\u00a0 \u00a0 \u00a0Ne afl\u0103m la \u00eenceputul prim\u0103verii, o perioad\u0103 care \u00eentotdeauna a fost destul de complicat\u0103 pentru organizarea alimenta\u0163iei corecte a animalelor.Care sunt problemele principale cu care se confrunt\u0103 fermierii \u00een asigurarea unei alimenta\u0163ii cuvenite a animalelor \u00een aceast\u0103 perioad\u0103: 1. \u00cen multe ferme se simte insuficien\u0163\u0103 de furaje \u015fi sc\u0103derea considerabil\u0103 a calit\u0103\u0163ii nutre\u0163urilor pe perioada de p\u0103strare, deoarece de la data depozit\u0103rii\u00a0 lor au trecut peste 6 luni. Pe parcursul acestei perioade con\u0163inutul de proteine, vitamine, unele micro- \u015fi macroelemente a sc\u0103zut considerabil, cu 15-30%, iar \u00een cazul carotenului — \u015fi cu p\u00e2n\u0103 la 50%. Pentru a avea date exacte este binevenit\u0103 efectuarea investiga\u021biilor de laborator \u0219i, numai av\u00e2nd datele componen\u021bei chimice \u201ede facto\u201d a nutre\u021burilor, putem calcula corect ra\u021biile sau re\u021betele de nutre\u021buri combinate.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen acest context v\u0103 inform\u0103m c\u0103 Laboratorul de Nutri\u021bie \u0219i Tehnologii Furajere al Institutului de Biotehnologii\u00a0 \u00een Zootehnie \u0219i Medicin\u0103 Veterinar\u0103, s. Maximovca, Anenii-Noi, efectuiaz\u0103 asemenea investiga\u021bii. 2. \u00cen perioada iernatului \u00een organismul animalelor practic s-au epuizat acele rezerve de substan\u0163e nutritive, vitamine,\u00a0 minerale, care au fost acumulate \u00een perioada de var\u0103-toamn\u0103. 3. Prim\u0103vara mai este perioada c\u00e2nd, de regul\u0103, se mare\u015fte \u015feptelul animalelor prin ob\u0163inerea tineretului (vi\u0163ei, purcei, miei \u015f.a.), iar \u015feptelul \u2013 matca se afl\u0103 la \u00eenceput de lacta\u0163ie, perioad\u0103 foarte important\u0103 at\u00e2t pentru ob\u0163inerea unei productivit\u0103\u0163i \u00eenalte, men\u021binerea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, c\u00e2t \u015fi cre\u015fterea unor descenden\u0163i de \u00eenalt\u0103 calitate. 4. Treptat, mai cu seam\u0103 din a doua jum\u0103tate a prim\u0103verii, apar posibilifoto 1. Borhot uscat de alcool \u0219i macuh (turt\u0103) din miez de nuci t\u0103\u021bi de a utiliza furajele verzi (culturi furajere sau iarb\u0103 de pe p\u0103\u0219uni) \u00een ra\u021biile animalelor agricole, \u0219i aici se cer \u00eendeplinite anumite reguli de trecere cu succes la ra\u021biile de var\u0103. f\u0103r\u0103 afectarea productivit\u0103\u021bii \u0219i st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a animalelor.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Cum pot fi solu\u021bionate aceste\u00a0 probleme? 1. Dac\u0103 vorbim despre \u00eendestularea cantitativ\u0103 cu furaje, atunci este necesar mai intensiv de folosit toate sursele ad\u0103ug\u0103toare posibile de nutre\u0163uri. Se are \u00een vedere \u00een primul r\u00e2nd folosirea ca supliment la ra\u0163ia de baz\u0103 a de\u0219eurilor de la industria de prelucrare: borhotul de bere \u015fi alcool, t\u0103i\u0163ei de sfecl\u0103, tescovina de mere \u015fi poam\u0103, at\u00e2t \u00een form\u0103 proasp\u0103t\u0103, c\u00e2t \u0219i uscat\u0103, macuhurile (turtele) de semin\u021be de poam\u0103, de nuci, de bostani, fosfatidele etc. Borhoturile proaspete de bere \u015fi alcool trebuiesc folosite cu precau\u0163ie o perioad\u0103\u00a0de 15-20 zile cu un repaus de 5-8\u00a0zile, apoi ciclul se va repeta. De asemenea. este\u00a0 nevoie de a \u00eentroduce \u00een ra\u0163ie surse ad\u0103ug\u0103toare de calciu, de\u00a0dorit calciu vitaminizat.\u00a0Pentru a spori eficacitatea nutre\u0163urilor
este necesar de a organiza preg\u0103tirea\u00a0 lor preventiv\u0103 \u00eenainte de a le distribui animalelor.De acest procedeu au nevoie \u00een primul
r\u00e2nd grosierele \u2013 paiele, cocenii\u00a0de porumb.\u00a0Cea mai simpl\u0103 \u015fi des r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 metod\u0103\u00a0este m\u0103run\u0163irea. Furajele grosiere
pentru taurine \u015fi ovine se m\u0103run\u0163esc\u00a0\u00een particole de m\u0103rime 1,5-5 cm\u00a0cu ajutorul diverselor agregate.\u00a0E foarte bine c\u00e2nd paiele nu numai\u00a0se marun\u0163esc. dar s esupun \u0219i actiunii\u00a0temperaturilor \u00eenalte prin op\u0103rire.\u00a0Pentru aceasta la 10 kg de paie sau
coceni se vor folosi 8-12 l de ap\u0103 fierbinte, 80-120 g sare de buc\u0103t\u0103rie, se vor \u00eenveli cupelicul\u0103 sau saci \u015fi se vor l\u0103sa pentru 3-4 ore. \u00cen acest r\u0103stimp paiele \u015fi cocenii se \u00eenmoaie \u015fi cap\u0103t\u0103\u00a0 un miros pl\u0103cut. \u00cen a\u015fa mod trebuie\u015fte preparat\u0103 \u015fi pleava de graminee. Deoarece nutre\u0163urile prelucrate \u00een a\u015fa mod se distribuie animalelor, de regul\u0103 \u00een forma cald\u0103, aceasta ac\u0163iofoto 2. Tescovin\u0103 uscat\u0103 de poam\u0103, macuh (turt\u0103) din semin\u021be de poam\u0103 neaz\u0103 pozitiv nu numai la digestibilitatea substan\u0163elor nutritive, dar \u015fi la mic\u015forarea pierderilor de energie necesar\u0103 pentru men\u0163inerea constant\u0103\u00a0 a temperaturii corpului \u015fi mai multe substan\u0163e nutritive se vor folosi la formarea\u00a0produc\u0163iei (lapte, carne).\u00a0R\u0103d\u0103cinoasele (sfecla furajer\u0103, sfecla\u00a0de zah\u0103r, morcovii) \u00eenainte de distribuire\u00a0se cur\u0103\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, tuberculile\u00a0mici se vor marun\u0163i (\u00een a\u015fa mod se evit\u0103\u00a0cazurile de blocare a esofagului), iar\u00a0cele mari se pot folosi \u015fi \u00eentregi. R\u0103d\u0103cinoasele\u00a0marun\u0163ite repede se oxideaz\u0103,\u00a0se \u00eentunec\u0103 la culoare, pierd sucul, \u0219i\u00a0din aceast\u0103 cauz\u0103 imediat dup\u0103 marun\u0163ire\u00a0ele trebuiesc distribuite animalelor.\u00a0Graun\u0163ele plantelor furajere folosite\u00a0\u00een ra\u0163iile taurinelor obligatoriu se vor\u00a0marun\u0163i \u00een particole la dimensiuni de\u00a0 1,0-1,8 mm.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Gr\u0103un\u0163ele nem\u0103run\u0163ite sau\u00a0m\u0103run\u0163ite prea m\u0103\u015fcat trec aproape \u00een\u00a0\u00eentregime nemistuite prin tractul gastro intestinal. Gr\u0103un\u0163oasele graminee de o calitate bun\u0103 nu trebuiesc supuse\u00a0prelucr\u0103rii termice, fierberea sau op\u0103ritul\u00a0lor nu sporesc valoarea nutritiv\u0103,dar cheltuielile b\u0103ne\u015fti, ele produc distrujerea\u00a0par\u0163ial\u0103 a vitaminelor din aceste\u00a0nutre\u0163uri. Fierberea poate fi folosit\u0103\u00a0numai \u00een cazurile \u00eentroducerii \u00een ra\u0163ii a
leguminoaselor — soia, mazerea \u015f.a.\u00cen acest caz are loc inactivarea substan\u0163elor antinutritive care se con\u0163in \u00een aceste boabe, se schimb\u0103 structura molecular\u0103 a proteinei, ca rezultat spore\u015fte gradul de utilizare a ei. Fierberea este necesar\u0103 numai atunci c\u00e2nd graun\u0163ele sunt de o calitate\u00a0joas\u0103, muceg\u0103ite. Cu toate acestea\u00a0trebuie de \u015ftiut, c\u0103 prin fierbere un\u00a0nutre\u0163 toxic nu poate fi transformat\u00a0\u00eentr-un nutre\u0163 calitativ.\u00a0\u00cen majoritatea cazurilor \u00een condi\u021biile\u00a0gospod\u0103riilor casnice, de\u0163in\u0103torii\u00a0de animale \u00een \u0163ara noastr\u0103 distribuie\u00a0nutre\u0163urile separat, \u015fi nu le folosesc\u00a0\u00een form\u0103 de amestecuri. \u00censa este cunoscut\u00a0faptul c\u0103 furajele se folosesc
mai eficient \u015fi cu un randament mai \u00eenalt numai \u00een form\u0103 de amestecuri unice. Diver\u015fi componen\u0163i ai amestecului se completeaz\u0103 unul pe altul cu substan\u0163e nutritive care. Nimerind concomitent \u00een organismul animal. Faciliteaz\u0103 gradul de digestie \u015fi \u00eengerare a nutre\u0163urilor. Ca rezultat, productivitatea animalelor spore\u015fte minim cu 15-20%, iar cheltuielile de furaje la o unitate de produc\u0163ie sunt cu 10-12% mai reduse. Pentru prepararea amestecurilor unice este necesar ca furajele grosiere s\u0103 fie marun\u0163ite, op\u0103rite, amestecate cu siloz, r\u0103d\u0103cinoase marun\u0163ite, o cantitate mic\u0103 de concentrate, sare de buc\u0103t\u0103rie, adaosuri minerale. Asemenea amestecuri sunt folosite de animale practic f\u0103r\u0103 resturi.2. Din motivele descrise mai sus, prim\u0103vara pentru \u00eendestularea cerin\u0163elor animalelor \u00een macro- \u0219i microelemente, vitamine \u0219i proteine, este strict necesar ca \u00een componen\u0163a nutre\u0163urilor combinate s\u0103 se \u00eentroduc\u0103 premixuri \u015fi concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM).<\/p>\n
Utilizarea premixurilor \u00een propor\u0163ie de la 1% p\u00e2n\u0103 la 5% dincompnen\u0163aconcentratelor\u00eendestuleaz\u0103necesit\u0103\u0163ileanimalelor\u00een
vitamine \u015fi microelemente \u015fi contribuie pozitiv la\u00a0sporirea productivit\u0103\u0163ii \u015fi men\u0163inerea\u00a0s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii animalelor.\u00a0Cu ajutorul concentratelor proteino-vitaminominerale (CPVM) se poate de\u00a0transformat gr\u0103un\u021bele de graminee din\u00a0gospod\u0103rii \u00een nutre\u0163uri combinate de\u00a0o calitate \u00eenalt\u0103 pentru animale \u015fi p\u0103s\u0103ri.\u00a0Pentru aceasta, \u00een dependen\u0163\u0103 de\u00a0specia \u015fi v\u00e2rsta animalelor se amestec\u0103\u00a015-30% de CRVM cu 85-70% gr\u0103un\u0163e\u00a0m\u0103run\u0163ite (porumb, orz, gr\u00e2u, etc.).\u00a0Acest lucru este posibil datorit\u0103 faptului
c\u0103 CPVM con\u0163in \u00een cantit\u0103\u0163i suficiente proteine, vitamine \u015fi substan\u0163e minerale — macro- \u015fi microelemente. Nu uita\u0163i c\u0103, folosind nutre\u0163uri combinate, ob\u0163inem cu 25-30% mai mult\u0103 produc\u0163ie dec\u00e2t c\u00e2nd folosim amestecuri simple de gr\u0103un\u0163oase.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00censtitutul Stiin\u0163ifico-Practic de Biotehnologii \u00een Zootehnie \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103, reie\u0219ind din componen\u0163a chimic\u0103 \u015fi valoarea nutritiv\u0103 a furajelor locale, a elaborat \u015fi a aprobat un \u015fir de re\u0163ete de premixuri \u015fi CPVM pentru animale \u015fi p\u0103s\u0103ri agricole, care acum se produc de c\u0103tre SRL \u201eMedicamentum\u201d \u0219i se folosesc\u00a0 cu succes de c\u0103tre de\u0163in\u0103toriide animale. Folosirea premixurilor\u00a0 \u015fi CPVM spore\u015fte productivitatea animalelor \u015fi indicii de reptoduc\u0163ie cu cel pu\u0163in 10-15%. 3. Deoarece \u00een multe cazuri vacile de lapte prim\u0103vara se afl\u0103 la \u00eenceput de lacta\u0163ie, atragem aten\u0163ia la unele principii de alimenta\u0163ie \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Este cunoscut faptul c\u0103 \u00een primele 100-120 zile de lacta\u0163ie de la vaci se ob\u0163in 40-45% din toat\u0103 produc\u0163ia de lapte pe lacta\u021bie, deci cerin\u0163ele fa\u0163\u0103 de ra\u0163iile animalelor sunt foarte \u00eenalte\u00a0 \u015fi problema se mai complic\u0103 \u015fi prin faptul existen\u0163ei unei disbalan\u0163e \u00eentre apetitul animalului (capacitatea de \u00eengerare\u00a0a nutre\u0163urilor) \u015fi cantitatea de\u00a0lapte produs, un bilan\u021b energetic negativ.\u00a0Problema poate fi par\u0163ial rezolvat\u0103 prin\u00a0folosirea nutre\u0163urilor cu o concentra\u0163ie\u00a0ridicat\u0103 de energie \u015fi substan\u0163e nutritive,\u00a0a\u015fa ca: sfecla furajer\u0103, care se va distribui\u00a0\u00een cantit\u0103\u0163i de 1-1,2 kg la fiecare\u00a0 kg de lapte ob\u0163inut, nutre\u0163uri combinate c\u00e2te 350-400 g la 1 kg lapte, iar ra\u0163ia\u00a0de baz\u0103 va fi constituit\u0103 din furaje voluminoase\u00a0calitative.\u00a0<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0S\u0103 nu uit\u0103m de hr\u0103nirea avansat\u0103 a vacilor \u00een primele 100- 120 zile de lacta\u0163ie. Vacilor cu productivitatea, de exemplu, de 15 l lapte pe zi, li se va distribui ra\u0163ia pentru 18-20 l lapte,\u00a0 celor cu productivitatea de 18 l — li se va distribui ra\u0163ia pentru 20-22 l \u015f.a.m.d., p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd animalele reac\u0163ioneaz\u0103 pozitiv prin sporirea productivit\u0103\u0163ii. Pentru \u00eendestularea necesit\u0103\u0163ilor vacilor de lapte, \u00een substan\u0163e minerale este binevenit\u0103 folosirea fosfatului monocalcic (35-100 g\/cap\/zi), s\u0103rii de buc\u0103t\u0103rie (70-120 g\/cap\/zi) \u015fi a premixului mineralo-vitaminic \u201cJoiana-2%\u201d (120-150 g\/cap\/zi).4. Fiindc\u0103 ne afl\u0103m la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, a\u0219 vrea s\u0103 amintesc de\u021bin\u0103torilor de animale c\u00e2teva reguli importante de trecere de la ra\u021biile de iarn\u0103 la folosirea plantelor verzi \u0219i a ierburilor de pe p\u0103\u0219uni. Mai \u00eent\u00e2i s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 animalele rumeg\u0103toare au un stomac compus, unde un rol primordial la digestia furajelor\u00eel joac\u0103 microflora ruminal\u0103, care are nevoie de ceva timp pentru acomodarea la nutre\u021buri noi, de aceia este foarte important s\u0103 nu trece\u021bi brusc animalele de la ra\u021biile de iarn\u0103 la utilizarea masei verzi de pe p\u0103\u0219uni, perioada de tranzi\u021bie trebuie s\u0103 dureze 10-14 zile.Plantele verzi prezint\u0103 pentru animale un nutre\u0163 de o valoare deosebit\u0103, deoarece el con\u0163ine practic toate substan\u0163ele nutritive importante.Folosirea nutre\u0163ului verde \u00een hrana animalelor ofer posibilitatea de a m\u0103ri considerabil produc\u0163ia animalier\u0103. Dar trebuie de luat \u00een considera\u0163ie c\u0103 plantele verzi tinere se deosebesc printr-un con\u0163inut \u00eenalt de protein\u0103, amidon \u015fi potasiu \u015fi cu o concentra\u0163ie sc\u0103zut\u0103 de substan\u0163e uscate \u015fi celuloz\u0103.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Deci, aceste particularit\u0103\u0163i ale plantelor verzi trebuie de avut \u00een vedere, fiindc\u0103 hr\u0103nind vacile \u00een perioada aceasta numai cu mas\u0103 verde, ele primesc surplus de protein\u0103 \u015fi amidon, iar substan\u0163\u0103 uscat\u0103 \u015fi celuloz\u0103 — insuficient. \u00cen schimb, pentru asigurarea proceselor normale \u00een digestia vacilor sunt necesare anumite cantit\u0103\u0163i de substan\u0163\u0103 uscat\u0103 (15-20 kg la un cap\/zi) \u0219i celuloz\u0103 (18-22% din substan\u0163a uscat\u0103 a ra\u0163iei). \u00cen caz contrar, se deregleaz\u0103 digestia \u015fi ca urmare o mare cantitate de substan\u0163e\u00a0nutritive nemistuite se elimin\u0103 cu\u00a0fecalele.\u00a0Din cauza insuficien\u0163ei de celuloz\u0103 \u00een
ra\u0163ie se mic\u015foreaz\u0103 formarea \u00een rumen a acidului acetic, care este predeceso rul gr\u0103similor lactate \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 negativ la con\u0163inutul de gr\u0103sime \u00een lapte. Procesul trecerii la nutre\u0163urile de var\u0103 trebuie s\u0103 fie treptat. Aceasta asigur\u0103 o lacta\u0163ie bun\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 capacit\u0103\u0163ile \u00eenalte de reproduc\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate. Pentru trecerea treptat\u0103 este necesar ca la ra\u0163ia de iarn\u0103 s\u0103 se adauge la \u00eenceput 4-5 kg de mas\u0103 verde, iar apoi aceast\u0103 cantitate zilnic se m\u0103re\u015fte \u00een decurs de 8-10 zile p\u00e2n\u0103 la normele stabilite. \u00cen perioada de trecere nu se recomand\u0103 hr\u0103nirea cu mas\u0103 verde \u00een form\u0103 curat\u0103\u00a0 sau de dat drumul la animale dis de diminea\u0163\u0103 la p\u0103scut \u201epe stomacul gol\u201d. Ar fi bine ca \u015fi dup\u0103 trecerea vacilor la hr\u0103nirea cu plante verzi \u00een ra\u0163ie s\u0103 fie introduse 1-2 kg de f\u00e2n sau paie \u015fi 5-8 kg de siloz. O problem\u0103 important\u0103 \u00een perioada de trecere la ra\u0163iile de var\u0103 este \u00eendestularea necesit\u0103\u0163ilor vacilor de lapte \u00een zah\u0103r. \u00cen acest scop se folose\u015fte melasa — c\u00e2te 0,5-1,0 kg la un cap\/zi. Aceasta va da posibilitate pentru asigurarea\u00a0 normal\u0103 a corela\u0163iei zah\u0103r : protein\u0103 \u00een ra\u021bie, care trebuie s\u0103 fie de 0,8-1:1. O mare \u00eensemn\u0103tate \u00een perioada de trecere o are problema nutri\u0163iei minerale. \u00cen plantele verzi se con\u0163ine mult potasiu. Dac\u0103 corela\u0163ia potasiu : sodiu \u00een norm\u0103 trebuie s\u0103 fie de 3-4:1, \u00een nutre\u0163ul verde ea constituie p\u00e2n\u0103 la 19-20:1.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Ca s\u0103 prevenim deregl\u0103rile aduse de surplusul de potasiu trebuie s\u0103 utiliz\u0103m la timp sarea de buc\u0103t\u0103rie. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 norma ei cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la 100-150 g\/cap\/zi. De obicei masa verde, \u015fi mai ales a\u00a0 plantelor leguminoase, este bogat\u0103 \u00een calciu \u015fi s\u0103rac\u0103 \u00een fosfor, de aceea este necesar folosirea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a suplimentelor minerale de\u00a0fosfor (c\u00e2te 80-100 g la un cap\/zi) a\u015fa\u00a0ca fosfatul monosodic sau fosfatul bisodic,\u00a0care con\u0163in 21-24 g de fosfor \u00een\u00a0100 g de preparat. \u00cen cazul lipsei de\u00a0substan\u0163e minerale, premixuri \u00een ra\u0163ii,\u00a0vacile de lapte afl\u00e2ndu-se \u00een libertate,
la p\u0103\u015fune, caut\u0103 singure surse de minerale, utiliz\u00e2nd chiar \u015fi materialul antiderapant de pe marginile drumurilor (foto 3), un lucru absolut inadmisibil.\u00a0<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Reamintim c\u0103 perioada de p\u0103\u0219unat \u00eencepe doar atunci, c\u00e2nd ierburile au atins \u00een\u0103l\u021bimea de minimum 15 cm \u0219i solul de pe p\u0103\u0219une s-a zv\u00e2ntat bine, de regul\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 coincide cu sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie, \u00eenceputul lunii mai.\u00a0 Important este \u0219i faptul s\u0103 nu d\u0103m posibilitate animalelor s\u0103 pasc\u0103 haotic, concomitent pe toat\u0103 suprafa\u021b\u0103 p\u0103\u0219unii, de la un cap\u0103t la altul. Organiza\u021bi p\u0103\u0219unatul pe parcele, ideal ar fi cu utilizarea gardului electric a\u0219a cum procedeaz\u0103 de acum mul\u021bi gospodari din \u021bar\u0103 (foto 4). P\u0103\u0219unatul pe parcele spore\u0219te cu 20-40% eficien\u021ba utiliz\u0103rii ierburilor de pe p\u0103\u0219uni \u0219i spore\u0219te \u00een medie cu 35%\u00a0productivitatea animalelor.<\/p>\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0Ne afl\u0103m la \u00eenceputul prim\u0103verii, o perioad\u0103 care \u00eentotdeauna a fost destul de complicat\u0103 pentru organizarea alimenta\u0163iei corecte a animalelor.Care sunt problemele principale cu care se confrunt\u0103 fermierii \u00een asigurarea unei alimenta\u0163ii cuvenite a animalelor \u00een aceast\u0103 perioad\u0103: 1. \u00cen multe ferme se simte insuficien\u0163\u0103 de furaje \u015fi sc\u0103derea considerabil\u0103 a calit\u0103\u0163ii nutre\u0163urilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3623,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[63,3],"tags":[],"class_list":["post-3622","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2019-01-02","category-3"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3622"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3622\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9661,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3622\/revisions\/9661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3623"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}