{"id":4144,"date":"2019-10-19T13:45:22","date_gmt":"2019-10-19T11:45:22","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=4144"},"modified":"2020-10-10T10:54:37","modified_gmt":"2020-10-10T08:54:37","slug":"cererea-in-crestere-cosnstanta-de-alimente-ecologice-la-nivel-mondial-o-sansa-de-dezvoltare-pentru-fermierii-moldoveni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=4144","title":{"rendered":"CEREREA \u00ceN CRE\u0218TERE COSNSTANT\u0102 DE ALIMENTE ECOLOGICE LA NIVEL MONDIAL &#8212; O \u0218ANS\u0102 DE DEZVOLTARE PENTRU FERMIERII MOLDOVENI"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0Dac\u0103 produsele agroalimentare conven\u021bionale moldovene\u0219ti trebuie s\u0103 \u00eenfrunte o competi\u021bie acerb\u0103 pe <\/strong><strong>pie\u021bele externe, cele produse \u00een regim BIO pot intra lejer, gra\u021bie cererii cresc\u00e2nde \u0219i a ofertei insuficiente, <\/strong><strong>\u00eenregistrate \u00een ultimul deceniu pe acest segment.\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovene\u0219ti reprezint\u0103 unul din cele mai mari handicapuri c\u00e2nd este vorba despre competitivitatea acerb\u0103 de pe pie\u021bele externe ale produselor agroalimentare. \u00cens\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva ni\u0219e, unde situa\u021bia nu este at\u00e2t de dramatic\u0103, oferta nu acoper\u0103 cererea \u00een cre\u0219tere \u0219i fermierii moldoveni, printr-un efort bine direc\u021bionat, pot s\u0103-\u0219i asigure o pia\u021b\u0103 de desfacere constant\u0103.\u00a0<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Este vorba, printre altele, de agr icultura BIO, care deja de 20 de ani nu face fa\u021b\u0103 cererii tot mai mare pe pia\u021ba occidental\u0103. O pia\u021b\u0103 de 33 de miliarde care este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere Industria interna\u021bional\u0103 de alimente\u00a0 cologice &#8212; at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eentreaga lume, este \u00een cre\u0219tere constant\u0103. Veniturile globale ale acestei pie\u021be constituiau \u00een 2018 circa 95 miliarde de euro. Pia\u021ba produselor BIO este \u00een cre\u0219tere dinamic\u0103 \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene: Germania a dep\u0103\u0219it 10 miliarde de euro, pia\u021ba francez\u0103 s-a dublat \u00een ultimii cinci ani, iar \u00een Danemarca alimentele ecologice de\u021bin o cot\u0103 de 13,3% din pia\u021ba produselor alimentare. Cre\u0219terea pie\u021bei este una viguroas\u0103, potrivit unui raport al Parlamentului European, \u00een care se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u00een anul 2017 pia\u021ba european\u0103 a produselor BIO valora peste 30 miliarde de euro.Pe de alt\u0103 parte, agricultura statelor UE este departe de a acoperi aceast\u0103 cerere \u0219i nu exist\u0103 un trend pronun\u021bat privind trecerea produc\u0103torilor agricoli, care \u0219i a\u0219a au pie\u021be de desfacere asigurate, la schimbarea modului de producere.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Aceast\u0103 stare de lucruri \u00eei favorizeaz\u0103 pe fermierii din \u021b\u0103rile ter\u021be, inclusiv Republica Moldova, pentru care convertirea terenurile agricole la producerea \u00een regim BIO nu reprezint\u0103 o problem\u0103 prea mare. Aproape 4% din terenuri cultivate \u00een regim BIO Din cauza deficitului de produse ecologice pe pie\u021bele europene, Comisia European\u0103 permite importul acestora \u0219i din \u021b\u0103rile unde \u00eenc\u0103 nu este bine pus la punct un sistem de certificare a alimentelor ecologice\u00a0 \u0219i trasabilitatea acestora. Este suficient ca organismele de certificare recunoscute \u00een UE s\u0103 poat\u0103 activa \u00een \u021b\u0103rile de origine a alimentelor. Potrivit Marcelei Stahi, \u0219efa direc\u021biei agricultur\u0103 ecologic\u0103 din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i a Mediului,\u00een anul 2018 \u00een \u021bara noastr\u0103 existau 12 organisme de certificare interna\u021bionale \u0219i dou\u0103 \u2013 na\u021bionale. Iar din cei 136 de fermieri, care produc \u00een regim organic, 89 au fost certifica\u021bi de organismele interna\u021bionale. \u201dEste o solu\u021bie salvatoare, care permite fermierilor moldoveni s\u0103-\u0219i exporte produc\u021bia BIO \u00een Uniunea European\u0103 chiar dac\u0103 sistemul na\u021bional de certificare \u00eenc\u0103 nu face fa\u021b\u0103 exigen\u021belor UE\u201d, &#8212; ne relateaz\u0103 Marcela Stahi. De c\u0103tre organismele interna\u021bionale sunt certificate pentru producerea BIO 73,4 mii de hectare de terenuri agricole, iar de c\u0103tre organismele na\u021bionale \u2013 2 261 hectare. \u00cen total este vorba despre 75,7 mii hectare de terenuri cultivate \u00een regim organic, ceea ce reprezint\u0103 3,9% din suprafe\u021bele agricole.Ce produse ecologice export\u0103 fermierii moldoveni Potrivit datelor oficiale, \u00een anul 2018 au fost exportate peste 52,1 mii tone de produse moldovene\u0219ti BIO.Din punct de vederea cantitativ, cel mai exportat produs agricol ecologic moldovenesc este porumbul.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong> Anul trecut au fost livrate \u00een afara \u021b\u0103rii peste 32 mii de tone de porumb. Gr\u00e2ul a fost exportat \u00een cantitate\u00a0 de 2 233 tone, iar soia \u2013 de 1 098 tone. Nucile sunt \u0219i ele \u00een topul exporturilor de produse BIO, anul trecut fiind exportate 5 275 tone de nuci \u00een coaj\u0103 \u0219i 1 577 tone de miez de nuc\u0103.De asemenea, unul dintre cele mai exportate produse BIO este materialul s\u0103ditor de lavand\u0103, anul trecut fiind exporta\u021bi cca 350 mii de puie\u021bi.\u00cen 2018 au mai fost exportate 4 048 tone de semin\u021be de dovleac \u0219i 4 400 tone de semin\u021be de floarea-soarelui ecologice. Afacere ecologic\u0103 de 10 milioane de euro Unul din liderii exportului de produse ecologice moldovene\u0219ti este compania moldo-olandez\u0103\u00a0 \u00abPrograin Organic\u00bb, care doar anul trecut a exportat circa 20 mii de tone de cereale BIO de produc\u021bie moldoveneasc\u0103, cifra de afaceri a companiei \u00een 2018 fiind de 10 milioane de dolari.<br \/>Potrivit lui Spartac Chilat, directorul companiei, la moment \u00abPrograin Organic\u00bb export\u0103 produse BIO \u00een Olanda, Fran\u021ba, Germania, Austria \u0219i Bulgaria.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Compania a fost fondat\u0103 \u00een 2014. La acel moment at\u00e2t partea olandez\u0103 era cointeresat\u0103 de poten\u021bialul ecologic al agriculturii moldovene\u0219ti, c\u00e2t \u0219i antreprenorii moldoveni \u00een atragerea investitorilor din UE, care s\u0103 le asigure pia\u021b\u0103 de desfacere pentru produsele BIO. Compania a \u00eenceput s\u0103 colaboreze cu fermierii moldoveni, \u00eendrum\u00e2ndu-i \u00een procesul de trecere la agricultura organic\u0103. \u00cen prezent, \u00abPrograin Organic\u00bb are \u00eencheiate parteneriate cu 50 de fermieri, produc\u0103tori \u00een special ai culturilor de c\u00e2mp. Cum se face agricultur\u0103 organic\u0103 \u00cen conformitate ci legisla\u021bia R. Moldova, care dup\u0103 semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost racordat\u0103 la cea european\u0103,normele produc\u021biei ecologice nu admit utilizarea de fertilizatori chimici ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substan\u021be folosite \u00een alimenta\u021bia animalelor, produse pentru cur\u0103\u021barea \u0219i dezinfectarea ad\u0103posturilor pentru animale \u0219i de alte produse contraindicate \u00een agricultura eco.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Agricultorii vor folosi semin\u021be sau r\u0103sad, ob\u021binut tot prin metode de produc\u021bie\u00a0 ecologic\u0103.\u00cen cazul \u00een care \u00eentr-o gospod\u0103rie agricol\u0103 nu toate terenurile sunt folosite pentru producere ecologic\u0103, agricultorul va separa parcelele, produsele, inclusiv animalele care consum\u0103 hran\u0103 eco, de cele care se alimenteaz\u0103 din surse neecologice.Potrivit legii, agricultorul trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 un registru pentru a eviden\u021bia clar aceast\u0103 separare \u00eentre tot ce este \u0219i ce nu este ecologic \u00een gospod\u0103ria sa.\u00a0 Men\u0163inerea \u015fi ameliorarea st\u0103rii florei \u015fi faunei solului \u015fi a fertilit\u0103\u0163ii lui naturale, prevenirea \u0219i combaterea tas\u0103rii sau eroziunii solului \u0219i hr\u0103nirea plantelor doar prin ecosistemul solului \u0219i nu prin folosirea altor metode reprezint\u0103 alte reguli pe care agricultorul ecologic trebuie s\u0103 le respecte.\u00a0<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Acesta mai trebuie s\u0103 stimuleze sistemul imunitar al animalelor pe care le cre\u0219te \u0219i le \u00eengrije\u0219te \u00een func\u021biile de necesit\u0103\u021bile fiec\u0103rei rase. Potrivit Marcelei Stahi, perioada de conversie a terenurilor la\u00a0 agricultura ecologic\u0103 este de doi ani pentru culturile anuale \u0219i de 3 ani pentru cele multianuale. Altfel spus, terenurile, unde urmeaz\u0103 s\u0103 se cultive \u00een regim BIO, trebuie s\u0103 se \u201dodihneasc\u0103\u201d timp de 2-3 ani pentru ca recoltele s\u0103 fie considerate organice. Statul ofer\u0103 subven\u021bii pentru perioada de conversie Nu e un lucru at\u00e2t de u\u0219or pentru fermierii moldoveni, care, \u00een marea lor parte nu-\u0219i permit s\u0103 fac\u0103 astfel de pauze. Aici \u00een ajutor vine Ministerul Agriculturii, care prin Agen\u021bia de Interven\u021bii \u0219i Pl\u0103\u021bi \u00een Agricultur\u0103 ofer\u0103 subven\u021bii pentru aceste perioade. Pentru un hectar de vii, livezi sau de legume, \u00een primul an se ofer\u0103 1 500 de lei, \u00een anul doi \u2013 2 000 lei \u0219i \u00een anul trei \u2013 2 500 lei. Pentru culturile de c\u00e2mp subven\u021biile sunt de 800 de lei la hectar \u00een anul unu \u0219i de 1000 de lei \u00een anul doi. \u00cen cazul cultiv\u0103rii de plante medicinale eco, subven\u021biile sunt de 1 300 de lei \u00een primul an \u0219i de 1 600 de lei \u00een cel de-al doilea. Pe l\u00e2ng\u0103 regulile stricte privind cultivarea \u00een regim BIO, potrivit lui Spartac Chilat, trebuie respectate \u0219i regulile de recoltare, de depozitare \u0219i de transportare a produselor ecologice. Astfel, depozitele pot fi tratate doar prin metoda de fumigare cu CO2, iar mijloacele de transport trebuie \u0219i ele adaptate. \u201dPentru moment \u00een cazul transportului auto se face o derogare de la reguli \u0219i se utilizeaz\u0103 transportul conven\u021bional, nu \u00eenainte de a fi preg\u0103tit corespunz\u0103tor. \u00cens\u0103, pentru a corespunde \u00eentocmai normelor de livrare \u00een regim BIO, sunt necesare containere \u0219i terminale speciale\u201d, ne relateaz\u0103 managerul, care a men\u021bionat c\u0103 \u00een luna iulie 2018, compania a dat \u00een exploatare un terminal pe teritoriul portului Giurgiule\u0219ti, care corespunde tuturor normelor de stocare \u0219i transportare a produselor BIO.\u201d\u00cen iunie 2015, a fost dat \u00een exploatare Terminalul Cerealier din ora\u0219ul Flore\u0219ti, cu o capacitate de depozitare de circa 2700 m2, iar \u00een 2018 Terminalul Cerealier din Zona Economic\u0103 Liber\u0103 a Portului Interna\u021bional\u00a0 Giurgiule\u0219ti, cu o capacitate de depozitare de 3250 m2, fiind al doilea dup\u0103 m\u0103rime din \u021bar\u0103. Linia modern\u0103 de sortare, calibrare \u0219i ambalare a produselor agroalimentare destinate consumului uman, precum \u0219i instala\u021biile de depozitare \u0219i prelucrare, sunt \u00een conformitate cu standardele interna\u021bionale \u00een domeniu\u201d, a men\u021bionat managerul.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Cum se exploateaz\u0103 corect solul \u00een regim BIO Astfel, \u00abPrograin Organic\u00bb are toat\u0103 infrastructura necesar\u0103 exportului \u00een regim BIO \u0219i urmeaz\u0103 s\u0103 extind\u0103 \u0219i parteneriatele cu fermierii pentru ca \u00een toamn\u0103, suprafe\u021bele cultivate \u00een regim organic s\u0103 ajung\u0103 la 20 mii de hectare de la 12 mii \u00een prezent.Compania inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se ocupe \u0219i de agricultur\u0103 nemijlocit, pentru a demonstra la modul practic cum trebuie corect de exploatat terenurile agricole \u00een regim BIO. \u201dDin p\u0103cate, fermierii no\u0219tri nu \u021bin cont, \u00een procesul de producere, de p\u0103strarea calit\u0103\u021bii solului, nu asigur\u0103 asolamentul \u0219i perioadele necesare pentru restabilirea fertilit\u0103\u021bii. Noi ne propunem s\u0103 practic\u0103m agricultura ecologic\u0103 conform tuturor\u00a0 rigorilor pentru ca modelul nostru s\u0103 fie preluat \u0219i de ceilal\u021bi fermieri\u201d, men\u021bioneaz\u0103 Spartac Chilat. \u00cen prezent, produsele BIO, de\u0219i \u00eentr-un proces de ieftinire constant\u0103 \u00een ultimii 20 de ani, sunt \u00eenc\u0103 mai scumpe dec\u00e2t cele\u00a0 conven\u021bionale. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, fermier \u0219i entuziast ecologist, valoarea ad\u0103ugat\u0103 a produselor BIO pe pia\u021ba european\u0103 este cu 40% mai mare dec\u00e2t \u00een cazul produselor conven\u021bionale. Acesta este \u00eenc\u0103 un stimulent pentru fermieri.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>Uleiuri presate la rece din semin\u021be ecologice Nicolae Cojocaru este \u0219i director comercial al companiei \u00abArhigeea \u00bb, specializat\u0103 \u00een producerea uleiurilor presate la rece. Acum aceasta produce 12 tipuri de uleiuri, cele mai populare fiind uleiurile din semin\u021be de in, dovleac, armurariu, nuci, c\u00e2nep\u0103, mu\u0219tar sau susan. Compania \u00abArhigeea\u00bb a fost fondat\u0103 doar \u00een 2017, iar v\u00e2nz\u0103rile de uleiuri a \u00eenceput \u00een anul trecut. Acum se preg\u0103te\u0219te s\u0103 produc\u0103 \u0219i \u00een regim organic, procesul fiind pu\u021bin mai dificil, deoarece \u00een R. Moldova \u00eenc\u0103 nu este acreditat vreun organism de acreditare a produselor BIO procesate. \u00cens\u0103, potrivit lui Cojocaru, cei 15 fermieri cu care compania are acorduri de livrare a materiei prime sunt deja preg\u0103ti\u021bi s\u0103 cultive \u00een regim BIO, o parte din terenuri fiind convertite deja. Nicolae Cojocaru este optimist \u00een ceea ce prive\u0219te viitorul agriculturii organice \u00een Republica Moldova. \u00cempreun\u0103 cu al\u021bi adep\u021bi ai produselor organice, el a contribuit la lansarea pie\u021bei de produse BIO\/Eco Local, care se organizeaz\u0103 \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 la Chi\u0219in\u0103u. De\u0219i este un pas mic, acesta este foarte important pentru a testa cererea \u0219i a vedea poten\u021bialul pie\u021bei. Viitorul sun\u0103 bine \u201dP\u00e2n\u0103 acum nici nu \u0219tiam ce cerere exist\u0103 pe pia\u021ba intern\u0103, o pia\u021b\u0103 specializat\u0103 este \u00eens\u0103 de natur\u0103 s\u0103 testeze cererea \u0219i oferta, s\u0103 se formeze pre\u021burile. Este deja un \u00eenceput \u0219i sunt sigur c\u0103 printre cona\u021bionalii no\u0219tri exist\u0103 suficien\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai alimenta\u021biei s\u0103n\u0103toase\u201d, men\u021bioneaz\u0103 managerul. El consider\u0103 c\u0103 \u0219i statul ar putea contribui la promovarea agriculturii ecologice, oferindu-le facilit\u0103\u021bi \u00een cadrul achizi\u021biilor publice produc\u0103torilor de produse organice.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>\u201d\u00cen Fran\u021ba \u0219i Italia autorit\u0103\u021bile au contribuit enorm la popularizarea produselor organice, atribuindu-le acestora o cot\u0103 de 5% din volumul total de produse alimentare achizi\u021bionate de stat. Acest lucru ar putea fi repetat \u0219i la noi.\u201d, subliniaz\u0103 el. Potrivit lui Cojocaru, agricultura BIO \u0219i alimenta\u021bia ecologic\u0103 va cre\u0219te enorm \u00een urm\u0103torii ani pe m\u0103sura sporirii culturii alimentare a popula\u021biei. De aceea, trecerea fermierilor moldoveni la agricultura \u00een regim BIO, pentru a ocupa \u00een perspectiv\u0103 o cot\u0103 din pia\u021ba de profil a UE, trebuie\u00a0 sus\u021binut\u0103 \u0219i \u00eencurajat\u0103. \u0218i Spartac Chilat consider\u0103 c\u0103 fermierii moldoveni au toate \u0219ansele s\u0103 se pozi\u021bioneze bine pe pia\u021ba european\u0103 cu produsele BIO. Mai ales c\u0103 punctele slabe ale agriculturii autohtone, parcelarea excesiv\u0103, productivitatea sc\u0103zut\u0103 \u0219i costurile necompetitive, \u00een cazul agriculturii conven\u021bionale, nu se r\u0103sfr\u00e2ng \u0219i asupra agriculturii ecologice.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Ion Chi\u0219lea<\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Dac\u0103 produsele agroalimentare conven\u021bionale moldovene\u0219ti trebuie s\u0103 \u00eenfrunte o competi\u021bie acerb\u0103 pe pie\u021bele externe, cele produse \u00een regim BIO pot intra lejer, gra\u021bie cererii cresc\u00e2nde \u0219i a ofertei insuficiente, \u00eenregistrate \u00een ultimul deceniu pe acest segment.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovene\u0219ti reprezint\u0103 unul din cele mai mari handicapuri c\u00e2nd este [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4145,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[67,4],"tags":[],"class_list":["post-4144","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2019-04-2019","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4144"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4144\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9616,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4144\/revisions\/9616"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}