\u00a0 \u00a0 \u00a0Co\u0219man S1., Iurcu Iu1., Bahcivanji M1.,\u021ai\u021bei V2., Co\u0219man V1.
1 — Institutul \u0218tiin\u021bifico-Practic de Biotehnologii \u00een Zootehnie \u0219i Medicin\u0103 Veterinar\u0103
2 — Gr\u0103dina Botanic\u0103 (Institut), A\u0218M<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Extinderea asortimentului de culturi furajere cu noi specii de plante ce contribuie la sporirea cantit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii nutritive a ra\u021biilor de alimenta\u021bie a animalelor de ferm\u0103 prezint\u0103 actualmente un interes deosebit. Din cadrul plantelor noi netradi\u021bionale se eviden\u021biaz\u0103 specia multianual\u0103 Hri\u0219ca de Sahalin (Poligonum Sachalinense) care pe parcursul a 10- 15 ani posed\u0103 o productivitate \u00eenalt\u0103 de biomas\u0103 \u0219i ofer\u0103 perspectiva implement\u0103rii \u00een practic\u0103. Utiliz\u00e2nd metoda selec\u021biei individuale din popula\u021bia introdus\u0103 savan\u021bii Gr\u0103dinii Botanice (Institut) au creat un soi nou de Hri\u0219c\u0103 de Sahalin numit Gigant care a fost supus studierii mai am\u0103nun\u021bite. Cercet\u0103rile efectuate au demonstrat c\u0103 Hri\u0219ca de Sahalin \u00eencepe dezvoltarea sa prim\u0103vara devreme \u0219i cre\u0219te foarte intensiv comparativ cu alte plante furajere.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Monitorizarea cre\u0219terii plantelor pe parcursul sezonului este elucidat\u0103 \u00een figura1. Prim\u0103vara devreme, pe data de 15 martie 2017, s-a \u00eenceput monitorizarea procesului de cre\u015ftere a plantei Hri\u015fca de Sahalin. La aceast\u0103 dat\u0103 de abia \u00eencepeau a r\u0103s\u0103ri mugurii\u00a0 care aveau m\u0103rimea de 1-2 cm. Peste 10 zile plantele aveau o \u00een\u0103l\u0163ime de 10 cm. Pe data de 5 aprilie, adic\u0103 peste 20 de zile de la r\u0103s\u0103ritul mugurilor, plantele aveau deja o \u00een\u0103l\u0163ime de 50-60 cm. Dup\u0103 data de 12 aprilie s-a \u00eenceput perioada de cre\u015ftere intensiv\u0103 a plantelor \u015fi \u00een termen de o\u00a0 lun\u0103, adic\u0103 pe data de 11 mai, plantele aveau \u00een\u0103l\u0163imea de 205 cm. \u00cencep\u00e2nd cu luna mai, \u00een perioada de vegeta\u021bie \u00eenainte de ramificare, plantele au crescut vertiginous \u00eenc\u00e2t de pe data de 18 mai
aveau \u00een\u0103l\u021bimea de 270 cm, p\u00e2n\u0103 la 29 mai au crescut p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea de 357 cm, \u0219i la data de 13 iunie au atins \u00een\u0103l\u0163imea de 400 cm. Dup\u0103 un calcul simplu, vedem c\u0103 pe parcursul acestei\u00a0 erioade, \u00een fiecare zi plantele cre\u0219teau \u00een medie cu c\u00e2te 5 cm. Pe parcursul anului au fost efectuate studii cu privire la evolu\u021bia con\u021binutului de substan\u021be nutritive \u00een planta Hri\u0219ca de Sahalin \u00een dependen\u021b\u0103 de faza de dezvoltare ontogenetic\u0103 care s-a apreciat dup\u0103 aspectul dezvolt\u0103rii \u0219i \u00een\u0103l\u021bimii lor (tab.1).<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen perioada c\u00e2nd plantele aveau \u00een\u0103l\u021bimea de 98-155 cm, umiditatea total\u0103 a fost destul de \u00eenalt\u0103, la nivel de 87,01 %, \u00een faza \u00eenainte de ramificare a sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la 84,77%, \u00een faza ramific\u0103rii constituia 75,0%, iar \u00een faza \u00eenainte de butonizare s-a diminuat p\u00e2n\u0103 la 68,53%. A\u0219a deci, se observ\u0103 o sc\u0103dere constant\u0103 a umidit\u0103\u021bii odat\u0103 cu cre\u0219terea \u0219i maturizarea plantelor. \u00cen acela\u0219i timp scade treptat, dar destul de sim\u021bitor, con\u021binutul de protein\u0103 brut\u0103, de la 19,94 % \u00een faza timpurie, la 16,06% \u00een faza \u00eenainte de ramificare, la 11,25% \u00een faza de ramificare, \u0219i p\u00e2n\u0103 la 9,88% \u00een faza de \u00eenainte de butonizare. De asemenea scade \u0219i nivelul de gr\u0103sime brut\u0103 de la 3,35% \u00een faza timpurie p\u00e2n\u0103 la 1,93% \u00een faza \u00eenainte de butonizare.O cre\u0219tere destul de virtiginoas\u0103 manifest\u0103 celuloza brut\u0103, care \u00een faza timpurie constituie 14,91%, apoi cre\u0219te \u00een faza de \u00eenainte de ramificare p\u00e2n\u0103 la 27,81%, \u00een perioada ramific\u0103rii p\u00e2n\u0103 la 36,12 \u0219i \u00eenainte de butonizare p\u00e2n\u0103 la 38,53%. Nivelul con\u021binutului cenu\u0219ei brute se modific\u0103 lent de la 9,01% p\u00e2n\u0103 la 6,38% pe parcusul maturiz\u0103rii plantelor. Substan\u021bele exstractive neazotate \u00een primele faze de dezvoltare constituie 32,18 — 41,44% apoi se observ\u0103 o modificare \u00een urm\u0103toarele faze de dezvoltare ontogenetic\u0103 la nivel de 39,92-38,31%.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Con\u0163inutul substan\u0163elor nutritive esen\u0163iale \u00een plantele de Hri\u015fca de Sahalin \u00een probele prelevate de la Gr\u0103dina Botanic\u0103 \u00een faza de cre\u0219tere intensiv\u0103, precum \u0219i \u00een faza \u00eenainte de butonizare la prima \u0219i a doua coas\u0103 sunt prezentate \u00een tabelul \u00cen perioada de cre\u0219tere intensiv\u0103 a plantelor \u00een probele prelevate s-a depistat o umiditate \u00eenalt\u0103 (85,93%), un procent mare de protein\u0103 brut\u0103 \u2013 19,16%, o cantitate relativ mic\u0103 de celuloz\u0103 brut\u0103 — 20,92%, \u015fi ca rezultat o capacitate energetic\u0103 minor\u0103 la nivel de 0,11 unit\u0103\u021bi nutritive \u00een stare natural\u0103 a probelor. La prima \u015fi a doua coas\u0103, c\u00e2nd plantele erau la o stadie mai matur\u0103, principalele substan\u0163e nutritive s-au schimbat \u00een cantitate, unele au crescut, altele s-au mic\u015forat. Astfel, a sc\u0103zut umiditatea, p\u00e2n\u0103 la nivelul de 72,17-72,62%, proteina brut\u0103 p\u00e2n\u0103 la 11,16-10,7%, \u00eens\u0103 a crescut celuloza brut\u0103 p\u00e2n\u0103 la 32,97 — 37,08%, carotenul p\u00e2n\u0103 la 67,39 \u2013 69,29 mg\/kg \u015fi valoarea energetic\u0103 p\u00e2n\u0103 la 0,19-0,20 unit\u0103\u021bi
nutritive.Pe parcursul verii periodic s-au prelevat plante de Hri\u015fca de Sahalin de pe diferite parcele \u015fi diverse stadii de dezvoltare ontogenetic\u0103 pentru efectuarea analizelor chimice.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Cosirea plantelor de Hri\u015fca de Sahalin, la prima \u015fi a doua coas\u0103, a fost efectuat\u0103 \u00een faza de vegeta\u0163ie \u00eenainte de butonizare. Cositul s-a efectuat la diverse \u00een\u0103l\u0163imi ale miri\u015ftii — 5-10-20-25-30-35-40 cm de la suprafa\u021ba solului \u00een scopul aprecierii \u00een\u0103l\u0163imii optime de cosire a acestei plante \u015fi a impactului ultimei asupra intensit\u0103\u0163ii cre\u015fterii ulterioare de dup\u0103 cosire. La aceast\u0103 dat\u0103 (29 mai) plantele aveau \u00een\u0103l\u0163imea medie de 357 cm.nutritive. Cre\u015fte nivelul de azot de la 1,62% la \u00een\u0103l\u0163imea miri\u015ftii de 5 cm, p\u00e2n\u0103 la 2,43% la \u00een\u0103l\u0163imea miri\u0219tii de 40 cm. Aceasta la r\u00e2ndul s\u0103u atrage cre\u015fterea nivelului de protein\u0103 brut\u0103, care cre\u015fte constant odat\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163imea miri\u015ftii de la 10,13% (5 cm) p\u00e2n\u0103 la 15,19%, (40 cm). Celuloza brut\u0103 scade odat\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea miri\u015ftii de la 44,89% (5 cm) p\u00e2n\u0103 la 37,0% (40 cm). Se observ\u0103 tendin\u0163a de cre\u015ftere a nivelului de caroten concomitent cu cre\u015fterea \u00een\u0103l\u0163imii miri\u015ftii, \u015fi a valorii energetice. La acest capitol men\u021bion\u0103m faptul c\u0103, cosirea plantelor la o \u00een\u0103l\u021bime de la sol 30-40 cm, conduce la cre\u0219terea cantitativ\u0103 a unor substan\u021be nutritive pre\u021bioase, cum ar fi proteina brut\u0103 \u0219i carotenul \u0219i o diminuare a celulozei brute. Din aceste considerente este\u00a0\u00a0 recomandabil de a cosi aceste plante la \u00een\u0103l\u021bimea de 30-40 cm de la suprafa\u021ba solului. Un rol important \u00een procesul de utilizare a plantelor \u00een alimenta\u0163ia animalelor, at\u00e2t \u00een stare proasp\u0103t\u0103 c\u00e2t \u015fi sub diverse forme de preparare, conservare \u015fi p\u0103strare, \u00eel are con\u0163inutul de umiditate \u00een plante. Este cunoscut faptul, c\u0103 at\u00e2t excesul de ap\u0103, c\u00e2t \u015fi umiditatea sc\u0103zut\u0103 are impact negativ asupra procesului de conservare \u015fi p\u0103strarea ulterioar\u0103 a furajelor.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen cercet\u0103rile noastre, pe parcursul perioadei de vegeta\u0163ie, umiditatea plantelor era foarte \u00eenalt\u0103 la \u00eenceputul vegeta\u0163iei \u015fi sc\u0103dea odat\u0103 cu cre\u015fterea, maturizarea \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea lor. Astfel, umiditatea total\u0103 \u00een plante \u00een perioada \u00eencep\u0103toare de cre\u015ftere (aprilie) este mare \u015fi variaz\u0103 \u00eentre indicii 84,77 \u015fi 87,01% ( fig. 4). Treptat, cu \u00eenaintarea \u00een cre\u015ftere a plantei, umiditatea scade, \u015fi \u00een perioada c\u00e2nd plantele sunt la stadia de recoltare (iunie, iulie, august) scade treptat p\u00e2n\u0103 la 75,% \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 la 68,53%.Pe m\u0103sur\u0103 ce plantele se dezvolt\u0103, se m\u0103re\u015fte considerabil \u015fi foarte repede masa vegetal\u0103 a plantelor, \u0219i tot at\u00e2t de repede cre\u015fte \u015fi con\u0163inutul de celuloz\u0103 brut\u0103. Astfel, odat\u0103 cu cre\u015fterea intensiv\u0103 \u015fi maturizarea plantelor, con\u0163inutul de celuloz\u0103 brut\u0103, s-a m\u0103rit considerabil de la 14,91% \u00een faza timpurie de cre\u0219tere, p\u00e2n\u0103 la 27,81% \u00een faza \u00eenainte de ramificare, 36,12 \u00een faza de ramificare, \u015fi 38,53% \u00een faza \u00eenainte de butonizare. Con\u021binutul de celuloz\u0103 brut\u0103 diferen\u021biat \u00een tulpini este mai \u00eenalt (\u2248 28,54%) \u0219i cu mult mai mic\u0103 \u00een frunze (11,8%). Con\u021binutul proteinei brute \u00een frunze a constituit 23,78% iar \u00een tulpini \u2013 13,54%. Carotenul, un nutrient destul de important al furajelor, variaz\u0103 semnificativ \u00een dependen\u0163\u0103 de faza de vegeta\u0163ie, v\u00e2rst\u0103, precum \u0219i componen\u021ba morfologic\u0103 a plantei Hri\u015fca
de Sahalin. \u00cen cercet\u0103rile noastre carotenul \u00een frunze a atins nivelul de 58 mg\/kg, iar \u00een tulpini constituia doar 4,0 mg\/kg \u00cen calitate de plant\u0103 martor pentru a eviden\u0163ia asem\u0103narea plantei Hri\u015fca de Sahalin cu o cultur\u0103 tradi\u0163ional cultivat\u0103 \u00een R Moldova, a fost selectat porumbul cu umiditatea de 77,55% care avea \u00een substan\u021ba uscat\u0103 un con\u021binut de protein\u0103 brut\u0103 \u2013 7,06%, celuloz\u0103 brut\u0103 \u2013 25,37%, gr\u0103sime brut\u0103 \u2013 1,84% , SEN \u2013 54,99%, caroten 14,17 mg\/kg, \u0219i unit\u0103\u021bi nutritive — 0,22. Hri\u0219ca de Sahalin \u00een perioada \u00eenainte de butonizare cu umiditatea 76,81% a con\u021binut 10,63%\u00a0 rotein\u0103 brut\u0103, 36,89% celuloz\u0103 brut\u0103, 2,19% gr\u0103sime brut\u0103, 38,36% substan\u021be extractive neazotate, caroten \u2013 63,75 mg\/kg \u00een prob\u0103 natural\u0103 \u0219i 0,16 unit\u0103\u021bi nutritive.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Pe l\u00e2ng\u0103 diferen\u021bele \u00een con\u021binutul substan\u021belor nutritive \u00eentre Hri\u0219ca de Sahalin \u0219i porumb exist\u0103 \u0219i mari deosebiri \u00een perioada lor de exploatare Hri\u015fca de Sahalin, fiind o plant\u0103 care cre\u0219te intensiv \u00een perioada prim\u0103verii timpurii, poate fi folosit\u0103 \u00een alimenta\u021bia animalelor \u00eencep\u00e2nd cu a II decad\u0103 a lunii aprilie \u0219i continu\u00e2nd pe tot parcursul prim\u0103verii, verii \u0219i \u00eenceputul toamnei, efectu\u00e2nduse 2-3 coase pe sezon. Porumbul, \u00een luna aprilie de abia r\u0103sare, iar \u00een ra\u021bia animalelor poate fi folosit \u00een lunile iulie — august \u0219i doar cosindu-se o singur\u0103 dat\u0103. \u00cens\u0103 porumbul are o prioritate destul de important\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este folosit \u00een calitate de mas\u0103 verde \u0219i siloz, este o cultur\u0103 care asigur\u0103 animalele cu cereale furajere energetice pe tot parcursul anului. \u00cen continuarea cercet\u0103rilor a fost studiat\u0103 pretabilitatea masei verzi a plantei Hri\u0219ca de Sahalin la conservare prin \u00eensilozare. Astfel, masa verde a acestei plante a fost recoltat\u0103 \u00een faza \u00eenainte de butonizare, apoi m\u0103run\u021bit\u0103 \u0219i \u00eensilozat\u0103 \u00een volume mici \u00een condi\u021bii de laborator \u0219i \u00een volume mai mari (butoaie 75-150 kg, mini tran\u0219eie \u00een sol) \u00een condi\u021bii de semiproducere.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Masa verde a fost tasat\u0103 \u0219i bine ermetizat\u0103. Dup\u0103 expirarea a 60 de zile (perioad\u0103 suficient\u0103 pentru finisarea proceselor biologice de conservare) s-au prelevat probe de siloz pentru efectuarea analizelor asupra con\u021binutului de acizi organici(Tab.5). \u00cen rezultat s-a depistat o cantitate foarte mic\u0103 de acid acetic (0,03%), lipsa complet\u0103 a acidului butiric, \u0219i o cantitate suficient\u0103 de acid lactic (0,30%). Cantitatea mic\u0103 a acidului acetic, lipsa total\u0103 a acidului butiric, cantitatea suficient\u0103 a acidului lactic a condus la conservarea bun\u0103 a masei verzi de Hri\u0219c\u0103 de Sahalin \u0219i a ob\u021binerii unui siloz calitativ. Analiza organoleptic\u0103 a silozului a demonstrat c\u0103 consisten\u021ba ini\u021bial\u0103 a masei verzi supuse conserv\u0103rii s-a p\u0103strat, iar aspectul, mirosul, culoarea, corespund cerin\u021belor de calitate ale silozurilor preparate din masa vegetal\u0103 supus\u0103 conserv\u0103rii. Con\u021binutul de substan\u021be nutritive \u00een probele de siloz din Hri\u0219ca de Sahalin, prelevate din capacit\u0103\u021bile de semiproducere a alc\u0103tuit: umiditatea \u2013 83,31%, proteina brut\u0103 — 13,69% \u00een substan\u021b\u0103 uscat\u0103, celuloza brut\u0103 — 27,56%, gr\u0103sime brut\u0103 \u2013 2,89%, calciu 0,83% , fosfor 0,32% \u0219i carotenul \u00een stare natural\u0103 a probei — 19,5 mg\/kg. Totalitatea acestor indici caracterizeaz\u0103 silozul ob\u021binut ca un produs furajer bine conservat, care poate fi utilizat \u00een ra\u021bia animalelor de ferm\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi moderate, care pot fi echivalente silozului de porumb. Perioada optim\u0103 de \u00eencepere a recolt\u0103rii masei verzi de Hri\u0219c\u0103 de Sahalin pentru consum este mijlocul lunii aprilie. Ulterior, pe m\u0103sura cre\u015fterii plantelor, \u00een dependen\u0163\u0103 de temperatura aerului \u015fi cantitatea precipita\u0163iilor, cositul periodic a\u00a0 masei verzi poate fi efectuat peste fiecare 30 — 35 de zile, pentru a fi administrat\u0103 animalelor. Primele \u00eencerc\u0103ri de supraveghere a consumului masei verzi de c\u0103tre animale au demonstrat c\u0103 vacile de lapte, vi\u021beii, \u0219i iepurii maturi au consumat furajul m\u0103run\u021bit integral, de Sahalin \u00een alimenta\u021bia tineretului taurin.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp \u0219i nu s-au \u00eenregistrat oarecare deregl\u0103ri ale tractusului digestiv. Pe parcursul a 45 de zile, au fost hr\u0103ni\u021bi cu siloz din Hri\u0219c\u0103 de Sahalin vi\u021bei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 10 luni. \u00cen ra\u021bia zilnic\u0103 a fiec\u0103rui vi\u021bel,suplimentar la iarba consumat\u0103 pe p\u0103\u0219une, s- au inclus c\u00e2te 5 kg de siloz de Hri\u0219c\u0103 de Sahalin. Zilnic animalele au consumat silozul integral, f\u0103r\u0103 resturi \u0219i f\u0103r\u0103 deregl\u0103ri\u00a0 ale digestiei. Generaliz\u00e2nd cercet\u0103rile efectuate concluzion\u0103m urm\u0103toarele:1. \u00cen republica Moldova planta furajer\u0103 netradi\u021bional\u0103 Hri\u015fca de Sahalin se cultiv\u0103 \u00een mod experimental \u00een parcele pe diverse terenuri \u015fi pe parcursul a mai mult de 15 ani s-a acomodat destul de bine la condi\u0163iile climaterice locale. 2. Hri\u015fca de Sahalin manifest\u0103 o intensitate \u00eenalt\u0103 de cre\u015ftere \u00eencep\u00e2nd cu perioada timpurie a prim\u0103verii, \u00eenc\u00e2t \u00een a doua jum\u0103tate a lunii aprilie la \u00een\u0103l\u021bimea de 98-155 cm ofer\u0103 posibilitatea folosirii ei ca mas\u0103 verde \u00een ra\u0163ia de prim\u0103var\u0103 a animalelor. 3. Calit\u0103\u021bile nutritive a plantei netradi\u021bionale Hri\u0219ca de Sahalin se caracterizeaz\u0103 prin con\u021binutul de umiditate \u00een limitele 68,53-84,77% \u0219i respectiv 15,23-31,47% substan\u021be uscate.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0La r\u00e2ndul s\u0103u substan\u021ba uscat\u0103 con\u021bine protein\u0103 brut\u0103 9,88- 16,06%, gr\u0103sime brut\u0103 1,93-2,86%, cenu\u0219\u0103 brut\u0103 6,38-7,14%, substan\u021be extractive neazotate (SEN) 38,31-41,44%, celuloz\u0103 brut\u0103 27,81-38,53% \u0219i caroten 34,64-69,29 mg\/kg furaj natural. 4. Silozul preparat din masa verde a plantei Hri\u015fca de Sahalin se caracterizeaz\u0103 prin indicii organoleptici \u0219i biochimici destul de satisf\u0103c\u0103tori cu aciditatea activ\u0103 de 4,05-5,30 unit\u0103\u021bi. Acidul lactic constituie 83,01-93,95% din totalul de acizi organici, iar acidul butiric care este nedorit \u00een silozuri, lipse\u0219te totalmente.<\/p>\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0Co\u0219man S1., Iurcu Iu1., Bahcivanji M1.,\u021ai\u021bei V2., Co\u0219man V1.1 — Institutul \u0218tiin\u021bifico-Practic de Biotehnologii \u00een Zootehnie \u0219i Medicin\u0103 Veterinar\u01032 — Gr\u0103dina Botanic\u0103 (Institut), A\u0218M \u00a0 \u00a0 \u00a0Extinderea asortimentului de culturi furajere cu noi specii de plante ce contribuie la sporirea cantit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii nutritive a ra\u021biilor de alimenta\u021bie a animalelor de ferm\u0103 prezint\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2890,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[48,4],"tags":[],"class_list":["post-2889","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2018-05","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2889"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9850,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2889\/revisions\/9850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2890"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}