{"id":6448,"date":"2020-05-16T11:17:49","date_gmt":"2020-05-16T09:17:49","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=6448"},"modified":"2020-10-25T11:49:42","modified_gmt":"2020-10-25T09:49:42","slug":"particularitati-tehnologice-importante-la-producerea-rasadurilor-de-legume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=6448","title":{"rendered":"Particularit\u0103\u021bi tehnologice importante la producerea r\u0103sadurilor de legume"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 Producerea r\u0103sadurilor de calitate \u00eencantit\u0103\u0163ile necesare racordate la termeniioptimi pentru plantare reprezint\u0103 unul dinfactorii decisivi la realizarea afacerilor desucces \u00een legumicultur\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>\u00cenfiin\u0163area culturilor prin metoda de r\u0103sad permite cre\u015ftereaplantelor o perioad\u0103 de 30-60 zile \u00een spa\u0163ii de 50-100 de orimai mici dec\u00e2t dac\u0103 culturile ar fi fost \u00eenfiin\u0163ate prin sem\u0103natuldirect \u00een c\u00e2mp. Mai mult ca at\u00e2t cultivarea legumelor prinr\u0103sad permite economisirea a 40-60% din cantitatea desemin\u0163e la o unitate de suprafa\u0163\u0103 \u015fi ob\u0163inerea unor produc\u0163iicu 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai devreme. Prin aceast\u0103 metod\u0103 se reduceesen\u0163ial \u015fi perioada de ocupare a terenurilor la producerealegumelor, ceea ce are o mare importan\u0163\u0103 \u00een deosebi pentruculturile succesive.Produc\u0163ia legumicol\u0103 diversificat\u0103 prin sortimentul de specii\u015fi soiuri, tipul de produse \u015fi perioada de ob\u0163inere a acestoranecesit\u0103 o analiz\u0103 mai ampl\u0103 a posibilit\u0103\u0163ilor economicorganizatorice\u015fi tehnico-materiale specifice produceriir\u0103sadurilor.<\/p>\n<p><strong><em>Determinarea necesarului de spa\u0163ii pentru producerear\u0103sadurilor: <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Necesarul suprafe\u0163elor de teren protejat (sere,solarii, r\u0103sadni\u0163e) pentru cre\u015fterea r\u0103sadurilor se determin\u0103pornind de la cantitatea numeric\u0103 de r\u0103saduri pentru plantareasuprafe\u0163elor planificate. La calcularea acestora se \u0163ine cont dedensitatea plantelor la hectar.Suprafa\u0163a necesar\u0103 de teren protejat se determin\u0103 reie\u015finddin posibilitatea de cre\u015ftere a r\u0103sadurilor pe 1 m2. Dac\u0103 seseam\u0103n\u0103 des, urmat de repicat, densitatea recomandat\u0103este de 1300-1500 fire\/m2, dac\u0103 se seam\u0103n\u0103 f\u0103r\u0103 repicat, serecomand\u0103 &#8212; 400-600 fire\/m2. \u00cemp\u0103r\u0163ind num\u0103rul de r\u0103sadurila aceste cifre putem calcula suprafa\u0163a necesar\u0103 pentrusem\u0103nat.<\/p>\n<p>Astfel, pentru cre\u015fterea plantulelor de tomatetimpurii pentru repicat vom avea &#8212; 55000 pl\/ha : 1300 = 42,3m2. Pentru a afla suprafa\u0163a necesar\u0103 repicatului trebuie s\u0103\u015ftim c\u00e2te plante putem repica pe 1 m2. Aceasta depinde dedistan\u0163a \u00eentre plantule la care se face repicatul sau de volumulcuburilor nutritive \u015fi ghivecelor din paletele celulare. Pentrutomate timpurii, de exemplu, sunt recomandate ghivecele cudimensiunea de 5 x 5 cm iar pentru tomatele destinate culturii\u00een solarii de 7 x 7 cm. Num\u0103rul de ghivece pe m2 va fi: pentrutomatele timpurii &#8212; 10000 cm2 : 25 cm2 = 400 fire\/ m2; pentrutomatele destinate culturii \u00een solarii &#8212; 10000 cm2 : 49 cm2 =204 fire\/ m2. \u00cemp\u0103r\u0163ind num\u0103rul de r\u0103saduri la aceste cifre,afl\u0103m suprafa\u0163a necesar\u0103 pentru repicat. De exemplu, pentrutomatele timpurii: 55000 pl\/ha : 400=137 m2, iar pentrucultivarea \u00een solarii a c\u00e2te 4 pl\/m2 vom ob\u0163ine 40000 pl\/ha :204 = 196 m2.\u00cen acest mod se efectueaz\u0103 calculele \u015fi pentru alte specii.\u00cen func\u0163ie de num\u0103rul de r\u0103saduri se determin\u0103 suprafe\u0163elepentru fiecare specie \u00een parte, \u0163in\u00e2nd neap\u0103rat seama dee\u015falonarea sem\u0103natului \u015fi repicatului. Suprafe\u0163ele orientativepentru cre\u015fterea r\u0103sadurilor, cantitatea de semin\u0163e pentruunele specii de legume sunt redate \u00een tabelul 1. Sem\u0103natul \u00een r\u0103sadni\u0163e \u00eenc\u0103lzite cu biocombustibil se poate efectua la 4-5 zile de la introducerea substratului nutritiv, timp\u00een care are loc \u015fi \u00eencol\u0163irea majorit\u0103\u0163ii semin\u0163elor de buruieni. La acest moment, temperatura din substrat trebuie s\u0103 fie cuprins\u0103\u00eentre 22 &#8212; 240C (se verific\u0103 cu un termometru obi\u015fnuit). \u00cenainte de sem\u0103nat, amestecul nutritiv se af\u00e2neaz\u0103, apoi se taseaz\u0103 u\u015forla suprafa\u0163\u0103 cu o sc\u00e2ndur\u0103 de 30-40 cm lungime \u015fi 15-20 cm l\u0103\u0163ime, prev\u0103zut\u0103 cu m\u00e2ner numit\u0103 b\u0103t\u0103tor.Planificarea producerii r\u0103sadurilor se va efectua \u00een func\u0163ie de data \u00eenfiin\u0163\u0103rii culturilor, necesarul de r\u0103saduri, v\u00e2rsta optim\u0103 a Sem\u0103natul se poate face prin \u00eempr\u0103\u015ftiere sau \u00een r\u00e2nduri,\u00een ultimul caz fiind necesar\u0103 marcarea r\u00e2ndurilor cu o rigl\u0103 cumuchie a ascu\u0163it\u0103 sau cu un marcator confec\u0163ionat din maimulte asemenea rigle.<\/p>\n<p>Distan\u0163ele \u00eentre r\u00e2nduri se stabilesc\u00een func\u0163ie \u015fi modul de cre\u015ftere a r\u0103sadurilor. Astfel, \u00een cazulc\u00e2nd acestea urmeaz\u0103 s\u0103 fie repicate se seam\u0103n\u0103 la 5 cm \u00eentrer\u00e2nduri \u015fi 1-2 cm \u00eentre semin\u0163e pe r\u00e2nd, iar f\u0103r\u0103 repicare seseam\u0103n\u0103 la 8-12 cm \u00eentre r\u00e2nduri \u015fi la 2-3 cm \u00eentre semin\u0163e per\u00e2nd. Dup\u0103 sem\u0103nat semin\u0163ele se acoper\u0103 uniform cu un stratde amestec nutritiv de 0,5-1,0 cm grosime. \u00cen scopul asigur\u0103riicontactului semin\u0163elor cu substratul sem\u0103n\u0103tura se taseaz\u0103u\u015for.Suprafa\u0163a sem\u0103nat\u0103 se ud\u0103 cu ap\u0103 cald\u0103, se acoper\u0103 cu ofolie de polietilen\u0103, care apoi se \u00eenl\u0103tur\u0103 la apari\u0163ia primelorplante, moment care trebuie urm\u0103rit atent prin controalerepetate. \u00cen gospod\u0103riile individuale este frecvent practicatsem\u0103natul \u00een l\u0103di\u0163e, cu care u\u015for se manevreaz\u0103 \u015fi pot fi mutate\u00een diferite spa\u0163ii \u015fi locuri, pentru a le asigura lumin\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103necesar\u0103. \u00cen acest scop se folosesc l\u0103di\u0163e din lemn sau materialplastic, cu \u00een\u0103l\u0163imea de 6-8 cm, lungimea de 50-60 cm, l\u0103\u0163imeade 30-35 cm. Pe fundul l\u0103di\u0163ei se a\u015fterne un strat sub\u0163ire denisip, apoi se introduce amestecul nutritiv, se taseaz\u0103 u\u015for, semarcheaz\u0103 r\u00e2ndurile la distan\u0163a de 4-5 cm \u015fi se repartizeaz\u0103semin\u0163ele uniform pe r\u00e2nd, dup\u0103 care se acoper\u0103 cu amestecnutritiv de 1 cm \u00een grosime, se taseaz\u0103, apoi se eticheteaz\u0103, seud\u0103 \u015fi se acoper\u0103 cu o folie de polietilen\u0103.Pentru culturile care se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 mai t\u00e2rziu se recomand\u0103sem\u0103natul direct \u00een ghivece. Aceast\u0103 metod\u0103 este folosit\u0103\u00een deosebi la castrave\u0163i, dovlecei, pepeni verzi \u015fi galbeni,deoarece aceste specii suport\u0103 mai greu repicatul. La culturilede toamn\u0103 sem\u0103natul pentru producerea r\u0103sadurilor (varz\u0103,conopid\u0103) se face pe substraturi reci. La apari\u0163ia primelorplante se \u00eenl\u0103tur\u0103 materialele utilizate \u00een calitate de mulci,deoarece plantele tinere au nevoie de mult\u0103 lumin\u0103.<\/p>\n<p><strong><em>\u00cengrijirea r\u0103sadurilor: <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Pentru ob\u0163inerea r\u0103sadurilor decalitate \u00een termenii respectivi este necesar\u0103 efectuarea unuicomplex de lucr\u0103ri care se refer\u0103 la dirijarea factorilor demediu \u0163in\u00e2nd cont de particularit\u0103\u0163ile de cre\u015ftere \u015fi dezvoltareale plantelor legumicole.Un r\u0103sad de calitate trebuie s\u0103 aib\u0103 o cre\u015ftere viguroas\u0103, cufrunzele de culoare verde \u00eenchis, r\u0103d\u0103cinile bine dezvoltate,v\u00e2rst\u0103 corespunz\u0103toare, liber de boli \u015fi d\u0103un\u0103tori, adaptatcondi\u0163iilor \u00een care urmeaz\u0103 s\u0103 fie plantat.\u00cen timpul \u015fi dup\u0103 r\u0103s\u0103rirea plantelor, temperatura dinspa\u0163iile unde cresc r\u0103sadurile trebuie men\u0163inut\u0103 prin aerisiremoderat sc\u0103zut\u0103 timp de c\u00e2teva zile, pentru ca plantele s\u0103 nuse alungeasc\u0103 \u015fi s\u0103 nu apar\u0103 o diferen\u0163\u0103 de cre\u015ftere prea mare\u00eentre primele \u015fi ultimele plante r\u0103s\u0103rite. Dup\u0103 ce toate planteleau r\u0103s\u0103rit, temperatura se men\u0163ine la nivelul corespunz\u0103torspeciei legumicole, conform datelor men\u0163ionate \u00een tabelul 3. Pe timp de noapte \u015fi \u00een zilele noroase temperatura sereduce cu 3-40C, prevenindu-se astfel tendin\u0163a de alungire ar\u0103sadurilor \u015fi etiolarea acestora.<\/p>\n<p>Este important ca temperaturas\u0103 nu scad\u0103 la limita celor stresante pentru a nu provoca unelederegl\u0103ri \u00een cre\u015ftere cum ar fi procesele de vernalizare. Cu 10-15 zile \u00eenainte de plantarea r\u0103sadurilor temperatura se reducepentru ca plantele s\u0103 se adapteze mai u\u015for la condi\u0163iile dec\u00e2mp. Aceasta se face prin descoperirea par\u0163ial\u0103 a serilor sau ar\u0103sadni\u0163elor de mai multe ori \u015fi pe mai mult timp.\u00cen lunile de iarn\u0103 \u015fi prima perioad\u0103 de prim\u0103var\u0103 estenecesar ca plantele s\u0103 primeasc\u0103 c\u00e2t mai mult\u0103 lumin\u0103. Aceastase realizeaz\u0103 prin men\u0163inerea transparen\u0163ii \u00eenveli\u015furilor pesere \u015fi r\u0103sadni\u0163e. Aerisirea spa\u0163iilor \u00een care cresc r\u0103saduriletrebuie efectuat\u0103 cu regularitate, chiar \u015fi \u00een zilele cu condi\u0163iinefavorabile, at\u00e2t pentru reducerea temperaturii, c\u00e2t \u015fi pentrurefacerea compozi\u0163iei aerului din spa\u0163iul protejat. Dup\u0103 apari\u0163ia plantelor se vor folosi cantit\u0103\u0163i reduse deap\u0103 pentru udat; excesul de umiditate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103poate provoca putrezirea tulpinii r\u0103sadurilor sau alungireaexagerat\u0103 a plantelor. Udatul este recomandat c\u00e2nd substratuls-a uscat p\u00e2n\u0103 la nivelul r\u0103d\u0103cinilor, iar plantele \u00eencep u\u015fors\u0103 se ofileasc\u0103. R\u0103sadurile speciilor cu cerin\u0163e mai mari fa\u0163\u0103de c\u0103ldur\u0103 se vor uda cu ap\u0103 cald\u0103 (22-240C). Cantitatea deap\u0103 va spori concomitent cu ritmul de cre\u015ftere al plantelor \u015fitemperaturii aerului. Surplusul de umiditate a aerului poatefi evitat dac\u0103 se ud\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a zilei.<\/p>\n<p>R\u0103sadurile \u00eenghivece necesit\u0103 s\u0103 fie udate mai frecvent dec\u00e2t cele carecresc pe substrat.Dirijarea regimului de nutri\u0163ie are loc prin aplicarea 1-2fertiliz\u0103ri, cu \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte minerale \u00een concentra\u0163ii de 0,1-0,3% salpetru de amoniu, 0,2-0,4% superfosfat \u015fi 0,1-0,2%sare de potasiu, \u00een dependen\u0163\u0103 de v\u00e2rsta plantelor. \u00cen cazulr\u0103sadurilor repicate, prima fertilizare se va efectua la 7-10zile dup\u0103 transplantare, iar a doua la urm\u0103toarele 10-12 zile.La r\u0103sadurile f\u0103r\u0103 repicare prima fertilizare se va aplica dup\u0103dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la r\u0103s\u0103rire, urm\u0103toarea la 10-15 zile.<\/p>\n<p>Dup\u0103aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor plantele se ud\u0103 pentru a evitaapari\u0163ia arsurilor pe frunze.\u00cen cadrul m\u0103surilor de prevenire a apari\u0163iei bolilor se voraplica tratamente repetate cu fungicidul Previcur (15 ml\/10l ap\u0103), Bouille Bordelaise (0,3-0,5%), Cuproxat(0,3-0,5%) \u015fialte fungicide recomandate. \u00cempotriva coropi\u015fni\u0163ei se vordistribui momeli otr\u0103vite sau produsul Gr\u00eezli (4 gr\/m2) imediatdup\u0103 sem\u0103nat \u015fi \u00een continuare. Boala care provoac\u0103 c\u0103derear\u0103sadurilor <em>(Pythium debaryanum, Olpidium brassicae,Rhyzoctonia solani, Thielaviopsis basicola) <\/em>apare mai cuseam\u0103 c\u00e2nd acestea sunt crescute pe substraturi reci. Pentrua limita r\u0103sp\u00e2ndirea infec\u0163iei plantele afectate se smulg \u015fi se\u00eenl\u0103turat\u0103, totodat\u0103 se reduc ud\u0103rile \u015fi se aerisesc r\u0103sadni\u0163elec\u00e2t mai bine.<\/p>\n<p><strong><em>Preg\u0103tirea r\u0103sadurilor pentru plantare: <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Adaptarear\u0103sadurilor la condi\u0163iile \u00een care vor fi plantate (c\u0103lirea), presupune reducerea treptat\u0103 a temperaturii, umidit\u0103\u0163ii,intensificarea aerisirii prin descoperirea pere\u0163ilor laterali lasere \u015fi complet\u0103 a r\u0103sadni\u0163elor \u015fi men\u0163inerea lor \u00een aceast\u0103stare at\u00e2t ziua, c\u00e2t \u015fi \u00een perioada de noapte.Fortificarea r\u0103sadurilor \u00eencepe cu 10-15 zile \u00eenainte de dataplanificat\u0103 pentru plantare. Prin c\u0103lire, plantele vor suporta maiu\u015for transplantarea din r\u0103sadni\u0163e \u00een c\u00e2mp \u015fi nu vor \u00eenregistra ore\u0163inere \u00een cre\u015ftere, ceea ce s-ar r\u0103sfr\u00e2nge asupra precocit\u0103\u0163ii\u015fi produc\u0163iei de legume \u00een ansamblu.<\/p>\n<p>Preg\u0103tirea r\u0103sadurilor pentru plantare impune efectuarea urm\u0103toarelor opera\u0163ii:<\/p>\n<p>&#8212; eliminarea plantelor bolnave, v\u0103t\u0103mate \u015fi slab dezvoltate;<\/p>\n<p>&#8212; tratarea r\u0103sadului cu solu\u0163ii de fungicide \u015fi insecticideadmise pentru specia dat\u0103;<\/p>\n<p>&#8212; udarea cu 24 de ore \u00eenainte de plantare p\u00e2n\u0103 la saturareasubstratului;<\/p>\n<p>&#8212; smulgerea e\u015falonat\u0103 a r\u0103sadului din locul de unde a fostprodus;<\/p>\n<p>&#8212; fasonarea r\u0103sadurilor la unele specii (ceap\u0103, praz) \u015fi\u00eendep\u0103rtarea unei p\u0103r\u0163i din limbul foliar la varz\u0103, conopid\u0103,\u00een scopul reducerii suprafe\u0163ei de transpira\u0163ie \u015fi ofiliriir\u0103sadului dup\u0103 plantare.<\/p>\n<p>Transportarea r\u0103sadului se va face pe m\u0103sura plant\u0103riiacestuia, iar dup\u0103 smulgerea din r\u0103sadni\u0163\u0103 trebuie protejat desoare, v\u00e2nt \u015fi frig. R\u0103sadul produs \u00een ghivece se va transportala fel \u00een l\u0103di\u0163e, \u00eenl\u0103turarea ghivecelor av\u00e2nd loc numai \u00eenmomentul plant\u0103rii.Producerea r\u0103sadurilor de legume se \u00eencadreaz\u0103 \u00een timp dela sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie, c\u00e2nd \u00eencepe sem\u0103natul pe substraturi\u00eenc\u0103lzite, p\u00e2n\u0103 la plantarea lor \u00een solarii, tunele, terenuriacoperite cu material de protec\u0163ie sau c\u00e2mp deschis. Peparcursul acestei etape, r\u0103sadurile pot fi atacate de numero\u015fid\u0103un\u0103tori, uneori \u00eencep\u00e2nd chiar din momentul sem\u0103natului.\u00cens\u0103 atacurile se manifest\u0103 nu numai pe r\u0103saduri, ce se transmit\u015fi la culturile din solarii \u015fi c\u00e2mp, reprezent\u00e2nd o principal\u0103surs\u0103 de infestare, cauzate de agen\u0163ii patogeni, care conducela diminuarea recoltelor \u015fi deprecierea produc\u0163iei .<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>Vasile Botnari, Institutul de Genetic\u0103,Fiziologie \u015fi Protec\u0163ie a Plantelor al A\u015eM<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0 Producerea r\u0103sadurilor de calitate \u00eencantit\u0103\u0163ile necesare racordate la termeniioptimi pentru plantare reprezint\u0103 unul dinfactorii decisivi la realizarea afacerilor desucces \u00een legumicultur\u0103. \u00cenfiin\u0163area culturilor prin metoda de r\u0103sad permite cre\u015ftereaplantelor o perioad\u0103 de 30-60 zile \u00een spa\u0163ii de 50-100 de orimai mici dec\u00e2t dac\u0103 culturile ar fi fost \u00eenfiin\u0163ate prin sem\u0103natuldirect \u00een c\u00e2mp. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6449,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[86,3],"tags":[],"class_list":["post-6448","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2014-03","category-3"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6448"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10600,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6448\/revisions\/10600"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6449"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}