\u00a0 \u00a0 \u00a0Recolta de gr\u00e2u din acest an se arat\u0103 a fi mai mic\u0103 fa\u021b\u0103 de anul precedent. Pe de alt\u0103 parte, pre\u021burile interna\u021bionale de achizi\u021bie a gr\u00e2ului vor fi mai mari pe fundalul unei secete \u00een \u021b\u0103rile din nordul Europei, a ploilor abundente din Fran\u021ba sau a diferitor intemperii \u00een Ucraina \u0219i Rusia. Fermierii moldoveni ar putea profita de pre\u021buri mai mari, \u00een cazul \u00een care vor avea posibilitatea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 direct c\u0103tre traderi recoltele \u0219i s\u0103 nu recurg\u0103 la serviciile intermediarilor. Conjunctura interna\u021bional\u0103 este favorabil\u0103 pentru a ob\u021bine pre\u021buri mai avantajoase.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i\u00a0Mediului, recolta medie de gr\u00e2u \u00een acest an este de 3,22 tone\u00a0la hectar, mai mic\u0103 cu 0,1 tone fa\u021b\u0103 de media \u00eenregistrat\u0103 \u00een\u00a0ultimii cinci ani \u0219i mult mai mic\u0103 fa\u021b\u0103 de anul trecut, c\u00e2nd\u00a0agricultorii moldoveni au str\u00e2ns c\u00e2te 3,87 tone la hectar.\u00a0Cea mai bun\u0103 recolt\u0103 \u2013 la nord, cea mai slab\u0103 \u2013 \u00een raioanele\u00a0din centrul \u021b\u0103rii\u00a0Dac\u0103 \u021binem cont de suprafe\u021bele \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bate cu gr\u00e2u de 320\u00a0mii de hectare. \u0219i, dac\u0103 media respectiv\u0103 se mai men\u021bine\u00a0p\u00e2n\u0103 la finele seceri\u0219ului, \u00een anul curent recolta pe \u00eentreg\u00a0teritoriul Moldovei va fi de aproape un milion de tone,\u00a0volum suficient pentru a asigura pia\u021ba intern\u0103, dar \u0219i pentru a\u00a0exporta cantit\u0103\u021bi importante. Pentru compara\u021bie, anul trecut\u00a0au fost recoltate 1,17 milioane tone. \u00eens\u0103 de pe o suprafa\u021b\u0103\u00a0mai mic\u0103, de circa 300 mii de hectare.\u00a0\u00a0Potrivit informa\u021biei furnizate de Marin Grama, consultant\u00a0superior \u00een cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii\u00a0Regionale \u0219i Mediului, \u00een raioanele de nord ale \u021b\u0103rii s-au\u00a0\u00eenregistrat cele mai bune recolte, aici fiind str\u00e2nse p\u00e2n\u0103 la\u00a0ora actual\u0103 c\u00e2te 3,5 tone la hectar. \u00cen zona de centru recolta\u00a0medie constituie 2,7 tone. iar la sud — coincide cu media pe\u00a0republic\u0103 \u2013 3,2 tone la hectar. Dac\u0103 ne referim la raioane,\u00a0cele mai mari recolte, la momentul scrierii articolului (19\u00a0iulie) s-au \u00eenregistrat \u00een Taraclia, unde au fost recoltate \u00een
medie c\u00e2te 4,5 tone la hectar \u0219i \u00een Dondu\u0219eni, c\u00e2te 4,2 tone\u00a0la hectar.\u00a0Ce trebuie s\u0103 faci pentru a ob\u021bine o recolt\u0103 bun\u0103 \u00een pofida\u00a0condi\u021biilor climaterice\u00a0Potrivit lui Marin Grama, recoltele depind nu doar de condi\u021biile\u00a0climaterice. Dac\u0103 se aplic\u0103 corect toate tehnologiile, impactul\u00a0negativ al climei asupra recoltei este destul de redus. De\u00a0asemenea, specialistul aminte\u0219te \u0219i despre corectitudinea
exploat\u0103rii multianuale a terenurilor, men\u021bion\u00e2nd rota\u021bia\u00a0culturilor cultivate sau a\u0219a numitul asolament, uneori uitat\u00a0de c\u0103tre unii fermieri, care dup\u0103 ce seam\u0103n\u0103 mai mul\u021bi ani\u00a0la r\u00e2nd aceea\u0219i cultur\u0103 pe acela\u0219i teren, se arat\u0103 surprin\u0219i de\u00a0recolta tot mai redus\u0103 \u0219i tot mai necalitativ\u0103.\u00a0\u201dEste important pentru agricultori s\u0103 \u0219tie, c\u0103 aplicarea\u00a0tehnologiilor performante \u00een procesul de cultivare, calitatea\u00a0semin\u021belor, a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u0219i a mijloacelor de uz fitosanitar\u00a0se r\u0103sfr\u00e2ng direct asupra calit\u0103\u021bii \u0219i m\u0103rimii recoltei.\u00a0<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Agricultura conservativ\u0103 tot mai recomandat\u0103 \u00een contextul anilor seceto\u0219i \u0218i Vasile \u0218arban, \u0219eful direc\u021biei Politici de produc\u021bie, procesare \u0219i reglement\u0103ri de calitate a produselor vegetale din cadrul MDRM accentueaz\u0103 importan\u021ba aplic\u0103rii corecte a tehnologiilor, referinu-se \u00een mod special la agricultura conservativ\u0103. \u201dVremea secetoas\u0103 din ultimii ani trebuie s\u0103 ne \u00eenve\u021be s\u0103 schimb\u0103m modul de prelucrare a solului. Agricultura conservativ\u0103 cu aplicarea minim\u0103 a aratului sau renun\u021barea \u00een general la ele, este de natur\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 umiditatea \u00een sol, dar \u0219i s\u0103 p\u0103streze sau chiar s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 structura solului, fapt ce se reflect\u0103 direct asupra calitat\u0103\u021bii recoltei\u201d, men\u021bioneaz\u0103 acesta. Evident, o aplicare corect\u0103 a tehnologiilor \u0219i a celor mai performante modele de activitate \u00een agricultur\u0103 pot s\u0103-\u0219i permit\u0103 fermierii mari, cei care au suficiente supreafe\u021be, dar \u0219i care pot s\u0103 angajeze personal calificat, agronomi, capabili s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 o corect\u0103 exploatare a terenurilor agricole. Ar\u0219i\u021ba din aprilie a sc\u0103zut recolta, iar ploile din iunie au redus din calitate Fermierii nu sunt tare dezam\u0103gi\u021bi de rezultatele mai slabe, a\u0219tept\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 din prim\u0103var\u0103 la o recolt\u0103 mai proast\u0103 fa\u021b\u0103 de anul trecut.Nicolae Moraru, conduc\u0103torul unei gospod\u0103rii agricole din satul Chi\u0219c\u0103reni, raionul S\u00e2ngerei, spune c\u0103 recolta a fost chiar mai mic\u0103 dec\u00e2t media pe republic\u0103. \u201dAm str\u00e2ns c\u00e2te 2,5 tone la hectar, un rezultat a\u0219teptat dup\u0103 o prim\u0103var\u0103 secetoas\u0103 \u0219i foarte c\u0103lduroas\u0103, c\u00e2nd am avut pe parcursul a 12 zile temperaturi de peste 30 de grade, \u0219i asta \u00een luna aprilie. Iar pe la sf\u00e2r\u0219itul lui iunie, c\u00e2nd am \u00eenceput deja seceri\u0219ul, au pornit ploile, care au redus \u0219i din calitate.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Nivelul de gluten \u00een gr\u00e2u a cobor\u00e2t sub 18% \u0219i nu putem s\u0103-l vindem ca gr\u00e2u alimentar, trec\u00e2ndu-l automat la categoria de \u201dfurajer\u201d, ne relateaz\u0103 agricultorul. Oricum, intermediarii i-au propus un pre\u021b de 2,5 lei pentru un kilogram, mai bun dec\u00e2t \u00een anul trecut, c\u00e2nd operau cu pre\u021buri de 2,2 — 2,3 lei per kilogram. Nicolae Moraru nu a sem\u0103nat mult gr\u00e2u, doar 400 de hectare din cele 2 000\u00a0pe care le are la dispozi\u021bie, \u00een special pentru a-l \u00eemp\u0103r\u021bi\u00a0proprietarilor de terenuri, \u00een contul pl\u0103\u021bii pentru arend\u0103. El\u00a0sper\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 profit din celelalte culturi de c\u00e2mp \u2013 floareasoarelui\u00a0\u0219i porumb, a\u0219tept\u00e2ndu-se, dup\u0103 estim\u0103ri, la o recolt\u0103\u00a0 bun\u0103.E nevoit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 intermediarilor, rat\u00e2nd o parte din profit Vergiliu Josanu, fermier din r-nul Telene\u0219ti a fost mai\u00a0norocos, recolt\u00e2nd de pe cele 80 de hectare sem\u0103nate cu\u00a0gr\u00e2u, c\u00e2te aproape patru tone la hectar. El a v\u00e2ndut gr\u00e2ul\u00a0cu pre\u021buri \u00eentre 2,5 \u0219i 2,6 lei, tot la intermediari. \u201dDac\u0103 a\u0219\u00a0avea depozit, a\u0219 p\u0103stra gr\u00e2ul vre-o c\u00e2teva luni, dup\u0103 care\u00a0l-a\u0219 vinde morarilor \u0219i brutarilor din zon\u0103. Aceasta miar\u00a0da un profit suplimentar de 50-60 bani la kilogram\u201d,\u00a0relateaz\u0103 fermierul, care oricum este mul\u021bumit de pre\u021b.\u00a0De men\u021bionat, c\u0103 dl Josanu l-a v\u00e2ndut ca gr\u00e2u furajer,\u00a0de\u0219i con\u021binutul de gluten dep\u0103\u0219ea 21%. Este o practic\u0103\u00a0r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, intermediarii cump\u0103r\u0103 gr\u00e2ul de la\u00a0 gricultori\u00a0ca gr\u00e2u furajer, apoi \u00eel v\u00e2nd ca gr\u00e2u alimentar, cel pu\u021bin o\u00a0 arte din el.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Astfel, profitul, ob\u021binut de un intermediar la un\u00a0kilogram, poate ajunge \u0219i p\u00e2n\u0103 la 75 de bani. Majoritateaintermediarilor v\u00e2nd gr\u00e2ul achizi\u021bionat, de regul\u0103, de la\u00a0micii fermieri, traderilor, cei care de\u021bin silozuri de stocare \u0219i\u00a0 care \u00ee\u0219i permit s\u0103 a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pre\u021burile de pe pie\u021bele
interna\u021bionale devin mai mari.Pre\u021buri mai bune de la traderi \u0219i intermediari\u00a0Pe fondalul unei recolte slabe de cereale, \u00een mai toate \u021b\u0103rile\u00a0 produc\u0103toare, pre\u021burile de achizi\u021bie afi\u0219ate \u00een acest an de c\u0103tre\u00a0traderi, sunt mai bune dec\u00e2t \u00een anul precedent.\u00a0Spre exemplu, grupul de companii TRANS OIL, unul dintre cei\u00a0mai mari juc\u0103tori de pe pia\u021ba local\u0103 a cerealelor, a afi\u0219at pe siteul\u00a0s\u0103u pre\u021buri de achizi\u021bie, care variaz\u0103 \u00eentre 2,7 lei, pentru gr\u00e2ul\u00a0furajer \u00een loca\u021biile mai \u00eendep\u0103rtate de portul Giurgiule\u0219ti, cum\u00a0ar fi elevatorul Ulei Nord din Otaci, \u0219i 3,25 lei — direct \u00een port.\u00a0Pre\u021burile gr\u00e2ului furajer variaz\u0103 \u00eentre 2,7 \u0219i 3,1 lei. iar cele ale\u00a0gr\u00e2ului alimentar, \u00eentre 2,8 \u0219i 3,25 lei per kilogram.\u00a0Pre\u021burile propuse de intermediari pentru gr\u00e2ul furajer \u00eencep\u00a0de la 2,5 lei.\u00cemprumut\u0103 240 milioane de dolari pentru a cump\u0103ra\u00a0cereale \u0219i semin\u021be de floarea-soarelui\u00a0De altfel, TRANS OIL are planuri mari pentru achizi\u021bia de\u00a0cereale \u00een acest an. La 11 iulie. grupul a semnat la Paris cu un consor\u021biu bancar\u00a0interna\u021bional un acord privind un \u00eemprumut sindicalizat\u00een valoare de 240 milioane dolari pentru achizi\u021bionarea de\u00a0produse agricole din recolta din 2018 din Republica Moldova.\u00a0TRANS OIL inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 cumpere mai mult de 500.000\u00a0de tone de semin\u021be de floarea-soarelui \u0219i peste 1,2 milioane\u00a0de tone de cereale (gr\u00e2u, orz, rapi\u021b\u0103, porumb, maz\u0103re), dar \u0219i\u00a0peste 100.000 de tone de soia.Recent, grupul a m\u0103rit capacitatea de transbordare\u00a0a terminalului cerealier din portul interna\u021bional liber\u00a0Giurgiule\u0219ti p\u00e2n\u0103 la 1,6 milioane de tone pe an.\u00a0Amintim, c\u0103 grupul de firme TRANS OIL de\u021bine 16 elevatoare\u00a0pe \u00eentreg teritoriul Republicii Moldova, de la Giurgiule\u0219ti\u00a0p\u00e2n\u0103 la Ocni\u021ba, capabile s\u0103 stocheze simultan mai mult de\u00a0750 mii de tone de cereale.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Grupul mai de\u021bine dou\u0103 terminale\u00a0de cereale \u0219i un terminal pentru uleiul de floarea-soarelui\u00a0\u00een portul Giurgiule\u0219ti, precum \u0219i o serie de \u00eentreprinderi\u00a0agricole, de transport, de infrastructur\u0103, inclusiv \u00een Ucraina.
\u00centreprinderea are de asemenea capacit\u0103\u021bi impresionante de transport. Recolta mai slab\u0103 la nivel mondial cre\u0219te pre\u021bul gr\u00e2ului la burse De\u0219i recolta din acest an nu este la fel de bun\u0103, comparativ cu anul trecut, conjunctura de pe pie\u021bele interna\u021bionale poate fi favorabil\u0103 pentru a ob\u021bine un pre\u021b avantajos. Din cauza unui val de c\u0103ldur\u0103 \u0219i secet\u0103 impropriu Europei de Vest, recolta din aceast\u0103 regiune va fi mult mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een anul precedent. Potrivit agen\u021biei de \u0219tiri Bloomberg. mul\u0163i fermieri lupt\u0103 pentru suprevie\u021biure, dup\u0103 ce valul de c\u0103ldura \u0219i seceta a afectat p\u0103r\u0163ile nordice ale continentului european, lovind puternic \u00een recoltele de cereale. \u0218i dac\u0103 mul\u0163i fermieri nem\u0163i ar putea falimenta din cauza secetei, \u00een Fran\u0163a, din contra, precipita\u021biile abundente ar putea reduce produc\u021bia. \u00cen ansamblu, o recolt\u0103 decent\u0103 s-ar putea bucura de pre\u0163uri mai mari. Spre exemplu, pre\u021bul la gr\u00e2ul tranzac\u0163ionat la bursa Euronext de la Paris a urcat cu 17% \u00een acest an, \u00eendrept\u00e2nduse c\u0103tre prima cre\u015ftere anual\u0103 din 2012.\u00a0Din cauza recoltei proaste, mai mul\u021bi fermieri germani\u00a0sunt \u00een prag de faliment\u00a0Pagubele provocate culturilor de gr\u00e2u din Germania, al\u00a0doilea mare cultivator de cereale din UE, care se adaug\u0103\u00a0la recoltele slabe din anul trecut, ar putea s\u0103 \u00eei falimenteze\u00a0pe mul\u0163i fermieri, avertiza s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Asocia\u0163ia\u00a0Cooperativelor Agricole din Germania (DRV).<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00abMai mul\u0163i dintre membrii no\u015ftri au nevoie urgent de ajutorul\u00a0 Guvernului\u00bb, a spus pre\u015fedintele DRV, Henning Ehlers.\u00abSeam\u0103n\u0103 cu un de\u015fert\u00bb, afirm\u0103 Thomas Gaebert, despre ferma sa de la Trebbin, situat\u0103 la sud de Berlin. Colegii s\u0103i, care cultiv\u0103 cereale de peste 40 de ani. spun c\u0103 nu s-au mai confruntat niciodat\u0103 cu o situa\u0163ie similar\u0103. Thomas Gaebert se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 piard\u0103 o treime din recolta sa obi\u015fnuit\u0103 de gr\u00e2u \u015fi mai mult de jum\u0103tate din recolta de rapi\u0163\u0103, dup\u0103 ce plantele s-au uscat din cauza lipsei de precipita\u0163ii. Situa\u0163ia este at\u00e2t de grav\u0103 \u00een Germania, unde temperaturile au dep\u0103\u015fit 30 de grade Celsius \u00een lunile mai \u015fi iunie, \u00eenc\u00e2t mul\u0163i fermieri prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi distrug\u0103 culturile\u00a0 \u00een loc s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le recolteze, sus\u0163ine pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Fermierilor Germani (DBV), Joachim Rukwied. Cei mai mari produc\u0103tori din UE sunt afecta\u021bi de intemperii O situa\u0163ie similar\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri din nordul Europei. \u00cen Marea Britanie, cea mai fierbinte var\u0103 din ultimele patru decenii a afectat culturile de gr\u00e2u, \u00een special av\u00e2nd \u00een vedere iarna umed\u0103 \u015fi rece, care a \u00eempiedicat dezvoltarea r\u0103d\u0103cinilor, astfel plantele fiind mai vulnerabile la vara secetoas\u0103. \u00cen Polonia, din cauza secetei au avut de suferit peste 66.000 de ferme, care se \u00eentind pe o suprafa\u0163\u0103 de 1,2 milioane hectare, sus\u0163ine Ministerul Agriculturii. La est de Polonia, pagubele provocate sectorului agricol au determinat Lituania \u015fi Letonia s\u0103 declare stare de urgen\u0163\u0103.O alt\u0103 surpriz\u0103 nepl\u0103cut\u0103 ar urma s\u0103 o constituie recolta de gr\u00e2u a Fran\u0163ei, cel mai mare cultivator din UE. De\u015fi ini\u0163ial vremea cald\u0103 \u015fi umed\u0103 i-a f\u0103cut pe anali\u015fti s\u0103 prognozeze cea mai bun\u0103 recolt\u0103 din ultimii ani, ulterior situa\u0163ia s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it. Prea multe precipita\u021bii \u015fi prea pu\u0163in soare au dus la un spic de gr\u00e2u cu pu\u0163ine boabe, ceea ce \u00eenseamn\u0103 randament mai mic. \u00cen ultima lun\u0103, conform estim\u0103rilor, recolta de gr\u00e2u a Fran\u0163ei a sc\u0103zut cu 4,6 milioane tone.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Rusia, Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia vor avea recolte mai mici \u0218i \u00een Federa\u021bia Rus\u0103, care a ob\u021binut anul trecut o recolt\u0103 record de cereale, Ministerul Agriculturii se a\u0219teapt\u0103 la o recolt\u0103 de 64,4 milioane tone de gr\u00e2u \u0219i 100 milioane tone — de cereale. Anul trecut, fermierii ru\u0219i au recoltat 86,7 milioane tone de gr\u00e2u \u0219i peste 135 milioane tone de cereale. \u0218i aici este vorba despre condi\u021biile climaterice nefavorabile \u2013 secet\u0103 extrem\u0103 sau vreme foarte ploioas\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, Rusia nu va mai putea repeta performan\u021ba din anul trecut, c\u00e2nd a exportat 52,4 milioane tone de gr\u00e2u, ajung\u00e2nd cel mia mare exportator din lume.\u0218i \u00een Ucraina se a\u0219teapt\u0103 o reducere a recoltei, de\u0219i nu \u00een propor\u021biile la care se a\u0219teapt\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103. Potrivit pre\u0219edintelui Asocia\u021biei Ucrainene de Cereale Nicolai Gorbaciov, fermierii ucraineni vor produce \u00een acest an 25 milioane tone de gr\u00e2u, dintre care 16,5 milioane tone vor fi exportate. Rom\u00e2nia la fel se a\u0219teapt\u0103 la o recolt\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 \u00een 2018 — 8,5 milioane tone, fa\u021b\u0103 de 9,1 milioane tone \u00een anul\u00a0 trecut. Drept urmare, \u0219i exproturile de gr\u00e2ne rom\u00e2ne\u0219ti se vor reduce de la 6,8 milioane tone la 5,9 milioane tone. Prognozele FAO, pu\u021bin mai optimiste De altfel, prognozele Organiza\u021biei pentru Agricultur\u0103 a Na\u021biunilor Unite (FAO) sunt mai optimiste. Potrivit acesteia, Uniunea European\u0103 va avea \u00een acest an o recolt\u0103 de gr\u00e2u de 145 milioane tone fa\u021b\u0103 de 152 milioane tone \u00een anul trecut.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Rusia va ob\u021bine o recolt\u0103 de 77 milioane tone, iar Ucraina \u2013\u00a0de 26,5 milioane tone, chiar mai mult cu 0,8% fa\u021b\u0103 de anul\u00a0precedent.\u00a0Totu\u0219i, \u0219i prognozele FAO arat\u0103 c\u0103 majoritatea produc\u0103torilor
mari de gr\u00e2u \u00ee\u0219i vor reduce recolta (tabel). Pre\u021burile la bursele interna\u021bionale sunt \u00een cre\u0219tere De\u0219i rezervele de umiditate \u00een sol la \u00eenceputul sezonului agricol curent au fost destul de benefice pentru un an agricol reu\u0219it, valurile de c\u0103ldur\u0103 din lunile aprilie-mai nu au fost favorabile\u00a0 pentru recolta mai bogat\u0103 a celelorlalte culturi cerealiere.Cel mai tranzac\u0163ionat contract futures la Chicago Board Of Trade, cu livrare \u00een luna septembrie, a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 1%, p\u00e2n\u0103 la 5,02 dolari per bushel, circa 184,45 dolari\/ ton\u0103. \u00cen Paris, la Euronext, pre\u021bul unei tone de gr\u00e2u. cu livrare \u00een septembrie, la 16 iulie era de 184 euro\/ton\u0103. Contractele futures pentru luna decembrie s-au \u00eencheiat la pre\u021bul de 186 de euro\/ton\u0103.Leul tare reduce din profitul traderilor Un factor ce reduce din beneficiul exportatorilor moldoveni de gr\u00e2u \u00eel reprezint\u0103 \u0219i aprecierea leului.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Dac\u0103 la 18 iulie 2017\u00a0 un euro costa 20,78 lei, \u00een anul curent, la aceea\u0219i dat\u0103 acesta cost\u0103 19,55 lei, cu 1,23 lei mai pu\u021bin. Astfel, la o ton\u0103 de gr\u00e2u, exportatorul pierde din cauza aprecierii leului circa 230 de lei. Dac\u0103, ipotetic, TRANS OIL ar vinde gr\u00e2ul prin intermediul bursei Euronext din Paris, beneficiul companiei la o ton\u0103 de gr\u00e2u, cu livrare \u00een decembrie, ar fi de 377 — 927 lei (f\u0103r\u0103 cheltuieli de transport). Se a\u0219teapt\u0103 o recolt\u0103 mai slab\u0103 de porumb \u0219i una obi\u0219nuit\u0103 de floarea-soarelui Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozeaz\u0103 pentru anul 2018 \u00een medie pe \u021bar\u0103 o road\u0103 de circa 2,6-3 tone de porumb la hectar (recolta medie pentru ultimii 10 ani a constituit 3,2 tone).Recolta de semin\u021be de floarea-soarelui se prognozeaz\u0103 a fi\u00a0aproape de media pentru ultimii 10 ani. Cei de la Hidrometeo\u00a0se a\u0219teapt\u0103 la 1,5-1,7 tone la hectar (media pe ultimii 10 ani a\u00a0fost de 1,7 tone).<\/p>\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0Recolta de gr\u00e2u din acest an se arat\u0103 a fi mai mic\u0103 fa\u021b\u0103 de anul precedent. Pe de alt\u0103 parte, pre\u021burile interna\u021bionale de achizi\u021bie a gr\u00e2ului vor fi mai mari pe fundalul unei secete \u00een \u021b\u0103rile din nordul Europei, a ploilor abundente din Fran\u021ba sau a diferitor intemperii \u00een Ucraina \u0219i Rusia. Fermierii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3373,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[55,19],"tags":[],"class_list":["post-3372","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2018-06","category-19"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3372","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3372"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3372\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9827,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3372\/revisions\/9827"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3373"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}