{"id":5619,"date":"2020-05-05T16:58:30","date_gmt":"2020-05-05T14:58:30","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=5619"},"modified":"2020-10-21T22:05:39","modified_gmt":"2020-10-21T20:05:39","slug":"producerea-silozului-in-conditiile-fermelor-mici-si-mijlocii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=5619","title":{"rendered":"PRODUCEREA SILOZULUI \u00ceN CONDI\u021aIILE FERMELOR MICI \u0218I MIJLOCII"},"content":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Silozul ca un furaj suculent este bine cunoscut \u015fi apreciat de c\u0103tre fermierii cu un \u015feptel mare de taurine. \u00cen aceste ferme porumbul \u00een form\u0103 de siloz \u0219i mas\u0103 verde este \u201cregele furajelor\u201d care la rind cu \u201cregina\u201d- lucerna formeaz\u0103 baza ra\u0163iilor pentru taurine. Alimenta\u0163ia taurinelor \u00een condi\u0163iile fermelor mici (1-5vaci) are mai multe particularit\u0103\u0163i una din care la moment, constituie insuficien\u0163a sau lipsa total\u0103 \u00een ra\u0163ii a unui a\u0219a furaj suculen ca silozul de porumb.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Cu toate c\u0103 este cunoscut faptul c\u0103 la cultivarea porumbului pentru gr\u0103un\u0163e se ob\u0163ine numai 40-50% din substan\u0163ele nutritive care se pot recolta dac\u0103 planta de porumb sar utiliza integral la producerea silozului, majoritatea fermierilor mici \u015fi mijlocii nu practic\u0103 prepararea silozului. Aceast\u0103 situa\u0163ie are mai multe pricini, principalele fiind insuficien\u021ba mecanismelor corespunz\u0103toare (combine, toc\u0103toare), a capacit\u0103\u0163ilor de p\u0103strare a furajului \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163elor reduse<br \/>a fermierilor privind tehnologiile de preparare \u015fi utilizare eficient\u0103 a silozului \u00een ra\u0163iile animalelor \u00een condi\u021biile fermelor mici \u0219i mijlocii.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Reie\u0219ind din aceste situa\u021bii \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103 peste 95% din \u015feptelul de taurine se afl\u0103 \u00een sectorul particular la fermierii mici \u0219i mijlocii, este oportun\u0103 necesitatea test\u0103rii \u0219i aprob\u0103rii unor elemente tehnologice eficiente de preparare, p\u0103strare \u015fi utilizare a silozului de porumb \u00een condi\u0163iile fermelor mici \u015fi mijlocii de taurine \u0219i ovine. Pentru \u00eendeplinirea acestor lucr\u0103ri \u00een condi\u0163iile a dou\u0103 ferme\u00a0 de taurine(zona de centru \u0219i zona de nord a republicii) \u00een colaborare cu Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Dezvoltare Rural\u0103 ( ACSA ) au fost efectuate lucr\u0103ri practice \u00een vederea conserv\u0103rii masei de porumb prin \u00eensilozare \u00een diverse capacit\u0103\u021bi \u0219i folosind \u00een primul caz a plantelor de porumb afectate secet\u0103, care nu au dovedit s\u0103 ating\u0103 faza optim\u0103 de dezvoltare de coacere \u00een cear\u0103 a gr\u0103un\u021belor, \u00een al doilea caz plantele de porumb nu au fost afectate de secet\u0103 \u0219i sau dezvoltat normal. \u00cen total au fost tastate patru variante de \u00eensilozare a porumbului \u00een condi\u021biile fermelor mici \u0219i mijlocii.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Prima variant\u0103 s-a caracterizat prin faptul c\u0103 ca capacitate de p\u0103strare a silozului de porumb la o scar\u0103 medie au fost utlizate tran\u0219ee betonate cu capacit\u0103\u021bi de 800-1000t. La primul fermier Baciu Dumitru din satul Mereni r-nul Anenii Noi aceast\u0103 capacitate a fost amenajat\u0103 la suprafa\u021ba solului(foto1), \u00een al doilea caz (fermierul Gnatiuc Eugen, s.Funduri Vechi, r-nul Glodeni) aceast\u0103 tran\u0219ee a fost s\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt la ad\u00e2ncimea<br \/>de p\u00e2n\u0103 la 3,0m (foto2). De asupra tran\u0219eei \u00een al doilea caz a mai fost construit un acoperi\u0219, care protejaz\u0103 tran\u0219eia de precipita\u021bii atmosferice \u0219i totodat\u0103 aici, de asupra silozului se mai pot p\u0103stra \u0219i baloturi cu f\u00e2n sau paie. Foto1. Tran\u015feea pentru siloz la suprafa\u021ba solului Foto 2. Tran\u015feea pentru siloz ad\u00eencit\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent \u00cen varianta a doua pentru p\u0103strarea masei \u00eensilozate s-a utilizat o tran\u015fee s\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt(foto 3).<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Ad\u00e2ncimea tran\u015feei este de 0,3-0,5m, l\u0103\u0163imea &#8212; 1,8-2,0 \u015fi lungimea 3,0-3,5m, \u00eenainte de umplerea capacit\u0103\u0163ii pe pere\u0163ii ei sau a\u015fternut folii de pelicul\u0103, care dup\u0103 umplerea capacit\u0103\u0163ii a \u00eenvelit par\u021bial\u00a0 masa supus\u0103 \u00eensiloz\u0103rii. Pentru izolarea mai bun\u0103 \u015fi formarea condi\u0163iilor anaerobe de p\u0103strare peste pelicul\u0103 sa a\u015fternut un strat de p\u0103m\u00e2nt cu grosimea de 15-20cm. Foto3. Tran\u0219ee pentru depozitarea silozului s\u0103pat\u0103 \u00een sol \u00cen varianta cu folosirea tran\u015feei de p\u0103m\u00e2nt tehnologia a fost asem\u0103n\u0103toare cu prima variant\u0103 cu excep\u0163ia c\u0103 aceast\u0103 tran\u015fee avea o ad\u00e2ncime mic\u0103 de doar 30-50cm \u015fi din aceste motive stratul de mas\u0103 supus\u0103 \u00eensiloz\u0103rii a crescut de asupra solului la \u00een\u0103l\u0163imea de 1,2-1,5m. \u00cen a\u0219a mod \u00een aceast\u0103 capacitate sa depozitat o cantitate de 4-6t siloz, cantitate suficient\u0103 pentru o vac\u0103 pe perioada de iernare -210 zile. Varianta a treia a preconizat utilizarea \u00een calitate de capacitate pentru siloz a butoaielor de plastic cu volumul de 250- 300 l. \u00cen a patra variant\u0103 sau utilizat saci de polietilen\u0103 de culoare \u00eentunecat\u0103 \u00een care sau introdus \u015fi tasat aproximativ 25-30 kg mas\u0103 de porumb tocat cu dimensiunea particulelor de 1-2cm.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Dup\u0103 aceasta din saci la maximum a fost eliminat aerul \u015fi lega\u021bi la gur\u0103 pentru a \u00eentrerupe accesul aerului \u00een masa supus\u0103 \u00eensiloz\u0103rii. Lu\u00e2nd \u00een considera\u0163ie c\u0103 pentru o vac\u0103 pe perioada de iarn\u0103 este necesar de 5-6t siloz, reiese c\u0103 pentru aceast\u0103 cantitate sunt necesari 200-250 saci, pentru o capr\u0103 sau oaie sunt de ajuns 20-25saci. Toate aceste patru variante de \u00eensilozare au fost repetate \u00een ambele gospod\u0103rii. \u00cen condi\u021biile fermei Baciu Dumitru (s. Mereni), c\u00e2nd din cauza secetei porumbul sa ve\u0219tejit \u00eenainte de termen, deci c\u00e2nd plantele nu au dovedit s\u0103 formeze \u0219tiule\u021bi \u00een coacerea de cear\u0103 a gr\u0103un\u021belor (foto4) \u015fi \u00een al doilea caz \u00een condi\u021biile fermei fermierului Gnatiuc Eugen (s. Fundurii Vechi ), c\u00e2nd plantele de porumb au atins faza optimal\u0103 de dezvoltare &#8212; coacerea de cear\u0103 a gr\u0103un\u021belor(foto5). Foto4. Porumbul afectat de secet\u0103 s. Mereni Foto 5. Porumb \u00een faza de cear\u0103 s.Funduri Vechi Pentru promovarea \u00een r\u00e2ndurile fermierilor a tehnologiilor<br \/>moderne de \u00eensilozare a porumbului la scar\u0103 mic\u0103 \u015fi medie au fost organizate \u015fi petrecute dou\u0103 seminare cu demonstr\u0103ri practice a acestor tehnologii.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Primul seminar sa desf\u0103\u015furat pe 08 august 2014 \u00een condi\u0163iile fermei de taurine a fermierului Baciu Dumitru din s. Mereni r-nul Anenii Noi \u015fi al doilea pe 20 august 2014 \u00een condi\u0163iile fermei de taurine a fermierului Gnatiuc Eugen din s. Funduri Vechi r-nul Glodeni. \u00cen cadrul seminarelor a fost atras\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 a fermierilor la avantajele \u00eensiloz\u0103rii \u015fi la \u00eendeplinirea obligatorie a urm\u0103toarelor aspecte tehnologice privind asigurarea prepar\u0103rii unui siloz calitativ: Avantajele \u00eensiloz\u0103rii, sau de ce silozul? &#8212; Mecanizarea complet\u0103 a proceselor tehnologice de la sem\u0103nat \u015fi p\u00e2n\u0103 la recoltarea plantelor. &#8212; Reducerea influen\u0163ei factorilor climaterici asupra calit\u0103\u0163ii nutre\u0163ului. &#8212; Simplicitatea tehnologiei. &#8212; Pierderi reduse de substan\u0163e nutritive (5-10%comparativ cu 25-30% la preg\u0103tirea f\u00e2nului) ale nutre\u0163ului.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0&#8212; P\u0103strarea \u00eendelungat\u0103(zeci de ani) cu calitate \u00eenalt\u0103. &#8212; Cea mai bun\u0103 p\u0103strare a \u00eensu\u015firilor furajelor verzi supuse conserv\u0103ri. &#8212; Asigur\u0103 stabilitatea ra\u0163iei (monotip) \u00een timpul anului. &#8212; Posibilitatea de reducere a cantit\u0103\u0163ii de concentrate din ra\u0163ie dac\u0103 porumbul este \u00eensilozat \u00een faza optim\u0103 \u2013faza de coacere \u00een cear\u0103 a gr\u0103un\u0163elor. &#8212; Stimularea produc\u0163iei de lapte (aproape cu 500kg pe lacta\u0163ie \u015fi mai mult \u00een compara\u0163ie cu ra\u0163iile f\u0103r\u0103 siloz).<\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Silozul ca un furaj suculent este bine cunoscut \u015fi apreciat de c\u0103tre fermierii cu un \u015feptel mare de taurine. \u00cen aceste ferme porumbul \u00een form\u0103 de siloz \u0219i mas\u0103 verde este \u201cregele furajelor\u201d care la rind cu \u201cregina\u201d- lucerna formeaz\u0103 baza ra\u0163iilor pentru taurine. Alimenta\u0163ia taurinelor \u00een condi\u0163iile fermelor mici (1-5vaci) are mai [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5620,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73,4],"tags":[],"class_list":["post-5619","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2015-01-02","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5619"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5619\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10377,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5619\/revisions\/10377"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5620"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}