{"id":3031,"date":"2019-05-16T15:31:13","date_gmt":"2019-05-16T13:31:13","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=3031"},"modified":"2020-10-11T07:45:54","modified_gmt":"2020-10-11T05:45:54","slug":"prin-folosirea-agriculturii-coservative-ne-adaptam-la-schimbarile-climatice-si-dezastrele-naturale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=3031","title":{"rendered":"PRIN FOLOSIREA AGRICULTURII COSERVATIVE NE ADAPT\u0102M LA SCHIMB\u0102RILE CLIMATICE \u0218I DEZASTRELE NATURALE"},"content":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0Rezumat. Efectele destructive ale schimb\u0103rilor climatice pentru Republica Moldova pot aduce la un declin serios \u00een continuare al productivit\u0103\u0163ii agricole \u0219i pierderei fertilit\u0103\u021bi solului. Metodele tradi\u0163ionale de agricultur\u0103 nu pot face fa\u0163\u0103 necesit\u0103\u0163ilor actuale ale popula\u0163iei \u00een condi\u0163iile impactului schimb\u0103rilor climatice. Lucrarea solului conservativ p\u0103streaz\u0103 o cantitate maxim\u0103 de resturi organice la suprafa\u0163a acestuia \u0219i creeaz\u0103 mediul optim pentru cre\u0219terea \u0219i dezvoltarea culturii agricole. Agricultura conservativ\u0103 stopeaz\u0103 degradarea solului, spore\u0219te fertilitatea \u0219i <\/em>utilizeaz\u0103 eficient resursele naturale, spore\u0219te productivitatea \u0219i contribuie la asigurarea securit\u0103\u0163ii\u00a0alimentare.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Cuvinte-cheie: schimb\u0103rile climatice, f\u0435rtilitatea solului, humus,seceta, agricultura conservativ\u0103, lucr\u0103rile solului, resturi vegetale,\u00a0sisteme de lucr\u0103ri conservaive, securitatea alimentar\u0103.<\/p>\n

Introducere
\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Clima, peisajul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul sunt condi\u0163iile naturale de baz\u0103 care determin\u0103 recoltele agricole. \u00cen general, Republica Moldova dispune de un relief, condi\u0163ii climatice \u0219i de sol favorabile. \u00cen acela\u015fi timp, calamit\u0103\u0163ile naturale frecvente, cauzate de schimb\u0103rile climatice, precum secetele, \u00eenghe\u0163urile t\u00e2rzii prim\u0103vara, grindina \u015fi inunda\u0163iile au un impact destructiv asupra recoltelor [2].Materiale \u0219i metode Studiul tematicii abordate a necesitat aplicarea metodelor de cercetare \u0219tiin\u021bifice \u00een scopul ra\u021bionaliz\u0103rii managementului siguran\u021bei alimentare prin integrarea practicilor de agro-mediu \u0219i de gestionare durabil\u0103 a fertilit\u0103\u021bi solurilor. Astfel, au fost utilizate metode de nivel empiric, care cuprind observarea, descrierea, calculul, m\u0103surarea, compararea, experimentul \u0219i modelarea.Rezultate \u0219i discu\u021bii\u00a0Fiind direct dependent\u0103 de condi\u0163iile climatice, agricultura\u00a0este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale economiei\u00a0na\u0163ionale.\u00a0Impactul schimb\u0103rilor climatice asupra agriculturii:<\/p>\n

\u2022 recolta \u0219i calitatea redus\u0103 a culturilor agricole;
\u2022 de\u0219ertificarea terenurilor agricole;
\u2022 pierderea fertilit\u0103\u021bi solului;
\u2022 consumul sporit de ap\u0103 pentru iriga\u0163ii;
\u2022 reducerea biodiversit\u0103\u0163ii;
\u2022 eroziunea solurilor;
\u2022 schimb\u0103ri \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea d\u0103un\u0103torilor \u0219i bolilor culturilor\u00a0agricole;
\u2022 calitatea apei din cauza scurgerilor de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte;
\u2022 abandonarea p\u0103m\u00e2ntului;
\u2022 pierderea venitului rural [3].<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, o mare parte a loturilor de p\u0103m\u00e2nt \u00ee\u015fi pierd fertilitatea natural\u0103 \u015fi au nevoie de reabilitare. Dac\u0103 problemele privind protec\u0163ia solurilor vor fi ignorate \u015fi vor persista ca rezultat al aplic\u0103rii tehnicilor agricole dep\u0103\u015fite \u015fi neadopt\u0103rii practicelor care protejeaz\u0103 \u00eempotriva efectelor destructive ale schimb\u0103rilor climatice, \u0163ara se poate a\u015ftepta la un declin serios \u015fi \u00een continuare al productivit\u0103\u0163ii agricole.Costurile economice cauzate de schimb\u0103rile climatice. Doar secetele din anul 2007 \u0219i 2012 au cauzat pierderi de circa 1,0 \u0219i, respectiv, 1,25 miliarde dolari SUA. chimb\u0103rile climatice vor contribui la cre\u0219terea temperaturilor \u0219i la variabilitatea precipita\u0163iilor\u00a0 \u00een viitor, reduc\u00e2nd \u0219i mai mult recoltele \u0219i efectivele de animale.Tabelul 1. Modificarea con\u0163inutului de humus \u00een solurile Moldovei Modific\u0103rile con\u0163inutului de humus \u00een solurile Moldovei au loc mai intens \u00een ultimii ani mai ales datorit\u0103 efectelor destructive ale schimb\u0103rilor climatice (tabelul 1). Pentru a avea o agricultur\u0103 durabil\u0103 trebuie s\u0103 conservam \u0219i s\u0103 protejem solurile. No\u0163iunea de calitate a solului variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de modul de abordare a celor implica\u0163i. Astfel: — pentru agricultori calitatea se refer\u0103 \u00een special la productivitate, exploatare, profit, grad de conservare a fertilit\u0103\u0163ii;\u00a0 — pentru silvicultori, calitatea include suport,\u00a0 biodiversitate, capacitate de rezisten\u0163\u0103; — pentru cei care se ocup\u0103 cu probleme de mediu, calitatea solului integreaz\u0103 o serie de caracteristici, cum ar fi capaci-\u00a0\u00a0tatea de a-\u015fi \u00eendeplini func\u0163iile \u00een cadrul ecosistemului sau geosistemului, poten\u0163ial \u00een men\u0163inerea biodiversit\u0103\u0163ii, precum \u015fi a calit\u0103\u0163ii apei, aerului, ciclul nutrien\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Men\u0163inerea calit\u0103\u0163ii solului poate fi realizat\u0103 prin conservarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea fertilit\u0103\u0163ii lui. Fertilitatea solului este una din problemele-cheie pentru orice sistem de agricultur\u0103, inclusiv \u015fi pentru agricultura durabil\u0103. Ea este determinat\u0103 preponderent de influen\u0163a a trei factori: \u25d8 rota\u0163ia culturilor, \u25d8 sistemul de lucrare,\u25d8 fertilizare \u00een asolament. Solu\u0163ionarea cu succes a problemei restabilirii \u015fi men\u0163inerii fertilit\u0103\u0163ii solului poate fi realizat\u0103 doar prin \u00eembinarea ra\u0163ional\u0103 a sistemelor de fertilizare \u015fi lucrare a solului \u00een cadrul asolamentului. Fertilitatea solurilor \u00een ultimii ani \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

\u25a0 Starea sc\u0103zut\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii solurilor este dominant\u0103 pe plan\u00a0mondial. A\u015fa, 60% din soluri au o fertilitate redus\u0103 sau foarte\u00a0redus\u0103, 29% — o fertilitate moderat\u0103 \u015fi numai 11% au o\u00a0fertilitate ridicat\u0103.<\/p>\n

\u25a0 Moldova dispune \u00een mediu de soluri cu un grad moderat de\u00a0fertilitate. Avem soluri asigurate cu humus de la 0,8% — soluri\u00a0foarte puternic erodate p\u00e2n\u0103 la 4,5-4,8% cernoziom tipic.<\/p>\n

\u25a0 \u00cen prezent, peste o jum\u0103tate din suprafa\u0163a arabil\u0103 este slab\u00a0\u015fi foarte slab asigurat\u0103 cu fosfor mobil, slab asigurat\u0103 cu\u00a0azot \u015fi mediu slab asigurat\u0103 cu potasiu mobil [4].\u00a0Necesarul plantelor \u00een elemente nutritive \u0219i compensarea lor:<\/p>\n

\u25a0 Consumul mediu de substan\u0163e nutritive, \u00een kg la 1 ton\u0103 de\u00a0produc\u0163ie de baz\u0103, la majoritatea plantelor agricole este de\u00a030-35 kg de N, 10-17 kg de P2O5 \u015fi 35-40 kg de K2O.<\/p>\n

\u25a0 Exportul de elemente nutritive, extrase de c\u0103tre plante din\u00a0sol odat\u0103 cu recolta, nu a fost compensat printr-o aplicare\u00a0corespunz\u0103toare a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor.<\/p>\n

\u25a0 Cantit\u0103\u0163ile de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte minerale folosite \u00een agricultura\u00a0Moldovei au sc\u0103zut continuu \u00een ultimii ani, de la 136 kg\/ha\u00a0s.a. \u00een 1991, ajung\u00e2nd \u00een prezent la 24-30 kg\/ha s.a.(NPK).<\/p>\n

\u25a0 \u00cen cazul \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor organice: cantit\u0103\u0163ile au sc\u0103zut de la\u00a05,6 t\/ha \u00een 1991 la 0,02- 0,03 t\/ha \u00een ultimii ani [6].\u00a0Fertilitatea \u015fi s\u0103n\u0103tatea solului pot fi men\u021binute prin:<\/p>\n

\u25a0 Practici biologice, precum: rota\u0163ia culturilor, lucr\u0103ri ale solului,\u00a0af\u00e2n\u0103ri, compostare \u015fi mulcire.<\/p>\n

\u25a0 Folosirea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor organice, resturilor vegetale se\u00a0m\u0103re\u015fte \u015fi se men\u0163ine procentul de materie organic\u0103 a solului.<\/p>\n

\u25a0 Cultivarea de plante leguminoase care fixeaz\u0103 azotul atmosferic\u00a0\u015fi las\u0103 terenul curat de buruieni.<\/p>\n

\u25a0 Plante care pot constitui \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte verzi sau alte plante\u00a0cu \u00eenr\u0103d\u0103cinare ad\u00e2nc\u0103, se pot crea condi\u0163ii optime \u00een nutri\u0163ia\u00a0plantelor.<\/p>\n

\u25a0 Punerea la dispozi\u0163ia acestora a unor substan\u0163e utilizate direct\u00a0(azotul) sau de c\u0103tre microorganismele prezente \u00een sol\u00a0(bacterii, ciuperci), care descompun materia organic\u0103 \u015fi au\u00a0efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.\u00a0Sisteme alternative de agricultur\u0103 care stopeaz\u0103 ac\u021biunile\u00a0schimb\u0103rilor climatice sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u2022 Folosirea ra\u0163ional\u0103 a resurselor naturale, a energiei solare, a\u00a0resurselor acvatice, de sol etc;<\/p>\n

\u2022 Stabilirea \u015fi sporirea fertilit\u0103\u0163ii solului, productivit\u0103\u0163ii agrofitocenozelor;<\/p>\n

\u2022 Utilizarea surselor de energie netradi\u0163ional\u0103 (a v\u00e2ntului,\u00a0apei, soarelui etc.) \u00een agricultur\u0103;<\/p>\n

\u2022 Crearea condi\u0163iilor favorabile de acumulare \u015fi folosire a masei\u00a0organice \u00een sol;<\/p>\n

\u2022 Dezvoltarea ramurilor zootehniei care folosesc eficient\u00a0masa organic\u0103, transform\u00e2nd-o nu numai \u00een carne \u015fi lapte,dar \u015fi \u00een \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte organice;<\/p>\n

\u2022 Reducerea cantitativ\u0103 \u015fi folosirea ra\u0163ional\u0103 a tuturor substan\u0163elor chimice \u00een agricultur\u0103;<\/p>\n

\u2022 Minimalizarea tuturor formelor \u015fi proceselor de activitate \u00een\u00a0agricultur\u0103, care favorizeaz\u0103 \u015fi accelereaz\u0103 poluarea mediului.\u00a0M\u0103surile de adaptare la schimb\u0103rile climatice se refer\u0103 la eforturile
imobiliz\u0103rii, stop\u0103rii schimb\u0103rilor climatice prin strategii\u00a0de management, schimb de comportament \u015fi tehnologii inova\u0163ionale,\u00a0care reduc emisiile de gaze cu efect de ser\u0103. Ele pot\u00a0implica adesea solul, \u00eentr-o \u00eencercare de a dep\u0103\u015fi vulnerabilitatea\u00a0\u015fi de a rezista la fenomenele meteorologice externe, cum\u00a0ar fi furtunile, secetele \u015fi inunda\u0163iile [1].\u00a0Sistemul Conservativ de Agricultur\u0103 poate fi considerat o\u00a0solu\u0163ie viabil\u0103 pentru p\u0103strarea sau chiar sporirea fertilit\u0103\u0163ii\u00a0solurilor cu men\u0163inerea concomitent\u0103 a unui nivel \u00eenalt a produc\u0163iei\u00a0culturilor.<\/p>\n

\u2022 Sistemul Conservativ de Agricultur\u0103 este sistemul \u00een cadrul\u00a0c\u0103ruia culturile agricole sunt cultivate \u00een lipsa par\u0163ial\u0103 sau\u00a0total\u0103 a lucr\u0103rii solului, \u00een condi\u0163iile \u00een care cel pu\u0163in 30-35%\u00a0din resturile culturii premerg\u0103toare sunt p\u0103strate la suprafa\u0163a\u00a0solului, m\u0103sur\u0103 agrotehnic\u0103 orientat\u0103 la:<\/p>\n

\u2022 a) p\u0103strarea (conservarea) fertilit\u0103\u0163ii solului datorit\u0103 diminu\u0103rii\u00a0procesului de eroziune a solului (a stratului fertil de\u00a0la suprafa\u0163\u0103), cauzat\u0103 de v\u00e2nt \u015fi de ap\u0103;<\/p>\n

\u2022 b) p\u0103strarea (conservarea) apei \u00een sol datorit\u0103 mic\u015for\u0103rii\u00a0pierderilor de ap\u0103 din sol prin procesul de evaporare.\u00a0Sunt cunoscute urm\u0103toarele sisteme de lucr\u0103ri ale solului;\u00a0a) clasic:<\/p>\n

\u2022 Sistem Conven\u021bional (tradi\u021bional cu plugul)\u00a0b) ra\u021bionalizat (mai multe opera\u021bii la o trecere):<\/p>\n

\u2022 Sistemul Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Minimum Lucr\u0103ri ale\u00a0solului (Mini Till);<\/p>\n

\u2022 Sistem Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Lucrarea Solului \u00een\u00a0Benzi (Strip-Till);<\/p>\n

\u2022 Sistem Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Zero Lucr\u0103ri ale Solului\u00a0(No-Till).<\/p>\n

Sistemul Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Minimum Lucr\u0103ri ale solului (Mini Till).Lucrarea minim\u0103 a solului include: discuirea solului urmat\u0103 de sem\u0103nat; ar\u0103tura cu plugul cizel dup\u0103 care sem\u0103matul\u00a0 culturilor; lucrarea cu combinatoare urmat\u0103 de sem\u0103nat. Sistem Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Lucrarea Solului \u00een Benzi (Strip-Till)\u00a0 Sistemul de lucrare a solului \u00een benzi, \u00een f\u00e2\u015fii, prevede af\u00e2narea solului \u00een benzi \u00eenguste cu l\u0103\u0163imea de 5 \u2013 15 cm, destinate doar sem\u0103natului, iar solul \u00eentre aceste benzi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd nelucrat \u015fi acoperit cu resturi vegetale. Acest sistem de agricultur\u0103 este pretabil pentru culturile sem\u0103nate distan\u0163at. Sistem Conservativ de Agricultur\u0103 \u2013 Zero Lucr\u0103ri ale Solului (No-Till) se bazeaz\u0103 pe introducerea semin\u0163ei direct \u00een miri\u015ftea culturii premerg\u0103toare, f\u0103r\u0103 a efectua nici un fel de alt\u0103 lucrare a solului, cu excep\u0163ia deschiderii concomitent cu sem\u0103natul\u00a0 unei benzi foarte \u00eenguste, pentru a permite introducerea semin\u0163elor \u00een sol. Principiile agriculturii conservative:<\/p>\n

1. Distrugerea minim\u0103 a structurii solului.<\/p>\n

2. Acoperirea permanent\u0103 a solului cu resturi vegetale \u00een scopul\u00a0ob\u0163inerii unui mulci la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n

3. Diversificarea culturilor agricole cultivate \u00een cadrul asolamentelor.\u00a0Recoltarea culturii premerg\u0103toare \u00een sistemul conservativ de\u00a0agricultur\u0103 este fundamentul viitoarei produc\u0163ii. Cerin\u021bele fa\u021b\u0103
de acest proces:<\/p>\n

\u2022 Controlul total asupra resturilor vegetale:
1 \u2013 lungimea de t\u0103iere a resturilor vegetale;
2 \u2013 \u00een\u0103l\u0163imea de t\u0103iere a miri\u015ftei;
3 \u2013 \u00eempr\u0103\u015ftierea uniform\u0103 a resturilor vegetale.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em>Administrarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor se face \u00een special celor pu\u0163in mobile. Lucrarea solului \u2013 pentru decompactarea solului \u00een ad\u00e2ncime, precum \u015fi nivelarea c\u00e2t mai calitativ\u0103 a c\u00e2mpurilor. Direc\u0163ia de sem\u0103nat \u2013 minimum 25-35 grade fa\u0163\u0103 de r\u00e2ndurile culturii recoltate. Viteza agregatului la sem\u0103nat \u2013 6-8 km\/h. Fertilizarea local\u0103 este indicat\u0103, \u00een special cu \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte pe baz\u0103 de fosfor. \u00cen cazul \u00een care se seam\u0103n\u0103 la ad\u00e2ncimi mai mari, cea mai mare parte din energia endospermului se consum\u0103\u00a0 p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia plantei. \u00cen rezultat, se ob\u0163in sem\u0103n\u0103turi slabe, dispuse la polignire, nodul de \u00eenfr\u0103\u0163ire de regul\u0103 se formeaz\u0103 la 2-3 cm de la suprafa\u0163a solului, de acea se seam\u0103n\u0103 la ad\u00e2ncimea de 3-4 cm. Solu\u0163ia: sem\u0103n\u0103tori care copie profilul solului. Agricultura conservativ\u0103 contribuie la crearea \u0219i depozitarea materiei organice \u00een sol, fiind o metod\u0103 important\u0103 de sechestrare \u0219i conservare a carbonului. Sistemul agricol conservativ define\u0219te oricare sistem tehnologic care este destinat conomisirii resurselor ( energetice, materiale, umane, financiare), precum \u0219i reducerii sau chiar elimin\u0103rii factorilor agresivi ce determin\u0103 \u0219i\/sau intensific\u0103 orice form\u0103 de degradare a solului sau a altor componente ale mediului, comparativ cu sistemul conven\u0163ional. Dintre beneficiile agriulturii conservative se mai pot men\u021biona \u0219i urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u2022 se reduce timpul cu lucr\u0103rile solului de 2-4 ori;<\/p>\n

\u2022 se reduce cu 50% consumul de combustibil pe unitate de\u00a0suprafa\u0163\u0103;
\u2022 se reduce necesarul de ma\u0219ini agricole la unitate de suprafa\u0163\u0103<\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

\u2022 Pe fondalul \u00eenc\u0103lzirii globale, problema asigur\u0103rii hranei ar\u00a0putea deveni tot mai \u00eengrijor\u0103toare, de aceea sistemele alternative\u00a0de agricultur\u0103 devin necesare.<\/p>\n

\u2022 Sechestrarea carbonului \u00een sol poate fi una din c\u0103ile de rezolvare\u00a0a problemei cu \u00eenc\u0103lzirea global\u0103.<\/p>\n

\u2022 Cre\u015fterea alarmant de rapid\u0103 a temperaturilor, apari\u0163ia fenomenelor\u00a0meteorologice extreme \u015fi impactul lor devastator\u00a0asupra vie\u0163ilor umane, toate contureaz\u0103 tot mai clar un\u00a0tablou pesimist pentru starea P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0Rezumat. Efectele destructive ale schimb\u0103rilor climatice pentru Republica Moldova pot aduce la un declin serios \u00een continuare al productivit\u0103\u0163ii agricole \u0219i pierderei fertilit\u0103\u021bi solului. Metodele tradi\u0163ionale de agricultur\u0103 nu pot face fa\u0163\u0103 necesit\u0103\u0163ilor actuale ale popula\u0163iei \u00een condi\u0163iile impactului schimb\u0103rilor climatice. Lucrarea solului conservativ p\u0103streaz\u0103 o cantitate maxim\u0103 de resturi organice la suprafa\u0163a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3032,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[49,4],"tags":[],"class_list":["post-3031","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2018-11-12","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3031"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3031\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9692,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3031\/revisions\/9692"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}