em>\u015f<\/em><em>i in primul rind cultura m<\/em><em>\u0103<\/em><em>rului. Ca de<\/em><em>\u015f<\/em><em>eu dela prelucrarea merelor pentru sucuri anual se ob<\/em><em>\u0163<\/em><em>in cantit<\/em><em>\u0103\u0163<\/em><em>iimpun<\/em><em>\u0103<\/em><em>toare de tescovin<\/em><em>\u0103<\/em><em>, care poate fi cu succes utilizat<\/em><em>\u0103<\/em><em> inzootehnia ca o surs<\/em><em>\u0103<\/em><em> alternativ<\/em><em>\u0103<\/em><em> de nutre<\/em><em>\u0163<\/em><em>uri suculente.<\/em>Actualmente utilizarea acestui subprodus in alimenta\u0163ia animaleloragricole este la un nivel sc\u0103zut.\u00a0<\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Motivul \u2013 cererea redus\u0103 pe pia\u0163a de realizare. Iar cererea lipse\u015ftedin mai multe cauze:- cheltuielile mari pentru transportarea ei de la fabricilede prelucrare la fermele de animale;- posibilitatea redus\u0103 de hr\u0103nire a animalelor cu tescovin\u0103proasp\u0103t\u0103;- insuficien\u0163a de cuno\u015ftin\u0163e referitoare la conservarea \u015fip\u0103strarea tescovinei de m\u0103r pentru a o folosi o perioad\u0103 maiindelungat\u0103 de timp;Deoarece in acest material sint descrise unele aspecte aletehnologiei de conservare \u015fi p\u0103strare, modul de administrarein hrana animalelor de ferm\u0103 a tescovinei de m\u0103r, sper\u0103m c\u0103acest articol s-\u0103 fie de un real folos pentru fermierii din \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p><strong>Ce reprezint<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> acest produs?<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Tescovina de mere este o mas\u0103 omogen\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din resturide fructe de mere (coji\u0163a, pulpa fructului, semin\u0163ele \u015fiinveli\u015ful lor), adic\u0103 tot ce r\u0103mane din m\u0103r dup\u0103 stoarcereasucului. Aceast\u0103 mas\u0103 de resturi are o culoare cafenie deschis\u0103,miros de m\u0103r strivit, in stare proasp\u0103t\u0103 cu gust de m\u0103racri\u015for cu aciditatea de 3,5-3,7 unit\u0103\u0163i. Umiditatea de 70-75%in dependen\u0163\u0103 de tehnologia aplicat\u0103 la stoarcerea sucului. Instare proasp\u0103t\u0103 nu se p\u0103streaz\u0103 mult timp din cauza alter\u0103riirapide.<\/p>\n<p><strong>P<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>strarea tescovinei<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Din cauza umidit\u0103\u0163ii, acidit\u0103\u0163ii sporite, dezvolt\u0103rii rapide acoloniilor de mucegai datorit\u0103 aerului atmosferic , tescovinaproasp\u0103t\u0103 foarte repede se altereaz\u0103.Avand in vedere, c\u0103 in stare proasp\u0103t\u0103 tescovina de m\u0103r nu sep\u0103streaz\u0103 am ini\u0163iat cercet\u0103ri in privin\u0163a c\u0103ut\u0103rii de metode \u015fitehnologii de p\u0103strare a ei pe o perioad\u0103 de lung\u0103 durat\u0103. Scopuleste de a p\u0103stra pe cat este posibil \u015fi cat mai bine toate substan\u0163elenutritive din tescovin\u0103 \u015fi a exclude alterarea ei in procesulde p\u0103strare. Metode de p\u0103strare sunt mai multe: insilozarea,conservarea, uscarea. Pentru a conserva tescovina avem nevoiede conservan\u0163i, iar pentru uscarea ei se cheltuie mult\u0103 energie.Analizand aceste metode de p\u0103strare am constatat c\u0103 cea maiaccesibil\u0103 \u015fi mai ieftin\u0103 metod\u0103 este insilozarea.<\/p>\n<p><strong>Tehnologia insiloz<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rii<\/strong><strong><em>Fig.2 Insilozarea tescovinei de mere in condi\u0163ii casnice.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>In condi\u0163iile fermelor mici ale cresc\u0103torilor de animale ceamai simpl\u0103 metod\u0103 de a p\u0103stra tescovina de m\u0103r este insilozarea.Cerin\u0163ele tehnologiei de insilozare sunt aceleia\u015fi ca \u015fipentru masa verde de porumb. In cazul cand tescovina estemai umed\u0103, pentru sc\u0103derea umidit\u0103\u0163ii se adaug\u0103 paie degramineie bine uscate \u015fi m\u0103run\u0163ite, iar protejarea de mucegaise efectueaz\u0103 prin eliminarea aerului \u015fi ermetizarea tescovinei.Pentru a stopa ridicarea temperaturii in procesul de insilozare,masa de tescovin\u0103 trebuie foarte bine tasat\u0103, iar dup\u0103finalizare umplerii capacit\u0103\u0163ii se ermetizeaz\u0103 cu pelicul\u0103 depolietilen\u0103. In cazul cand insilozarea se efectuiaz\u0103 in tran\u015feies\u0103pate in sol, adancimea lor va fi de 40-50 cm, maximal 70-80 cm, in dependen\u0163\u0103 de adancimea apelor freatice de caretrebuie s\u0103 ne ferim, adic\u0103 cu cat sunt mai la suprafa\u0163\u0103 apelefreatice cu atat mai mic\u0103 va fi adancimea tran\u015feiei. Dimensiuneatran\u015feiei depinde de cantitatea de tescovin\u0103 care seva insiloza. De exemplu, pentru a insiloza 5 t de tescovin\u0103 dimensiuniletran\u015feiei vor fi urm\u0103toarele: &#8212; lungimea \u2013 3,0 m,- l\u0103\u0163imea \u2013 1,5 m.- adancimea \u2013 0,4 m.Inainte de a a\u015feza masa de tescovin\u0103, toat\u0103 suprafa\u0163a tran\u015feieise va acoperi cu pelicul\u0103 pentru a proteja silozul de murd\u0103rii,bulg\u0103ri de sol, ap\u0103 etc.<\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Pelicula se va l\u0103sa cu o rezerv\u0103 delungime pe tot perimetrul tran\u015feiei, pentru a acoperi tescovinachiar \u015fi in cazul cand deasupra seva forma o movil\u0103 bombat\u0103 . Masa de tescovin\u0103 se va a\u015feza intran\u015fee in straturi cu grosimea de 15-20 cm \u015fi se va tasa permanentpentru a elimina tot aerul din mas\u0103. Dac\u0103 vom ad\u0103ogapaie apoi ultimele sa amesteca bine cu tescovina pan\u0103 lao mas\u0103 omogen\u0103 \u015fi se taseaz\u0103 o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 tescovina trebuie s\u0103 fie cat mai proasp\u0103t\u0103. Inaceia\u015f zi cand se prelucreaz\u0103 la fabric\u0103, se transporteaz\u0103 la loculdestinat \u015fi se insilozeaz\u0103. Insilozarea se finalizeaz\u0103 in aceiazi sau nu mai tarziu de a doua zi. O aten\u0163ie sporit\u0103 se atrageizol\u0103rii masei de tescovin\u0103 insilozat\u0103 de mediul inconjur\u0103torprin acoperirea cu pelicul\u0103 \u015fi un strat de p\u0103mant de 10 -15cm. Pentru ca in rezultatul procesului de insilozare s\u0103 nu primim o mas\u0103 lipicioas\u0103 de tescovin\u0103, asem\u0103n\u0103toare la consisten\u0163\u0103 cugemul de m\u0103r, se recomand\u0103 de ad\u0103ugat paie de grau, orz, ov\u0103z. Amestecand bine masa de tescovin\u0103 cu paiele m\u0103run\u0163ite,asigurand o tasare bun\u0103 \u015fi o izolare ermetic\u0103, vom avea un siloz calitativ cu o umiditate \u015fi aciditate relativ sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n<p><strong>Valoarea nutritiv<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> a tescovinei de m<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>r proaspete <\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i conservate prin insilozare <\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Tescovina proasp\u0103t\u0103 cit \u015fi silozul ob\u0163inut din ea se caracterizeaz\u0103 printr-un con\u0163inut inald de umiditate 73,5-76,8%, celuloz\u0103brut\u0103 25,2-29,6%, con\u0163inutul de protein\u0103 variaz\u0103 la nivel de 4,2-5,0% , ce este comparabil cu nivelul de protein\u0103 brut\u0103 in silozulde porumb, nivelul energetic se situaz\u0103 la valorile de 0,17-018 UN\/kg(tab.1) .<strong>Tab. 1 &#8212; Componen<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>a chimic<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> a probelor de tescovin<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> de mere conservat<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> in condi<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>ii de semiproducere <\/strong>In procesul insiloz\u0103rii se acumuleaz\u0103 un \u015fir de acizi organici care dup\u0103 cantitatea lor, caracterizeaz\u0103 calitatea silozului. O influien\u0163\u0103major\u0103 asupra calit\u0103\u0163ii silozului o au acizii lactic,acetic, butiric (tab.2). Con\u0163inutul de acid acetic de 0,69-0,87%\u015fi lactic de 2,28-2,77 % , lipsa aciduluibutiric \u015fi nivelul predominant al aciduluilactic \u2013 74,4-76,8% din con\u0163inutul totalde acizi organicicaracterizeaz\u0103 silozul ob\u0163inut din tescovin\u0103de mere ca un furaj destul de bunpentru folosirea lui in ra\u0163ia animalelor.Rezultatele experien\u0163ei de insilozare atescovinei de m\u0103r sunt conving\u0103toarein inten\u0163ia de a folosi acest furaj in ra\u0163iaanimalelor de ferm\u0103, desigur in cantit\u0103\u0163ilimitate \u015fi in amestec cu alte nutre\u0163urigrosiere uscate (fanuri, paie, cocenide prumb etc).<\/p>\n<p><strong>Utilizarea tescovinei de m<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>r in hranaanimalelor<\/strong><strong><em>Fig.6 P\u0103strareatescovineidemere in perioadadeiarn\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>In stareproasp\u0103t\u0103tescovinade m\u0103r se intrebuin\u0163eaz\u0103 in hrana animaleloro perioad\u0103 foarte scurt\u0103 de vreme,1-2 zile maximum 4, in dependen\u0163\u0103de temperatura mediului inconjur\u0103tor\u015fi a modului de p\u0103strare. Datorit\u0103 mirosului\u015fi gustului pl\u0103cut de mere, tescovinaproasp\u0103t\u0103 se consum\u0103 foarte binede c\u0103tre rumeg\u0103toare (taurine, ovine,capre ), mai slab de c\u0103tre porcine \u015fi p\u0103s\u0103ri.Consumul la rumeg\u0103toare trebuieredus intru evitarea deregl\u0103rilor tractusuluidigestiv \u015fi influien\u0163a negativ\u0103 asupracalit\u0103\u0163ii produc\u0163iei de lapte.Experien\u0163ele efectuate pe parcursul a 2ani asupra insiloz\u0103rii \u015fi conserv\u0103rii cubioconservan\u0163i a tescovinei de m\u0103r, atatin stare curat\u0103 cat \u015fi in amestec cu paiem\u0103run\u0163ite au demostrat o palatabilitatebun\u0103 a tescovineiob\u0163inute dup\u0103 acesteprocedeuri de p\u0103strare.Tescovina de m\u0103r se poate folosi in ra\u0163iarumeg\u0103toarelor in calitate de nutre\u0163 suculentin cantit\u0103\u0163i limitate. De exemplu,in ra\u0163ia vacilor lactante se va includepan\u0103 la 10 -12 kg de tescovin\u0103 insilozat\u0103la 1 cap\/zi,t\u0103ura\u015fii la ingr\u0103\u015fat cu o mas\u0103corporal\u0103 de peste 300kg -12-15kg\/cap\/zi, tineretul taurin de virsta 6-12luni\u2013pin\u0103 la 5kg\/cap\/zi. Avand in vedereaciditatea sporit\u0103 a silozului din tescovin\u0103de.<\/p>\n<p><strong><em>Tescovineide mere insilozat\u0103corect se p\u0103streaz\u0103bine pin\u0103in lunile apriliemai.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>mere (pH \u2013 3,6-3,3), administrarea incantit\u0103\u0163i mai mari poate influien\u0163a negativatat calitatea laptelui, cat \u015fi stareas\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii animalelor. Mirosul \u015fi gustulpl\u0103cut al silozului din tescovin\u0103 de meresunt calit\u0103\u0163i care contribuie la cre\u015fterea consumuluira\u0163iei in intregime de c\u0103tre animale.Din aceste considerente se practic\u0103 administrareasilozului in amestec cu alte furajegrosiere care nu sunt preferate de animale,cum ar fi paiere m\u0103run\u0163ite, pleava, coceniide porumb m\u0103run\u0163i\u0163i etc.Nu se va administra silozul din tescovin\u0103 demere animalelor in ultima perioad\u0103 a gesta\u0163iei.Aciditatea sporit\u0103 poate provoca avorturi\u015fi alte deregl\u0103ri a organelor reproductive. Deasemenea nu se va administra tineretuluipan\u0103 la in\u0163\u0103rcare \u015fi animalelor cu deregl\u0103riale tractusului digestiv.<\/p>\n<p><strong>Concluzii:<\/strong><\/p>\n<p>1. Tescovina de m\u0103r poate fi p\u0103strat\u0103 untimp idelungat prin insilozare atat in starepur\u0103 cat \u015fi in amestec cu paie.2. Principalele condi\u0163ii care trebuiesc s\u0103fie respectate pentru ob\u0163inerea unui silozcalitativ din tescovina de mere:- durata insiloz\u0103rii \u2013 maximum 24 ore;- tasarea cat mai bun\u0103;- ermetizarea rapid\u0103 \u015fi corect\u0103 a maseiinsilozate;- protejarea de apele freatice \u015fi precipita\u0163iiatmosferice,- utilizarea bioconservan\u0163ilor in dozede 2-4g\/t-mic\u015forarea umidit\u0103\u0163ii masei insilozateprin folosirea paielor m\u0103run\u0163itela nivelde 10-15%.<\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Co\u015fman S.,Iurcu Iu.,Bahcivanji M.,Co\u015fman V.Institutul \u015etiin\u0163ifico-Pactic de biotehnologii in Zootehnie \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103In agricultura Republicii Moldova un loc de frunte il ocup\u0103pomicultura \u015fi in primul rind cultura m\u0103rului. Ca de\u015feu dela prelucrarea merelor pentru sucuri anual se ob\u0163in cantit\u0103\u0163iimpun\u0103toare de tescovin\u0103, care poate fi cu succes utilizat\u0103 inzootehnia ca o surs\u0103 alternativ\u0103 de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6622,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[88,5],"tags":[],"class_list":["post-6621","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2014-06-07","category-5"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6621"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10527,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6621\/revisions\/10527"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}