\u00a0 \u00a0 \u00a0Comisia European\u0103 (CE) a propus un regulament care va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi semnificativ accesul pe pia\u0163a unic\u0103 a UE al \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor pe baz\u0103 de de\u015feuri \u015fi al celor organice, cre\u00e2nd pentru acestea acelea\u015fi condi\u0163ii de concuren\u0163\u0103 ca \u015fi pentru \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele neecologice tradi\u0163ionale.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Acest lucru va crea noi oportunit\u0103\u0163i de pia\u0163\u0103 pentru \u00eentreprinderile inovatoare, reduc\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp de\u015feurile, consumul de energie \u015fi daunele aduse mediului. Foarte pu\u0163ine din multitudinea de resurse pe baza de biode\u015feuri\u00a0 sunt transformate \u00een produse fertilizante valoroase. Fermierii no\u015ftri folosesc\u00a0 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte fabricate din produse importate sau provenite din procese mari consumatoare de resurse, de\u015fi ar putea valorifica aceste biode\u015feuri transform\u00e2ndule \u00een nutrien\u0163i recicla\u0163i. Prezentul regulament va contribui la transformarea problemelor \u00een oportunit\u0103\u0163i, pentru fermieri \u015fi pentru \u00eentreprinderi care vor transforma de\u015feurile \u00een \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte organice.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Regulamentul stabile\u015fte norme comune privind transformarea biode\u015feurilor \u00een materii prime care pot fi utilizate \u00een vederea fabric\u0103rii de produse fertilizante. Acesta define\u015fte cerin\u0163ele \u00een materie de siguran\u0163\u0103, calitate \u015fi etichetare pe care trebuie s\u0103 le respecte toate produsele fertilizante pentru\u00a0a putea fi comercializate liber \u00een \u00eentreaga UE. Produc\u0103torii vor trebui s\u0103 demonstreze faptul c\u0103 produsele lor respect\u0103 aceste cerin\u0163e, precum \u015fi limitele pentru contaminan\u0163i organici,contaminan\u0163i microbieni \u015fi impurit\u0103\u0163i fizice \u00eenainte de aplicarea marcajului CE.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte pentru a garanta cel mai \u00eenalt nivel de protec\u0163ie a solului. Regulamentul \u00eentroduce limite stricte pentru con\u0163inutul de cadmiu \u00een \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele fosfatice. Limitele vor fi reduse de la 60 mg\/kg la 40 mg\/kg dup\u0103 trei ani \u015fi, respectiv, la 20 mg\/kg dupa 12 de ani, ceea ce va reduce riscurile pentru sanatatea uman\u0103 \u015fi pentru mediu. Cercetarea, inovarea \u015fi investi\u0163iile sunt \u00een prezent \u00een curs de dezvoltare rapid\u0103, contribuind la economia circular\u0103 prin crearea de locuri de munc\u0103 la nivel local \u015fi prin valorificarea materiilor prime secundare, care altfel ar fi eliminate ca de\u015feuri. Oportunit\u0103\u0163ile de pia\u0163\u0103 pentru \u00eentreprinderile produc\u0103toare de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte organice sunt semnificative. \u00cen prezent, numai 5 % din biode\u015feuri sunt reciclate. Conform estim\u0103rilor, dac\u0103 s-ar recicla mai multe biode\u015feuri, ele ar putea \u00eenlocui p\u00e2n\u0103 la 30 % din \u00eengrasamintele neecologice. \u00cen prezent, UE import\u0103 circa 6 milioane de tone de fosfa\u0163i pe an, \u00eens\u0103 ar putea \u00eenlocui p\u00e2n\u0103 la 30 % din aceast\u0103 cantitate prin extrac\u0163ii din de\u015feurile biodegradabile, din gunoiul de grajd, din n\u0103molul de epurare, sau din f\u0103ina de carne \u015fi de oase. \u00cen R. Moldova cresc cantit\u0103\u0163ile de de\u015feuri depozitate, apar sute de depozite neautorizate, cu suprafe\u0163e de zeci de ha.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Depozitarea de\u015feurilor menajere solide \u00een ultimi ani s-a realizat \u00een 1 099 depozite cu suprafa\u0163a de 1 103,1 ha, au fost depistate 4 110 gunoi\u015fti neautorizate cu suprafa\u0163a de 452,2 ha. Cantitatea de de\u015feuri menajere solide a constituit 3 090 249 m. c. de de\u015feuri, sau cu 1,5 ori mai mult fa\u0163\u0103 de anul 2009. A venit vremea s\u0103 transform\u0103m de\u015feurile \u00een resurse conform economiei circulare \u015fi nicidecum a celei liniare, iar transformarea biode\u015feurilor \u00een materii prime care pot fi utilizate \u00een vederea fabric\u0103rii de produse fertilizante (compost organic). A\u015f vrea s\u0103 m\u0103 opresc la aracteristica
comparativ\u0103 a resturilor v\u0435g\u0435t\u0430le (biomasei) cu poten\u021bial fertilizator, care la noi uneori sunt arse. Resturile vegetale reprezint\u0103 partea neutilizabil\u0103 din plantele cultivate (miri\u015ftea,r\u0103d\u0103cinile), care inevitabil r\u0103m\u00e2ne \u00een sol dup\u0103 recoltare. Rolul resturilor vegetale \u00een completarea \u015fi men\u0163inerea fertilit\u0103\u0163i solului este enorm. Dupa suprafa\u0163a tratat\u0103, regularitatea depunerii \u00een sol, masa total\u0103 de materie organic\u0103 \u015fi elimentele nutritive atrase \u00een circuitul agricol, resturile vegetale sunt cea mai important\u0103 surs\u0103 de refacere \u015fi perpetuare a fertilit\u0103\u0163ii solurilor agricole.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 Cu ele solul se ompleteaz\u0103 anual \u015fi pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103. Spre deosebire de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte, resturile vegetale sunt uniform \u015fi perfect distribuite \u00een masa solului \u015fi \u00een acest sens nu necesit\u0103 cheltuieli pentru \u00eenc\u0103rcare, transportare, distribuire \u015fi \u00eencorporare. Fiind resturi de plante, ele con\u0163in toate elementele nutritive \u015fi aproximativ \u00een propor\u0163iile de care acestea au nevoie. Cantitatea de resturi vegetale depinde de specia plantei cultivate, de starea de fertilitate a solului \u015fi condi\u0163iile meteorologice ale anului respectiv. \u00cen dependen\u0163\u0103 de specificul morfologic al culturii \u015fi de partea valorificat\u0103, plantele cultivate las\u0103 \u00een sol dup\u0103 recoltare cantit\u0103\u0163i diferite de resturi vegetale. Masa resturilor vegetale este mai mare fa\u0163\u0103 de produc\u021bia principal\u0103 de 1,3 — 5,8 ori, la culturile unde aceasta din urm\u0103 se formeaz\u0103 sau se produce \u00een form\u0103 de materie uscat\u0103 (p\u0103ioasele, porumbul pentru boabe, floarea-soarelui, tutunul, f\u00e2nul) (tabelul 1).<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0La culturile cu partea utilizabil\u0103 suculent\u0103, cantitatea relativ\u0103 de resturi vegetale este mai mic\u0103 \u015fi variaz\u0103 \u00eentre 14% la sfecla furajer\u0103 \u015fi 47% la produc\u0163ia de iarb\u0103. Resturile vegetale de la culturile leguminoase (maz\u0103rea, soia, fasolea) benefic ac\u0163ioneaz\u0103 asupra bilan\u0163ului de humus \u015fi azot din sol, dar mai cu Sistem conservativ de agricultur\u0103 \u2013 Lucrarea solului \u00een benzi (Strip-Till) Sem\u0103natul culturilor \u00een miri\u0219te seam\u0103 cele perene (lucerna, parceta).<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Cu resturile vegetale de la aceste culturi se creaz\u0103 un bilan\u0163 excedentar al azotului \u00een sol de peste 40 kg\/ha\/an. Iar \u00een sol se aduce cam tot at\u00e2t humus c\u00e2t \u015fi mineralizarea sub aceste culturi, stabilindu-se un bilan\u0163 echilibrat al humusului. \u00cen scopul contrabalans\u0103rii par\u0163iale a pierderilor anuale de humus se mai\u00a0 recomand\u0103 de a folosi \u015fi produc\u0163ia secundar\u0103 excedentar\u0103 a unor culturi.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen acest sens pot fi men\u0163ionate \u00een primul r\u00e2nd tulpinile de floarea-soarelui \u015fi surplusurile de paie. Anual se acumuleaz\u0103 370 mii tone\/an de tulpini de floarea-soarelui, dintre acestea 7-10 mii tone\/an se utilizeaz\u0103 ca surs\u0103 de \u00eenc\u0103lzire, dar restul se recomand\u0103 a fi utilizat ca \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt. Pentru aceasta tulpinile de floarea-soarelui se m\u0103run\u0163esc cu discurile grele. Ele au un con\u0163inut \u00eenalt de azot (1,56%), de fosfor (0,76%) \u015fi foarte \u00eenalt de potasiu (5,25%). Raportul C:N (31:1) este favorabil prelucr\u0103rii lor microbiologice active \u00een sol, nesolicit\u00e2nd complet\u0103ri cu azot. Toate resturile vegetale pot fi grupate \u00een urm\u0103toarele categorii: \u2013 R\u0103d\u0103cinile tuturor plantelor care totalizeaz\u0103\u00a0 cca 1,5 t\/ha s. u. (substan\u0163\u0103 uscat\u0103). \u2013 Vrejii de leguminoase, de cartofi \u015f.a. socoti\u0163i la cca 3-4 t\/ha s. u. \u2013 Miri\u015ftea r\u0103mas\u0103 dup\u0103 recoltare care reprezint\u0103 80 kg\/ha pentru fiecare 1 cm \u00een\u0103l\u0163ime (20 cm x 80 kg = 1,6 t\/ha\u00a0 s. u.).Condi\u0163iile de descompunere \u015fi mineralizare a materiei organice:\u00a0<\/p>\n
\u2013 S\u0103 fie tocat\u0103 la dimensiuni de 5-6 cm. \u2013 S\u0103 fie \u00eencorporat\u0103 \u00een sol p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2ncimea de 12-15 cm, pentru a beneficia de activitatea aerob\u0103 a microorganismelor. \u2013 S\u0103 existe temperaturi pozitive. Intensitatea mineraliz\u0103rii cre\u015fte cu temperatura, \u00eentre 10-20 \u00b0C se dubleaz\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 o nou\u0103 dublare \u00eentre 20-30 \u00b0C, dup\u0103 care scade. \u2013 Solul s\u0103 aib\u0103 umiditate corespunz\u0103toare. Rata de\u00a0 descompunere depinde de raportul carbon\/azot (C\/N): \u2013 C\u00e2nd raportul C\/N este mai mic de 15\u00a0 \u2013 descompunere foarte intens\u0103.\u2013 C\u00e2nd raportul C\/N este cuprins \u00eentre 15-30 \u2013 intensitate medie.
\u2013 C\u00e2nd raportul C\/N este mai mare de 30 \u2013 intensitatea este redus\u0103, aceasta se \u00eent\u00e2lne\u015fte la paie care au raportul C\/N cuprins \u00eentre 50-100, motiv pentru care este necesar s\u0103 se adauge \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimice cu azot, 20 kg la fiecare ton\u0103 resturi vegetale uscate, pentru a preveni a\u015fa-numita \u201efoame de azot\u201c a microorganismelor. Distribu\u0163ia resturilor vegetale pe stratul de sol 0-10 cm \u00een func\u0163ie de sistemul de lucrare a solului: \u2013 \u00cen sistemul conven\u0163ional, pe stratul\u00a0 0-10 cm \u2013 17%.\u2013 \u00cen sistemul de lucr\u0103ri minime \u2013 75%. \u2013 \u00cen sistemul de sem\u0103nat direct, f\u0103r\u0103 ar\u0103tur\u0103 \u2013 90%. \u00cen ultima perioad\u0103 au ap\u0103rut metode moderne de valorificare mai eficient\u0103 a resturilor vegetale: \u2013 Aplicarea unui extract lichid de humus de r\u00e2m\u0103 (50 l\/ha) asigur\u0103 o degradare rapid\u0103 \u015fi spore\u015fte aportul de\u00a0 humus de 30 ori fa\u0163\u0103 de cele netratate. \u2013 Tratarea miri\u015ftii cu o cultur\u0103 bacterian\u0103\u00a0 (de exemplu Bacto fill B10) ajut\u0103 la descompunerea rapid\u0103 a resturilor vegetale, transform\u00e2ndu-le \u00een compu\u015fi u\u015for asimilabili.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Prin aceasta dozele de azot se pot reduce cu 30-50%.\u00a0 \u00cen concluzie, putem spune c\u0103 r\u0435sturil\u0435 v\u0435g\u0435t\u0430l\u0435, ca \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt organic, pot \u0430duc\u0435 un \u0430port import\u0430nt l\u0430\u00a0 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ir\u0435\u0430 f\u0435rtilit\u0103\u0163ii solului.<\/p>\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0Comisia European\u0103 (CE) a propus un regulament care va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi semnificativ accesul pe pia\u0163a unic\u0103 a UE al \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor pe baz\u0103 de de\u015feuri \u015fi al celor organice, cre\u00e2nd pentru acestea acelea\u015fi condi\u0163ii de concuren\u0163\u0103 ca \u015fi pentru \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele neecologice tradi\u0163ionale. \u00a0 \u00a0 \u00a0Acest lucru va crea noi oportunit\u0103\u0163i de pia\u0163\u0103 pentru \u00eentreprinderile inovatoare, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3032,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[67,4],"tags":[],"class_list":["post-4139","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2019-04-2019","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4139"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4139\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9618,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4139\/revisions\/9618"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}