{"id":3244,"date":"2019-06-21T11:57:21","date_gmt":"2019-06-21T09:57:21","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=3244"},"modified":"2020-10-16T08:20:59","modified_gmt":"2020-10-16T06:20:59","slug":"un-an-bun-pentru-mere-nu-si-pentru-pomicultori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=3244","title":{"rendered":"UN AN BUN PENTRU MERE, NU \u0218I PENTRU POMICULTORI"},"content":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0Situa\u021bia dificil\u0103, creat\u0103 \u00een acest an \u00een ramura pomicol\u0103, pune din nou \u00een fa\u021ba fermierilor,<\/em>a asocia\u021biilor de profil, dar \u0219i a autorit\u0103\u021bilor, problema restructur\u0103rii ramurii.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>De\u0219i 2018 a fost un an foarte favorabil pentru recolta de mere,pomicultorii moldoveni nu sunt deloc \u00eenc\u00e2nta\u021bi. Problema e\u00a0c\u0103 o situa\u021bie similar\u0103 a fost consemnat\u0103 \u00een toat\u0103 Europa, unde\u00a0de asemenea va fi recoltat\u0103 o cantitate record de mere. \u0218i\u00a0\u00een Rusia, care r\u0103m\u00e2ne pia\u021ba tradi\u021bional\u0103 pentru merele moldovene\u0219ti,\u00a0a fost \u00eenregistrat\u0103 o recolt\u0103 frumoas\u0103, inclusiv pe\u00a0planta\u021biile tinere, fondate \u00een 2015.\u00a0Cea mai bun\u0103 recolt\u0103 din ultimii 10 ani\u00a0Potrivit Asocia\u021biei Moldova Fruct, \u00een anul curent, pomicultorii\u00a0moldoveni a\u0219teapt\u0103 o recolt\u0103 de mere de 505 mii de tone, una\u00a0din cele mai bune din istorie \u0219i cea mai mare din ultimii 10 ani.\u00a0Cu toate acestea, recolta bogat\u0103 de mere nu se va transforma\u00a0\u0219i \u00een profituri \u00eensemnate pentru fermieri. \u0218i asta, deoarece\u00a0recolte la fel de bogate au fost consemnate la nivel global.\u00a0Potrivit prognozelor f\u0103cute de Asocia\u0163ia Mondial\u0103 a Produc\u0103torilor\u00a0de Mere \u015fi Pere (WAPA), \u00een anul 2018 recolta de mere va\u00a0spori \u00een statele Uniunii Europene cu 36% fa\u021b\u0103 de anul trecut.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Condi\u0163iile climaterice favorabile de pe \u00eentreg teritoriul european au favorizat cre\u015fterea merelor, astfel, produc\u0103torii s-au \u00eentors la productivitatea medie ob\u0163inut\u0103 \u00een anii 2014-2016. Recolta de mere a\u015fteptat\u0103 \u00een UE va fi de 12,6 milioane tone. Doar \u00een Polonia, cel mai mare produc\u0103tor european, se a\u0219teapt\u0103 o recolt\u0103 de 4,5 milioane tone.\u00cen Ucraina \u2013 1,1 milioane tone, \u00een Rusia \u2013 900 mii de tone O situa\u021bie similar\u0103 se a\u0219teapt\u0103 \u0219i \u00een est. \u00cen Ucraina se anticipeaz\u0103 o recolt\u0103 de 1-1,1 milioane tone, conform datelor asocia\u021biei specializate \u201dUkrsadprom\u201d.\u00cen Rusia e la fel. Potrivit prognozelor Asocia\u021biei pomicultorilor\u00a0din Rusia, \u00een acest an recolta de mere ruse\u0219ti poate ajunge la\u00a0900 mii de tone, cu aproape 200 mii de tone mai mult fa\u021b\u0103 de\u00a0acum un an \u0219i cu 400 mii de tone mai mult dec\u00e2t acum cinci\u00a0ani. \u00cen special, rezultatele se datoreaz\u0103 noilor planta\u021bii, s\u0103dite\u00a0dup\u0103 declan\u0219area r\u0103zboiului comercial al Rusiei cu Occidentul\u00a0\u00een 2015, care au intrat \u00een rod \u00een acest an.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Fire\u0219te, recolta bogat\u0103 \u0219i, respectiv, cererea de mere, nu putea\u00a0s\u0103 nu se exprime \u00een pre\u021buri mai mici de achizi\u021bie a acestora\u00a0de la fermieri.\u00a0Pre\u021bul angro \u00een Rusia este de 10 lei, cel de achizi\u021bie de la\u00a0fermieri \u00een R. Moldova \u2013 de doar trei lei\u00a0La mijlocul lunii septembrie, pre\u021bul angro al merelor de soiul\u00a0Golden Delicious, unul dintre cele mai apreciate pe pia\u021ba\u00a0ruseasc\u0103, tradi\u021bional\u0103 pentru merele moldovene\u0219ti, era de\u00a00,6 dolari pentru un kilogram (circa 10 lei moldovene\u0219ti).\u00cen Ucraina, care nu mai poate exporta mere de c\u00e2\u021biva ani pe\u00a0pia\u021ba ruseasc\u0103, pre\u021burile erau \u0219i mai mici, de doar 0,29 dolari\u00a0(sub 5 lei).De remarcat, c\u0103 \u00een Republica Moldova, pre\u021burile de achizi\u021bie a\u00a0merelor de la fermieri este \u0219i mai mic.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Potrivit lui Ion Rotaru, manager comercial al \u201eSuan Pro\u201d SRL, companie ce se ocup\u0103 inclusiv de producerea, achizi\u021bia, p\u0103strarea \u0219i exportul merelor, pia\u021ba de mere este caracterizat\u0103 printr-o ofert\u0103 suficient de mare \u00een toamna anului 2018, at\u00e2t pe pia\u021ba din Republica Moldova, c\u00e2t \u0219i \u00een regiune. Astfel, pre\u021burile angro pentru aceste produse sunt de dou\u0103 ori mai mici fa\u021b\u0103 de cele din anul trecut. \u201dDac\u0103 \u00een anul 2017 produc\u0103torii vindeau merele la un pre\u021b mediu de \u0219ase lei pentru un kilogram, \u00een acest an pre\u021bul este de aproximativ trei lei pentru aceea\u0219i cantitate. Vorbim despre soiuri precum Idared, Semerenko, Golden. Pre\u021bul actual este mai mic \u0219i dec\u00e2t media din 2016 \u0219i 2015, c\u00e2nd un kilogram\u00a0de mere se vindea cu 4 lei \u0219i, respectiv, 5 lei pentru un\u00a0kilogram\u201d, ne relateaz\u0103 managerul.\u00a0Partea bun\u0103 pentru \u201eSuan Pro\u201d este c\u0103 firma dispune de capacit\u0103\u021bi\u00a0de stocare \u0219i poate p\u0103stra merele produse \u0219i cele achizi\u021bionate\u00a0\u00een frigiderele proprii pentru a le vinde \u00een primele luni\u00a0ale anului viitor, c\u00e2nd pre\u021bul ar putea cre\u0219te considerabil, iar\u00a0conjunctura pe pia\u021b\u0103 va deveni mai favorabil\u0103.\u00a0Fermierii sunt nevoi\u021bi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la pre\u021b mic\u00a0Problema e c\u0103 nu to\u021bi pomicultorii moldoveni au aceste avantaje.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>\u00cen marea lor majoritate nu au frigidere proprii \u0219i sunt nevoi\u021bi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 merele imediat din livad\u0103 sau s\u0103 le depoziteze \u00een frigiderele altora, la un pre\u021b destul de mare. Niciuna din situa\u021bii nu este privit\u0103 cu ochi buni de c\u0103tre fermieri. Potrivit lui Viorel Clipca, fermier din satul R\u0103doaia, raionul S\u00e2ngerei, care de\u021bine o livad\u0103 intensiv\u0103 de mere de 25 hectare, dac\u0103 vinde din livad\u0103, la pre\u021bul de trei lei kilogramul, risc\u0103 s\u0103 nu-\u0219i recupereze investi\u021biile. Pe de alt\u0103 parte, el nu vrea\u00a0s\u0103 ri\u0219te s\u0103 le depoziteze \u00een frigidere p\u00e2n\u0103 \u00een februarie-martie\u00a0la pre\u021bul de un leu per kilogram, deoarece ar putea s\u0103 nu le\u00a0v\u00e2nd\u0103 nici atunci, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dator \u0219i pemtru depozitare \u00een\u00a0frigider.\u00a0\u00cen plus, nu toate merele pot fi exportate, iar o bun\u0103 parte din\u00a0 ele sunt v\u00e2ndute la fabricile de procesare, unde sunt prelucrate,de regul\u0103, \u00een concentrat de suc. \u00cens\u0103, \u00een acest an, din\u00a0cauza recoltei mari la nivel mondial, pre\u021bul de achizi\u021bie a merelor\u00a0de c\u0103tre procesatori s-a redus de c\u00e2teva ori. Potrivit lui\u00a0Viorel Clipca, acesta ar fi sc\u0103zut de la 3,5 lei per kilogram anul\u00a0trecut la 80 de bani \u00een acest an.\u00a0\u0218anse mari s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een pierdere\u00a0\u0218i Valentin Chilat, fermier din raionul Ocni\u021ba este foarte sceptic\u00a0\u00een privin\u021ba rezultatelor pentru acest an.\u00a0\u201dSitua\u021bia este foarte proast\u0103. Pentru c\u0103 recolta este bogat\u0103,\u00a0mere sunt multe, \u00een procesul de cultivare am investit bani\u00a0enormi, iar pre\u021burile de achizi\u021bie sunt extrem de mici\u201d, ne\u00a0spune el.
Potrivit acestuia, doar pentru tratarea livezii de meri cu produse\u00a0de uz fitosanitar care, potrivit tehnologiilor superintensive,\u00a0trebuie aplicate de 17 ori, se cheltuiesc circa 20 de mii de\u00a0lei la hectar. \u00cen plus, sunt necesari bani pentru motorin\u0103, exploatarea\u00a0tehnicii, salarii, amortizare. Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea,\u00a0prim\u0103vara, \u00een urma \u00eenghe\u021burilor, a fost compromis\u0103 o parte\u00a0din recolt\u0103. Drept urmare, recolta va constitui \u00eentre 20 \u0219i 25\u00a0de tone de mere la hectar, iar la pre\u021burile curente de achizi\u021bie\u00a0abia dac\u0103 se vor putea recupera investi\u021biile.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Recolt\u0103 mare \u00een Rusia, inclusiv datorat\u0103 investi\u021biilor moldovene\u0219ti Valentin Chilat spune c\u0103 pre\u021burile din Rusia sunt mici din cauza c\u0103 \u00een acest an au intrat \u00een rod \u0219i livezile tinere, plantate \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 odat\u0103 cu ini\u021bierea unui program de stimulare a produc\u021biei agricole proprii, drept urmare a r\u0103zboiului comercial\u00a0dintre Rusia \u0219i Uniunea European\u0103.\u00a0\u0218i o parte dintre pomicultorii moldoveni au participat la\u00a0acest proiect, investind \u00een livezile intensive, plantate \u00een \u021binutul\u00a0Krasnodar din sudul Federa\u021biei Ruse, iar acum merele\u00a0acestora fac concuren\u021b\u0103 \u0219i elimin\u0103 \u00eencet merele moldovene\u0219ti\u00a0de pe pia\u021ba ruseasc\u0103.\u00a0La oferta mare de pe pia\u021ba ruseasc\u0103 se mai adaug\u0103 \u0219i deprecierea\u00a0rublei, care a ajuns la cota\u021bia de 69 de ruble pentru\u00a0un dolar american. Drept urmare, a\u0219a cum merele se v\u00e2nd\u00a0\u00een ruble, pentru un kilogram de mere se pl\u0103te\u0219te mai pu\u021bin\u00a0cu c\u00e2\u021biva cen\u021bi comparativ cu anul trecut, doar din aceast\u0103\u00a0diferen\u021b\u0103 de curs.\u00a0Un an la fel de greu ca \u0219i 2014\u00a0Situa\u021bia grea pentru pomicultorii moldoveni din acest an\u00a0este asem\u0103n\u0103toare cu cea din anul 2014, atunci c\u00e2nd merele\u00a0moldovene\u0219ti au fost interzise pe pia\u021ba ruseasc\u0103, potrivit lui\u00a0Iurie Fal\u0103, director executiv al Asocia\u021biei produc\u0103torilor \u0219i Exportatorilor\u00a0de Fructe \u201dMoldova Fruct\u201d.\u00a0Acesta a schi\u021bat un tablou general similar cu cel relatat de cei\u00a0doi pomicultori. \u201dExporturile nu merg, \u00een Rusia se devalorizeaz\u0103\u00a0rubla, fapt ce reduce puterea de cump\u0103rare pe aceast\u0103\u00a0pia\u021b\u0103. Pre\u021burile oferite de procesatori nu acoper\u0103 nici banii\u00a0investi\u021bi \u00een stropirea livezilor, iar pia\u021ba intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne nesemnificativ\u0103\u00a0pentru un volum de produc\u021bie pe care \u00eel avem\u00a0la moment\u201d, spune Iurie Fal\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>El vorbe\u0219te despre faptul c\u0103 \u00een\u00a0Republica Moldova \u00eenc\u0103 nu s-a format cultura de consum s\u0103n\u0103tos\u00a0 de fructe \u0219i legume \u0219i de aceea consumul de mere pe\u00a0pia\u021ba intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 la un nivel destul de sc\u0103zut fa\u021b\u0103 de\u00a0\u021b\u0103rile europene. \u00cen plus, \u00een R. Moldova aproape fiecare familie\u00a0are posibilitate s\u0103 aduc\u0103 de la \u021bar\u0103, de la p\u0103rin\u021bi \u0219i rude, mere\u00a0crescute \u00een gospod\u0103riile particulare ale \u021b\u0103ranilor.\u00a0Procesatorii spun c\u0103 nu pot oferi pre\u021buri mai mari de 81\u00a0de bani per kilogram\u00a0La r\u00e2ndul lor, procesatorii spun c\u0103 pre\u021burile de achizi\u021bie a\u00a0merelor din acest an nu pot fi nicidecum mai mari. \u0218i asta,\u00a0potrivit lui Vitali Crupenencov, directorul departamentului\u00a0Marketing al fabricii de conserve Orhei Vit, deoarece\u00a0pre\u021burile merelor pentru procesare sunt extrem de mici \u00een\u00a0toat\u0103 lumea. \u201dA\u0219a cum din acestea se produce concentrat\u00a0de mere, marf\u0103 care merge la export \u0219i se vinde la burse,\u00a0pentru a fi competitivi, trebuie s\u0103 avem costuri de achizi\u021bie\u00a0cel pu\u021bin egale cu cele aplicate de concuren\u021b\u0103, \u00een special \u00een\u00a0Polonia\u201d, ne relateaz\u0103 managerul. El spune c\u0103 cei mai mari\u00a0consumatori la nivel mondial de concentrat de mere sunt\u00a0SUA, Fran\u021ba \u0219i Germania. De regul\u0103, aceste \u021b\u0103ri stabilesc pre\u021bul\u00a0mondial de achizi\u021bie a concentratului de mere. \u00cens\u0103 a\u0219a\u00a0cum merele \u00een acest an sunt mult mai ieftine dec\u00e2t \u00een anii\u00a0preceden\u021bi, acestea sunt cump\u0103rate la pre\u021buri extrem de\u00a0joase, drept urmare \u0219i pre\u021bul concentratului de mere este\u00a0mult mai mic. Diferen\u021ba dintre produc\u0103torii moldoveni \u0219i cei\u00a0polonezi, spre exemplu, potrivit lui Crupenencov, const\u0103 \u00een
faptul c\u0103 ultimii cultiv\u0103 mere \u00een special pentru procesare. Iar\u00a0acest proces este mai pu\u021bin costisitor din simplul motiv c\u0103\u00a0nu sunt aplicate at\u00e2t de multe stropiri, Dac\u0103 \u00een cazul merelor\u00a0de mas\u0103 livezile se stropesc de cel pu\u021bin 17 ori, \u00een cazul\u00a0celor pentru procesare sunt suficiente doar patru stropiri.\u00a0\u00cen plus, merele v\u00e2ndute la procesare nu trebuie sortate, nu\u00a0necesit\u0103 o aten\u021bie sporit\u0103 \u00een timpul culesului, iar acest fapt\u00a0de asmenea reduce din costuri.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>\u201dLa noi, marea majoritate a pomicultorilor au plantat livezi\u00a0superintensive cu un singur scop, de a vinde mere de mas\u0103\u00a0\u0219i a ob\u021bine pre\u021buri mari pentru un kilogram. Atunci c\u00e2nd nu\u00a0reu\u0219esc s\u0103 v\u00e2nd\u0103 aceste mere pentru consum curent, ei le\u00a0aduc la procesare. \u00cens\u0103 noi nu putem achita acelea\u0219i pre\u021buri,\u00a0trebuie s\u0103 \u021binem cont de conjunctura pre\u021burilor la concentratul\u00a0de m\u0103r\u201d, spune managerul, care recomand\u0103 fermierilor\u00a0s\u0103 creeze planta\u021bii doar pentru procesare \u0219i atunci\u00a0o parte din problemele lor vor disp\u0103rea de la sine. La moment,\u00a0potrivit lui Crupenencov, nimeni dintre procesatorii\u00a0moldoveni nu ofer\u0103 pre\u021buri mai mari de 81 de bani pentru\u00a0un kilogram de mere.\u00a0Pe suprafe\u021be mici nu e rentabil s\u0103 produci pentru procesare\u00a0Totu\u0219i, recomandarea acestuia nu poate fi aplicat\u0103 \u00een cazul\u00a0majorit\u0103\u021bii fermierilor moldoveni. \u0218i asta, deoarece planta\u021biile\u00a0acestora sunt \u00een mare parte mici, de 10-20-30 de hectare.
Iar a\u0219a cum marja de profit \u00een cazul merelor v\u00e2ndute\u00a0pentru procesare, chiar \u0219i cu aplicarea tehnologiilor mai\u00a0pu\u021bin costisitoare, este extrem de mic\u0103, ei ar avea nevoie\u00a0de suprafe\u021be mult mai mari pentru a ob\u021bine venituri c\u00e2t de\u00a0c\u00e2t decente.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Pomicultura moldoveneasc\u0103 a ajuns astfel \u00eentr-un impas similar cu cel din 2014, c\u00e2nd merele moldovene\u0219ti au fost interzise pe pia\u021ba ruseasc\u0103, care absoarbe circa 90% din exporturile respective. Problema este c\u0103 Rusia, chiar dac\u0103 nu va mai impune restric\u021bii comerciale pentru merele moldovene\u0219ti, nu va mai avea nevoie de cantit\u0103\u021bi prea mari de mere din import pentru a satisface necesit\u0103\u021bile pie\u021bei interne. Cererea pe pia\u021ba ruseasc\u0103 va sc\u0103dea continuu \u0218i asta, deoarece \u00een Rusia subven\u021bionarea pomiculturii \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani a contribuit la o sporire dinamic\u0103 a produc\u021biei interne. \u00cen fiecare an, volumul produc\u021biei de mere cre\u0219te cu 100-150 mii tone. \u201dCu cinci ani \u00een urm\u0103 noi ob\u021bineam circa 500 mii tone de mere, din care jum\u0103tate erau pentru procesare\u201d, men\u021bioneaz\u0103 Igor Muhanin, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Pomicultorilor din Rusia. Acum ponderea merelor pentru consum curent a ajuns la 75% din volumul total de 900 mii de tone. Acesta este convins c\u0103 ramura se va dezvolta \u0219i \u00een continuare la fel de dinamic. Acum statul rus subven\u021bioneaz\u0103 \u0219i pepinierele, fapt ce va permite s\u0103 reduc\u0103 dependen\u021ba de puie\u021bi de import \u0219i va spori \u0219i mai mult producerea. \u201dPentru aceasta noi plant\u0103m anual c\u00e2te 10-14 mii de hectare de livezi intensive, care produc c\u00e2te 40-70 de mii de tone de mere la hectar. \u00cen acest ritm, c\u0103tre 2024 Rusia va produce circa 1,2-1,3 milioane tone de mere \u0219i datorit\u0103 acestui fapt volumul importurilor fructului dat se va reduce cel pu\u021bin de dou\u0103 ori\u201d, presupune Muhanin.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>\u00cen plus, \u0219i \u00een Rusia se aplic\u0103 tot mai frecvent standardele interna\u021bionale\u00a0de v\u00e2nzare a merelor \u00een supermarketuri. Ca \u0219i \u00een Europa,\u00a0merele v\u00e2ndute \u00een supermarketurile ruse\u0219ti trebuie s\u0103 fie\u00a0sortate dup\u0103 calibru \u0219i culoare, s\u0103 aib\u0103 un exterior atractiv pentru\u00a0cump\u0103r\u0103tori. Iar acest fapt iar\u0103\u0219i presupune investi\u021bii suplimentare\u00a0 pentru pomicultori \u00een linii de sortare, frigidere etc.\u00a0Pentru a supravie\u021bui, pomicultorii trebuie s\u0103 se uneasc\u0103\u00a0\u00een grupuri\u00a0\u00cen acest context, Iurie Fal\u0103 spune c\u0103 mul\u021bi pomicultori\u00a0 posibil vor renun\u021ba la afacerile cu mere. Unica alternativ\u0103 pentru ei ar fi asocierea \u00een grupuri de produc\u0103tori, care s\u0103\u00a0se ocupe de realizarea produselor \u00eempreun\u0103. Mai ales c\u0103\u00a0crearea acestor cooperative sunt subven\u021bionate at\u00e2t de\u00a0c\u0103tre stat, c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre unele proiecte externe. Asocia\u021biile\u00a0de produc\u0103tori pot construi \u00eempreun\u0103 case de ambalare\u00a0cu linii de sortare, frigidere, pot cump\u0103ra tehnic\u0103 performant\u0103\u00a0 \u0219i negocia pre\u021buri mai avantajoase la procurarea\u00a0mijloacelor de uz fitosanitar. Iar persoanele angajate de\u00a0c\u0103tre aceste cooperative ar putea c\u0103uta \u00een permanen\u021b\u0103 noi\u00a0pie\u021be de desfacere.\u00a0\u0218i aceasta nu e singura m\u0103sur\u0103 necesar\u0103 pentru stimularea\u00a0grupurilor de produc\u0103tori.\u00a0Statul le poate oferi acestora unele stimulente de ordin fiscal,\u00a0astfel de practici fiind aplicate pe larg \u00een Uniunea European\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>\u201dStatul trebuie s\u0103 pun\u0103 toate instrumentele \u00een mi\u0219care pentru\u00a0a salva ramura\u201d, conchide Iurie Fal\u0103.\u00a0Potrivit directorului executiv Moldova Fruct, doar ini\u021bierea \u0219i\u00a0aplicarea unui program de transformare a ramurii \u00een una performant\u0103,\u00a0care s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 competi\u021biei interna\u021bionale tot mai\u00a0acerbe poate p\u0103stra pomicultorii pe linia de plutire.\u00a0La r\u00e2ndul s\u0103u, Valentin Chilat este de p\u0103rere c\u0103 statul trebuie\u00a0s\u0103 renun\u021be la subven\u021bionarea cre\u0103rii de noi planta\u021bii \u0219i s\u0103 se\u00a0axeze pe sporirea competitivit\u0103\u021bii planta\u021biilor deja existente,\u00a0deoarece \u00een c\u00e2\u021biva ani nu va avea sens nici p\u0103strarea planta\u021biilor\u00a0deja existente, nemaivorbind de cele noi.<\/p>\n

TATIANA \u021aAPU
Universitatea Agrar\u0103 de Stat din Moldova<\/p>\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0Situa\u021bia dificil\u0103, creat\u0103 \u00een acest an \u00een ramura pomicol\u0103, pune din nou \u00een fa\u021ba fermierilor,a asocia\u021biilor de profil, dar \u0219i a autorit\u0103\u021bilor, problema restructur\u0103rii ramurii. \u00a0 \u00a0 \u00a0De\u0219i 2018 a fost un an foarte favorabil pentru recolta de mere,pomicultorii moldoveni nu sunt deloc \u00eenc\u00e2nta\u021bi. Problema e\u00a0c\u0103 o situa\u021bie similar\u0103 a fost consemnat\u0103 \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3245,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[51,4],"tags":[],"class_list":["post-3244","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2018-07-08","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3244"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9792,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3244\/revisions\/9792"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}