{"id":2895,"date":"2019-04-22T17:53:55","date_gmt":"2019-04-22T15:53:55","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=2895"},"modified":"2020-10-17T13:22:12","modified_gmt":"2020-10-17T11:22:12","slug":"intre-doua-extreme-grindina-si-seceta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=2895","title":{"rendered":"\u00ceNTRE DOU\u0102 EXTREME: GRINDIN\u0102 \u0218I SECET\u0102"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 De\u0219i la \u00eenceputul lunii aprilie, oficialii de la Ministerul Agriculturii anun\u021bau despre o cantitate de umiditate suficient\u0103 \u00een <\/em><em>sol, evolu\u021biile ulterioare ale climei nu au favorizat p\u0103strarea acestei rezerve. Dup\u0103 o iarn\u0103, ce a \u021binut p\u00e2n\u0103 la finele lunii<\/em> <em>martie, a venit o prim\u0103var\u0103 foarte scurt\u0103, de doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru ca \u00een luna mai s\u0103 se \u00eentroneze temperaturi <\/em><em>de var\u0103. \u0218i, dat fiind faptul, c\u0103 aceste temperaturi n-au fost \u00eenso\u021bite de precipita\u021bii pe m\u0103sur\u0103, rezerva de umiditatea din <\/em><em>sol a \u00eenceput s\u0103 se topeasc\u0103.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>La \u00eenceputul lunii iunie circulau o serie de ipoteze privind cauzele secetei de la \u00eenceputul acestei veri dar \u0219i unele proiecte de inten\u021bii, unele demne de evul mediu, care \u00ee\u0219i propuneau s\u0103 aduc\u0103 ploaia. La limita absurdului, un ziar d\u0103dea vina pentru vremea secetoas\u0103 pe Rom\u00e2nia, insinu\u00e2nd c\u0103 avioane rom\u00e2ne\u0219ti ar pulveriza \u00een apropierea hotarului cu Republica Moldova o substan\u021b\u0103, care ar alunga norii. \u0218i asta, potrivit ziari\u0219tilor respectivi, pentru ca legumele moldovene\u0219ti s\u0103 nu rodeasc\u0103 iar moldovenii s\u0103 cumpere fructe \u0219i legume din Uniunea European\u0103. Aceste insinu\u0103ri nu au fost luate de nimeni \u00een serios mai ales fermierii de pe malul st\u00e2ng al Prutului v\u0103d c\u0103 seceta care \u00eei afecteaz\u0103 pe ei, \u00eei afecteaz\u0103 \u0219i pe colegii de pe malul drept \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103. \u0218i biserica s-a mobilizat \u00een lupta cu seceta, apel\u00e2nd la practici, utilizate cu sute de ani \u00een urm\u0103. Este vorba despre Drumul Crucii \u00een jurul Moldovei, clericii chem\u00e2nd enoria\u0219ii s\u0103 participe la acest mar\u0219.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Desigur, \u00een secolul 21astfel de practici nu sunt luate \u00een serios de majoritatea popula\u021biei, care este obi\u0219nuit\u0103 s\u0103 caute o explica\u021bie ra\u021bional\u0103 pentru fenomenele naturii. Sistemele antigrindin\u0103 alung\u0103 ploile!?Problema secetelor tot mai frecvente care afecteaz\u0103 agricultura moldoveneasc\u0103 pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i corectitudinea sau acurate\u021bea unor practici, menite s\u0103 ajute agricultorii. Spre exemplu, Vergiliu Josanu, fermier din satul Chi\u021bcani, Telene\u0219ti, crede c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 problemele ce \u021bin de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, \u0219i activitatea Serviciului antigrindin\u0103 ar reduce din precipita\u021biile \u0219i a\u0219a pu\u021bine de la an la an. \u201dDeseori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103 este gata s\u0103 plou\u0103, \u00eens\u0103, dup\u0103 ce cei de la Antigrindin\u0103 bombardeaz\u0103 norii, ace\u0219tia se \u00eempr\u0103\u0219tie. \u00cen jurul nostru sunt vre-o patru puncte de lansare a rachetelor antigrindin\u0103 \u0219i, c\u00e2nd se apropie vre-un noura\u0219, din toate aceste puncte sunt lansate rachete. Fermierii din zon\u0103 chiar au organizat o delega\u021bie \u0219i i-au rugat pe cei de la aceste puncte s-o lase mai moale cu aceste bombardamente. Acest exces de zel chiar este suspect. Totu\u0219i, rachetele respective cost\u0103 \u0219i destul de scump. De ce acestea sunt utilizate at\u00e2t de des?\u201d, se \u00eentreab\u0103 agricultorul. Fermierul a \u0219i studiat cum func\u021bioneaz\u0103 procesul de combatere a grindinei \u0219i \u00ee\u0219i pune o serie de \u00eentreb\u0103ri. \u201dDin cele citite de mine rachetele anti-grindin\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eenc\u0103rcate cu reagent de AgI sau ghea\u021b\u0103 carbonic\u0103 (iodur\u0103 de argint) pentru a provoca ploaia \u00eenainte de formarea grindinei, dar \u00een realitate se prime\u0219te contrariul: norii se \u00eempr\u0103\u0219tie \u0219i ploaia dispare, a\u0219a c\u0103 degeaba bat m\u0103t\u0103nii preo\u021bii.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Cred c\u0103 \u0103\u0219tia de la Antigrindin\u0103 folosesc al\u021bi reagen\u021bi care doar \u00eempr\u0103\u0219tie norii \u0219i accelereaz\u0103 formarea grindinei \u00een alte locuri,motiv pentru noi lans\u0103ri de rachete \u0219i a\u00a0 ere noi bani, pentru antigrindin\u0103 fiind folosite 9,4% din bugetul rezervat pentru agricultur\u0103. Sistemul moldovenesc de anti-grindin\u0103 a fost analizat \u0219i de Banca Mondial\u0103 care a recomandat s\u0103 ne ab\u021binem de la v\u0103rsare de fonduri, circa 90 milioane de lei pe an \u00een acest sistem, eficien\u021ba c\u0103ruia nu este demonstrat\u0103 \u0219tiin\u021bific \u0219i este incert beneficiul economic. Dar ce conteaz\u0103 recomand\u0103rile<br \/>B\u0103ncii Mondiale c\u00e2nd \u00een joc sunt pu\u0219i at\u00e2\u021bi bani bugetari intr-un cerc restr\u00e2ns. Pot s\u0103 v\u0103 spun ca agricultor c\u0103 am v\u0103zut lanuri lovite de grindin\u0103 unde r\u0103m\u0103sese doar coceanul \u00een picioare ca \u00een final s\u0103 se recolteze patru tone de gr\u0103un\u021be la hectar, dar si lanuri lovite de secet\u0103 si ar\u0219i\u021b\u0103 unde nu s-a\u00a0 str\u00e2ns nici 250 kg gr\u0103un\u021be la hectar. Nu zic, ne trebuie sistem antigrindin\u0103, dar poate cu mai pu\u021bin zel si cu reagen\u021bi care nu \u00eempr\u0103\u0219tie norii\u201d, a comentat fermierul activitatea serviciului antigrindin\u0103. Vergiliu Josanu este convins c\u0103 Serviciul Antigrindin\u0103 pulverizeaz\u0103 \u00een nori altfel de reagent dec\u00e2t iodura de clor. \u201d\u00cen cazul aplic\u0103rii iodurii de clor, norii ar trebui, \u00een mod firesc, s\u0103 coboare \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 ploaia imediat dup\u0103 bombardarea cu rachete.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cens\u0103, noi vedem c\u0103, atunci c\u00e2nd sunt lansate rachete spre nori, ace\u0219tia se ridic\u0103 mai sus \u0219i sunt du\u0219i de v\u00e2nt \u00een alte p\u0103r\u021bi.\u201d, ne dest\u0103inuie\u0219te agricultorul observa\u021biile lui privind procesele meteorologice din zona sa. Serviciul\u00a0 ntigrindin\u0103 afirm\u0103 c\u0103 rachetele sunt umplute cu iodur\u0103 de argint Fiind solicitat de Lider Agro, Serghei Eremeico, vice-director pe produc\u021bie al Serviciului Antigrindin\u0103 sau cum i se spune oficial Serviciului Special pentru Influen\u0163e Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, spune c\u0103 presupunerile fermierilor nu au niciun temei. \u201dRachetele pe care le lans\u0103m \u00een norii cu grindin\u0103, nu sunt de natur\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 sau s\u0103 anuleze ploaia. Noi folosim rachete de produc\u021bie bulg\u0103reasc\u0103, ce con\u021bin iodur\u0103 de argint, produs\u0103 \u00een Statele Unite, o substan\u021b\u0103 eficient\u0103 \u00een distrugerea grindinei \u0219i inofensiv\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor. De regul\u0103,norii intr\u0103 pe teritoriul Republicii Moldova dinspre vest, de pe teritoriul Rom\u00e2niei, av\u00e2nd o vitez\u0103 de circa 60 de kilometri pe or\u0103. Radarele noastre\u00a0 etecteaz\u0103 grindina \u0219i, dup\u0103 ce intr\u0103 \u00een zona de ac\u021biune, din care este exclus\u0103 f\u0103\u0219ia de 15 kilometri din preajma frontierei\u201d,sunt lansate rachetele. El ne-a explicat \u0219i cum ac\u021bioneaz\u0103 iodura de argint asupra grindinei. \u00cen mod normal, grindina se formeaz\u0103 \u00een nor \u00een jurul unui num\u0103r limitat de nuclee. Aceste nuclee sunt de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 \u00een jurul lor toat\u0103 umiditatea din nor, buc\u0103\u021bile de<br \/>grindin\u0103 cresc\u00e2nd \u00een dimensiune.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>De aceea, cu c\u00e2t exist\u0103 mai pu\u021bine nuclee \u00een jurul c\u0103rora se pot forma buc\u0103\u021bile de grindin\u0103,cu at\u00e2t acestea au dimensiuni mai mari. \u00cen momentul c\u00e2nd norii purt\u0103tori de grindin\u0103 sunt detecta\u021bi, sistemele antigrindin\u0103 lanseaz\u0103 rachetele cu iodur\u0103 de argint. Aceast\u0103 substan\u021b\u0103 este de natur\u0103 s\u0103 creeze nuclee suplimentare, \u00een jurul c\u0103rora se formeaz\u0103 alte buc\u0103\u021bi de grindin\u0103. Astfel, cu o cantitate constant\u0103 de umiditate din nori num\u0103rul buc\u0103\u021bilor de grindin\u0103 cre\u0219te exponen\u021bial. Respectiv, dimensiunile lor sunt mult mai mici deoarece cu acela\u0219i volum de umiditate se construiesc de sute sau mii de ori mai multe buc\u0103\u021bi de grindin\u0103. \u0218i dimensiunile lor nu sunt c\u00e2t c\u0103r\u0103mida ci c\u00e2t oul de vrabie, spre exemplu. Iar \u00een momentul c\u00e2nd norul devine greu \u0219i con\u021binutul s\u0103u \u00eencepe s\u0103 cad\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, de la altitudinea, spre exemplu de trei kilometri, \u00een procesul de c\u0103dere, de fric\u021biune cu aerul \u0219i intrarea \u00een atmosfera cald\u0103, buc\u0103\u021bile de grindin\u0103 se mic\u0219oreaz\u0103 \u0219i ar putea chiar s\u0103 se topeasc\u0103 \u00een \u00eentregime. 3300 rachete lansate de la \u00eenceputul anului Serghei Eremeico ne-a relatat c\u0103 \u00een ploaia care a avut loc \u00een noaptea de 12 spre 13 iunie \u0219i care a produs pagube considerabile \u00een Rom\u00e2nia, deoarece acolo nu exist\u0103 un sistem performant antigrindin\u0103, serviciul moldovenesc a detectat 35 de nori purt\u0103tori de grindin\u0103, a lansat 97 de rachete mari \u0219i 102 de rachete medii iar grindina nu a afectat planta\u021biile agricultorilor. \u00cen total, \u00een anul curent, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent serviciul a lansat 3304 rachete, care au distrus grindina \u00een 377 de nori. \u00cen total au avut de suferit doar 236 hectare de planta\u021bii. \u0218i asta, deoarece exist\u0103 restric\u021bii de lansare a rachetelor de-a lungul hotarelor, de-a lungul traseelor aeriene sau deasupra ora\u0219elor.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Eremeico ne-a mai relatat c\u0103, de\u0219i anul trecut s-a ajuns la o \u00een\u021belegere cu Rom\u00e2nia pentru a folosi rachetele antigrindin\u0103 \u0219i \u00een zona de frontier\u0103, Serviciul Antigrindin\u0103 de peste Prut n-a vizat \u00eenc\u0103 proiectul. De aceea, f\u0103\u0219ia lat\u0103 de 15 hectare p\u00e2n\u0103 la frontier\u0103 nu este protejat\u0103 iar planta\u021biile de acolo au de suferit. Pe de alt\u0103 parte, vice directorul Serviciului ne poveste\u0219te c\u0103 partea rom\u00e2n\u0103, care nu are un serviciu at\u00e2t de performant dar nici speciali\u0219ti califica\u021bi, a beneficiat de instruirea personalului \u00een Republica Moldova \u0219i \u00eencepe s\u0103 construiasc\u0103 un serviciu eficient. Sistemul antigrindin\u0103 cu rachete, cel mai ieftin \u0219i eficient pentru Moldova Potrivit lui Serghei Eremeico, exist\u0103 la moment \u00een lume patru modalit\u0103\u021bi de lupt\u0103 cu grindina. Este \u00een primul r\u00e2nd vorba despre generatoarele terestre, care \u00eempr\u0103\u0219tie fum cu reagent spre nori. \u00cens\u0103 acest sistem are o eficien\u021b\u0103 de doar 40%. Mai exist\u0103 modalitatea sistemelor de rachete, care func\u021bioneaz\u0103 la noi \u0219i care are o eficien\u021b\u0103 de peste 75%. Rachetele ajung \u00een nori \u0219i la momentul pulveriz\u0103rii reagentului se autodistrug, pe p\u0103m\u00e2nt c\u0103z\u00e2nd a\u0219chii mici de plastic. Nu e absolut ecologic \u00eens\u0103 mai inofensiv fa\u021b\u0103 de anii 1980, c\u00e2nd rachetele c\u0103deau \u00een \u00eentregime pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i puteau s\u0103 deterioreze acoperi\u0219urile caselor. O alt\u0103 modalitate de pulverizare a reagentului antigrindin\u0103 este cu ajutorul avioanelor, care \u00eens\u0103 este cel mai eficient din cele trei \u00eens\u0103 prea scump\u0103 \u0219i necesit\u0103 investi\u021bii ini\u021biale substan\u021biale. \u00cen final, unul din cele mai utilizate modalit\u0103\u021bi de protejare contra grindinei \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i care evit\u0103 implicarea omului \u00een parcursul firesc al naturii, reprezint\u0103 plasele antigrindin\u0103.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cen Europa plasele de protec\u0163ie au luat locul rachetelor antigrindin\u0103\u2026. Pre\u015fedintele Federa\u0163iei Na\u0163ionale a\u00a0 ermierilor, Vasile M\u00e2rzenco, a comunicat anterior pentru Report.md c\u0103 cea mai eficient\u0103 metod\u0103 de reducere a riscului de prejudicii cauzate de grindin\u0103 este utilizarea plaselor ce acoper\u0103 culturile \u015fi plantele. Adic\u0103, protec\u0163ia lor fizic\u0103 &#8212; eficien\u0163a fiind estimat\u0103 la peste 90%. \u201eAvem ani buni de c\u00e2nd mergem \u00een vizite de studiu \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene. Nici \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Europa nu exist\u0103 servicii antigrindin\u0103 de genul celor care sunt \u00een Republica Moldova \u015fi \u00een alte c\u00e2teva \u0163\u0103ri din spa\u0163iul ex-sovietic.\u201d, sus\u0163ine Vasile M\u00e2rzenco. El crede c\u0103 agricultorii ar folosi plasele de protec\u0163ie ca metod\u0103 de atenuare a riscurilor, dac\u0103 statul i-ar scuti de impozite la importul acestor materiale \u015fi le-ar acorda anumite facilit\u0103\u0163i. \u2026pentru noi acestea sunt prea scumpe Totu\u0219i, utilizarea plaselor respective la scar\u0103 larg\u0103 este de domeniul fantasticului or, potrivit lui Serghei Eremeico, un hectar de protec\u021bie cu plase cost\u0103 nu mai pu\u021bin de 1600 de euro. Nici agricultorii dar nici statul nu pot s\u0103-\u0219i permit\u0103 la moment astfel de costuri. Pe de alt\u0103 parte, protejarea eficient\u0103 a unui hectar cu sistemele de rachete antigrindin\u0103 cost\u0103 doar 68 de lei. Referindu-se la cheltuieli, Eremeico spune c\u0103 \u00een total bugetul serviciului pentru un an este de 92 milioane de lei. Dintre acestea, circa 42 milioane sunt pentru achitarea salariilor celor 1200 de angaja\u021bi. Pentru rachete anul trecut au fost cheltuite circa 35 milioane de lei.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cen perspectiv\u0103, serviciul ia \u00een calcul trecerea la func\u021bionarea automat\u0103 a sistemelor, care va reduce num\u0103rul angaja\u021bilor \u0219i va sc\u0103dea \u0219i cheltuielile. \u00cens\u0103 aceast\u0103 schimbare necesit\u0103 investi\u021bii considerabil \u0219i nu se \u0219tie c\u00e2nd va fi realizat\u0103. Pentru moment, Serviciul antigrindin\u0103 reprezint\u0103 cea mai optimal\u0103 solu\u021bie de combatere a acestui fenomen natural dar<br \/>\u0219i cel mai ieftin, de\u0219i nu chiar at\u00e2t de inofensiv, cum ar dori s\u0103-l califice structurile corespunz\u0103toare. Influen\u021ba omului asupra proceselor meteorologice nu poate s\u0103 nu provoace schimb\u0103ri. Trebuiesc mai multe p\u0103duri Potrivit Inei Co\u0219eru, pre\u0219edint\u0103 a Centrului Na\u021bional de Mediu, orice ac\u021biune a omului \u00een sensul modific\u0103rii mersului firesc al proceselor climaterice,nu poate s\u0103 nu provoace oarecare dezechilibre \u00een natur\u0103. La fel e \u0219i chestiunea cu antigrindina. \u00cens\u0103, \u00een ce prive\u0219te seceta, care afecteaz\u0103 an de an agricultura moldoveneasc\u0103, Ina Co\u0219eru a men\u021bionat c\u0103 autorit\u0103\u021bile ar trebui s\u0103 fie interesate \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare de deficitul de p\u0103duri, care reprezint\u0103 o resurs\u0103 important\u0103 pentru men\u021binerea umidit\u0103\u021bii dar \u0219i pentru sporirea precipita\u021biilor.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Potrivit unor calcule, \u00een zonele p\u0103duroase volumul precipita\u021biilor cre\u0219te cu 10% fa\u021b\u0103 de zonele lipsite de p\u0103duri. P\u0103durea conserv\u0103 umiditatea \u0219i spore\u0219te precipita\u021biile Manualele de silvicultur\u0103 spun c\u0103 p\u0103durile au cel pu\u021bin dou\u0103 func\u021bii cu impact major \u0219i asupra condi\u021biilor propice agriculturii. Este vorba despre func\u0163ia climatic\u0103 ce presupune atenuarea exceselor termice, hidrice \u015fi eoliene a climei, precum \u015fi prin favorizarea \u015fi regularizarea precipita\u0163iilor \u00een tot cuprinsul p\u0103durii comparativ cu terenul descoperit. O alt\u0103 func\u021bie este cea hidrologic\u0103. Aceasta const\u0103 \u00een infiltrarea apei \u00een sol, diminuarea la maximum a scurgerii precipita\u0163iilor la suprafa\u0163a solului. \u00cens\u0103 p\u0103durile \u00een Republica Moldova sunt foarte pu\u021bine. Potrivit datelor oferite de directorul Institutului de Cercet\u0103ri<br \/>\u0219i Amenaj\u0103ri Silvice din cadrul agen\u021biei de stat Moldsilva, Dumitru Galupa, \u00een Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu p\u0103duri, pe parcursul a ultimelor dou\u0103 secole, a evoluat de la 30% p\u00e2n\u0103 la circa 6% (anul 1918), urm\u00e2nd ca \u00een perioada postbelic\u0103 s\u0103 fie par\u0163ial recuperat p\u00e2n\u0103 la 10,7%. Indicatorul respectiv este \u00eens\u0103 mult sub media european\u0103 (circa 30%). Obiectivele silvicultorilor moldoveni pe termen mediu, stabilite printr-un \u015fir de documente na\u0163ionale de politici \u015fi strategii sunt ca suprafe\u021bele p\u0103durilor moldovene\u0219ti s\u0103 ajung\u0103 la cel pu\u021bin 15%. \u201dDin cauza deficitului de p\u0103duri, se \u00eenregistreaz\u0103 intensificarea proceselor de eroziune a solului \u015fi de alunecare a terenurilor, de schimbare nefavorabil\u0103 a regimului hidrologic, se produce aridizarea continu\u0103 a condi\u0163iilor de mediu. P\u0103durile reprezint\u0103 principalul element privind asigurarea echilibrului ecologic \u00een acest spa\u0163iu geografic. Astfel, problema conserv\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii durabile a p\u0103durilor existente, precum \u015fi extinderea terenurilor forestiere prin \u00eemp\u0103durirea de noi suprafe\u0163e inapte utiliz\u0103rii agricole, constituie o problem\u0103 de interes na\u0163ional\u201d, ne relateaz\u0103 dl Galupa.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Prognoze alarmante Prognozele privind viitorul climei \u00een zona noastr\u0103 geografic\u0103 nu sunt deloc optimiste. Potrivit unui studiu al Institutului de Cercet\u0103ri \u0219i Amenaj\u0103ri Silvice, reducerea precipita\u0163iilor \u015fi cre\u015fterea temperaturilor pe timp de var\u0103 vor cauza un deficit amplu de umiditate. Pan\u0103 in anul 2020 acest deficit ar putea atinge la 15-20%, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2100 pan\u0103 la 50%. Iar prognozele climaterice pe termen lung arat\u0103 c\u0103 Republica Moldova va fi expus\u0103 la cre\u015fteri ale temperaturii medii cu 3,4 grade \u00een perioada 2040-2069, \u00eenc\u0103lzirea cea mai mare fiind prognozat\u0103 pentru perioadele de toamn\u0103 \u015fi iarn\u0103. C\u0103derile anuale de ploi vor sc\u0103dea cu 6,8% pentru perioada 2040-2069 iar \u00een perioadele de var\u0103 \u015fi toamn\u0103, acestea se vor reduce cu 19,3% \u015fi 16% respectiv. Se a\u0219teapt\u0103, de asemenea o cre\u015ftere \u00een frecven\u0163\u0103 \u015fi severitate a secetelor, cu probabilitate de secete dezastruoase ce presupun mai pu\u0163in de 50% din cantitatea medie de ploi, frecven\u0163a cresc\u00e2nd de la odat\u0103 la fiecare nou\u0103 ani la odat\u0103 la fiecare doi ani. Drept urmare, vom avea un mediu mai marginalizat \u015fi mai riscant de producere agricol\u0103, dat\u0103 fiind cre\u015fterea temperaturilor \u015fi precipita\u0163iile reduse \u00een timpul perioadelor critice de cre\u015ftere a culturilor \u015fi p\u0103\u015funilor. Se va ajunge la un deficit masiv de umiditate, ceea ce \u00eempinge Republica Moldova spre un climat sub-umed sau semi-arid. \u00cen lumina acestor prognoze, obiectivele Moldsilva de a extinde suprafe\u0163ele cu p\u0103duri p\u00e2n\u0103 la 15% din teritoriul \u0163\u0103rii, din contul terenurilor degradate, terenurilor proprietarilor priva\u0163i etc., arat\u0103 prea modest pentru a fi de natur\u0103 s\u0103 reduc\u0103 acest proces alarmant de \u00eenc\u0103lzire a temperaturii \u0219i aridizare a solului.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 Iurie U\u0219urelu, Secretar general de stat \u00een Ministerul <\/em><em>Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediului: <\/em><em>Schimb\u0103rile climatice ne oblig\u0103 s\u0103 facem agricultur\u0103 <\/em><em>cu mai mult\u0103 responsabilitate \u0219i cump\u0103tare<\/em> <em>\u00een folosirea resurselor acvatice<\/em> Anul curent este unul destul de dificil din punct de vedere climateric. Dificil \u0219i neordinar. Anul 2018 a \u00eenceput din start cu probleme. Am avut chiar \u0219i exces de umiditate la un moment dat. \u00cens\u0103 nu au fost zile propice pentru sem\u0103natul de prim\u0103var\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, acesta s-a produs prea t\u00e2rziu, \u00een a dou\u0103 decad\u0103 a lunii martie iar dup\u0103 asta au venit iar ninsorile \u0219i pe alocuri un exces de umiditate \u00een sol. Dup\u0103 asta, brusc au venit c\u0103ldurile, din iarn\u0103 am trecut, practic \u00een var\u0103. S-a creat o pojghi\u021b\u0103, o crust\u0103 la suprafa\u021ba solului iar dup\u0103 cultivare a fost facilitat\u0103 evaporarea masiv\u0103 a apei din sol. Dup\u0103 sem\u0103nat iar\u0103\u0219i s-a produs evaporarea umidit\u0103\u021bii acumulate p\u00e2n\u0103 \u00een martie, inclusiv. Dup\u0103 asta, practic nu am avut ploi. \u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s-a primit c\u0103 am sem\u0103nat pe uscat. Drept rezultat, culturile sem\u0103nate \u00een prim\u0103var\u0103 sunt mult mai\u00a0 ubdezvoltate dec\u00e2t cele din toamn\u0103. \u00cens\u0103, acolo unde au fost aplicate tehnologiile conservative, f\u0103r\u0103 arat, f\u0103r\u0103 \u00eentoarcerea brazdei, culturile de prim\u0103var\u0103 arat\u0103 bine. Este greu de anticipat de pe acum, \u00eens\u0103 din calculele preliminare, per total, \u00een acest an vom avea la prima grup\u0103 de cereale (gr\u00e2u, orz) rezultate mai slabe cu 10-15% mai slabe dec\u00e2t anul trecut. \u0218i \u00een cazul altor culturi situa\u021bia nu este cu mult mai bun\u0103. Putem avea pierderi \u0219i sc\u0103deri de recolte, \u00een afar\u0103 de fermierii ce aplic\u0103 tehnologiile conservative de prelucrare a solului, adic\u0103 \u00eel prelucreaz\u0103 minim posibil sau chiar deloc.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Aceste tehnologii permit men\u021binerea umidit\u0103\u021bii \u00een sol. \u00cens\u0103, din cele 1,7 milioane de hectare prelucrate de fermieri, doar circa 500 de mii, adic\u0103 nici a treia parte sunt prelucrate conform metodelor conservative. Cel mai mult vor fi afecta\u021bi fermierii mici, care nu respect\u0103 tehnologiile \u00een \u00eentregime \u0219i nu doar cele conservative. \u00cen ce prive\u0219te antigrindina, situa\u021bia este destul de bun\u0103. Chiar am avansat de anul trecut \u00een ce prive\u0219te protejarea planta\u021biilor, cu excep\u021bia situa\u021biei la hotar cu Rom\u00e2nia. \u0218i asta, deoarece acolo s-au schimbat vre-o trei guverne \u00eentr-un an \u0219i a\u0219a \u0219i n-am reu\u0219it s\u0103 punem la punct punerea \u00een aplicare a \u00een\u021belegerii de anul trecut privind utilizarea sistemelor de grindin\u0103 pe acea f\u00e2\u0219ie de 30 de kilometri l\u0103\u021bime pe ambele maluri ale Prutului.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cen ce prive\u0219te, \u00eemp\u0103duririle, aici avem \u00eenc\u0103 multe de f\u0103cut. Este vorba \u0219i despre un deficit de finan\u021bare dar \u0219i unele sc\u0103p\u0103ri de ordin tehnic. Trebuie s\u0103 alegem mai bine soiurile plantate, s\u0103 fortific\u0103m capacit\u0103\u021bile pepenierelor silvice pentru a avea material suficient de viguros pentru ca plant\u0103rile s\u0103 nu fie \u0219i ele compromise de secete sau de alte intemperii, adaptat la condi\u021biile Moldovei. \u00cen ce prive\u0219te mic\u0219orarea nivelului apelor de suprafa\u021b\u0103, acesta se reduce constant, num\u0103rul iazurilor a sc\u0103zut drastic. De aceea, agricultorii ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 foarte \u00een serios s\u0103 se adapteze schimb\u0103rilor climatice, care se produc, s\u0103 implementeze noi tehnologii conform noilor condi\u021bii climaterice, tehnologii prietenoase mediului. Este vorba despre tehnologii conservative, de a ne \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 d\u0103m p\u0103m\u00e2ntului \u00eenapoi o parte din ceea ce-i apar\u021bine. Recolta o lu\u0103m \u00eens\u0103 paiele le d\u0103m p\u0103m\u00e2ntului. Solul trebuie s\u0103 fie acoperit tot timpul cu resturi deoarece acest fapt condi\u021bioneaz\u0103 \u00eembog\u0103\u021birea cu humus, mic\u0219oreaz\u0103 evaporarea. Totodat\u0103, trebuie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 capt\u0103m apa, acumulat\u0103 pe parcursul iernii \u00een bazine speciale pentru ca \u00een perioada secetoas\u0103 acestea s\u0103 fie utilizate.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cen plus, este necesar\u0103 utilizarea ra\u021bional\u0103 a apelor. Spre exemplu, prin irigarea prin picurare noi prindem doi iepuri: reducem consumul de ap\u0103 \u0219i, prin capilare d\u0103m la r\u0103d\u0103cina plantei \u0219i hran\u0103 dar \u0219i mijloace de protec\u021bie fitosanitar.Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 renun\u021b\u0103m la \u00eemp\u0103duriri. Acestea trebuie s\u0103 se produc\u0103 pentru ca p\u0103durile s\u0103 contribuie pe c\u00e2t e posibil la reducerea temperaturilor \u0219i la instalarea unui climat mai temperat. Statul finan\u021beaz\u0103 proiecte de \u00eemp\u0103durire, de asemenea exist\u0103 proiecte de \u00eemp\u0103durire din surse externe. \u00cens\u0103 \u0219i businessul, popula\u021bia, autorit\u0103\u021bile locale trebuie s\u0103 fie con\u0219tiente de necesitate plant\u0103rii arborilor. Schimb\u0103rile climatice ne vor afecta pe to\u021bi \u0219i de aceea trebuie s\u0103 ne unim eforturile pentru a reu\u0219i dac\u0103 s\u0103 nu anul\u0103m efectele acestor schimb\u0103ri, cel pu\u021bin s\u0103 le atenu\u0103m.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>\u0418\u043e\u043d \u041a\u0438\u0448\u043b\u044f<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0 De\u0219i la \u00eenceputul lunii aprilie, oficialii de la Ministerul Agriculturii anun\u021bau despre o cantitate de umiditate suficient\u0103 \u00een sol, evolu\u021biile ulterioare ale climei nu au favorizat p\u0103strarea acestei rezerve. Dup\u0103 o iarn\u0103, ce a \u021binut p\u00e2n\u0103 la finele lunii martie, a venit o prim\u0103var\u0103 foarte scurt\u0103, de doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru ca [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2896,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[48,4],"tags":[],"class_list":["post-2895","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2018-05","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2895"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2895\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9848,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2895\/revisions\/9848"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2896"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}