Viticultura este unul dintre principalele sectoare ale agriculturii Moldovei, care \u00eempreun\u0103 cu industria de prelucrare din sector, contribuie la bugetul \u021b\u0103rii cu 25-35% din acumul\u0103ri.<\/p>\n
Condi\u021biile climatice \u0219i calitatea solului sunt potrivite pentru cultivarea tuturor categoriilor de soiuri de struguri de mas\u0103, material s\u0103ditor, etc. Totu\u0219i, tendin\u021bele globale \u00een domeniul cultiv\u0103rii strugurilor de mas\u0103 impune stringent necesitatea de schimb\u0103ri, at\u00e2t \u00een tehnologiile de cre\u0219tere (Pergola, Gable), c\u00e2t \u0219i \u00een compozi\u021bia varietal\u0103. Sectorul strugurilor de mas\u0103 \u00een Republica Moldova are o gam\u0103 de oportunit\u0103\u021bi \u0219i avantaje:<\/p>\n
\u25cf Cererea pe pia\u0163\u0103 regional\u0103 a strugurilor de mas\u0103 este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere;<\/p>\n
\u25cf O parte din terenurile agricole din regiunea centru \u0219i sud pot fi cultivate cu vi\u0163\u0103-de-vie de calitate;<\/p>\n
\u25cf Produc\u0103torii agricoli pot beneficia de finan\u0163are la plantarea viei din liniile de creditare a programelor interna\u021bionale \u0219i fondul de subven\u0163ionare a agriculturii;<\/p>\n
\u25cf Perioada de recuperare a investi\u0163iilor constituie cca. 4 ani (pe rod sau cca. 9-10 ani de la plantare);<\/p>\n
\u25cf \u00cengrijirea adecvat\u0103 al planta\u0163iei viticole permite exploatarea ei pe parcursul a 30-40 ani;<\/p>\n
\u25cf Planta\u0163ia viticol\u0103 pre\u00eent\u00e2mpina alunec\u0103rile de teren \u015fi eroziunea solului. Sectorul strugurilor de mas\u0103 demonstreaz\u0103 o dinamic\u0103 pozitiv\u0103 la producerea strugurilor, dar \u0219i la suprafa\u021ba cultivat\u0103.<\/p>\n
Cercet\u0103torii moldoveni desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a tehnologiei cultiv\u0103rii strugurilor de mas\u0103 \u0219i re\u00eennoirii sortimentului de struguri. Lista soiurilor de mas\u0103, fiind destul de variat\u0103 ca structur\u0103 sortimental\u0103, este dominat\u0103 \u00een mod evident de soiul Moldova, care ocup\u0103 mai mult de 70% din totalul suprafe\u021bei de struguri de mas\u0103 \u00een Republica Moldova, inclusiv circa 90% din\u00a0 planta\u0163iile noi.<\/p>\n
Pe parcursul ultimilor 5 ani \u00een Republica Moldova au fost plantate \u00een mediu anual circa 751 hectare de struguri de mas\u0103, ceea ce constituit cca. 63% din totalul suprafe\u021belor plantate cu vi\u021b\u0103-de-vie. Cu toate c\u0103 dinamica \u00eenfiin\u021b\u0103rii planta\u021biilor de vie s-a \u00eencetinit \u00een ultimii ani, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 nu se refer\u0103 \u0219i la planta\u021biile de struguri de mas\u0103, fiind motivat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de cererea cresc\u00e2nd\u0103 a consumului strugurilor de mas\u0103 pe pie\u021bele regionale. \u00cen ultimii ani, datorit\u0103 politicii de sus\u0163inere din partea statului, ponderea soiurilor de mas\u0103 s-a majorat, ce reprezint\u0103 aproximativ 70% \u00een structura planta\u0163iilor noi \u00eenfiin\u0163ate, iar starea planta\u0163iilor existente s-a ameliorat considerabil, ceea ce permite producerea strugurilor de calitate pentru depozitare \u015fi export. La momentul actual Republica Moldova dispune de 16 mii ha de planta\u0163ii viticole de soiuri de mas\u0103 pe rod. \u00cen Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova, actual sunt \u00eenregistrate 73 soiuri de struguri de masa.<\/p>\n
\u00cen Republica Moldova strugurii de mas\u0103 de soiul \u201dMoldova\u201d,care este soiul dominant, se cultiv\u0103 preponderent \u00een zona de Sud, unde sunt concentrate cca 56% din totalul planta\u021biilor \u0219i \u00een zona Centru, cu circa 43%, doar circa 1% din suprafe\u021bele de struguri de mas\u0103 \u201dMoldova\u201d se afl\u0103 \u00een zona de Nord a republicii. Printre raioanele cu cele mai mari suprafe\u021be de struguri demas\u0103 \u201dMoldova\u201d\u00a0 pot fi men\u021bionate Cahul \u2013 17,0% din totalul planta\u021biilor, Cantemir \u2013 8,6% \u0219i UTA G\u0103g\u0103uzia — cu 8,0% din totalul suprafe\u021belor de struguri de mas\u0103 \u00een anul 2017.<\/p>\n
Concentrarea acestor planta\u021bii \u00een raioanele de sud se explic\u0103 prin faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 strugurii de mas\u0103 reu\u0219esc s\u0103 se matureze bine \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 calit\u0103\u021bi organoleptice mai bune. \u00cen cazul soiurilor de mas\u0103 o recolt\u0103 de calitate \u00eenalt\u0103 se ob\u021bine pe terenurile bine \u00eenc\u0103lzite, cu soluri fertile \u015fi u\u015foare, bine aerate, cu con\u021binut \u00eenalt de humus \u015fi azot. \u00cen total, suprafe\u021bele ocupate de soiul \u201dMoldova\u201d au constituit \u00een anul 2017 circa 12,6 mii hectare pe rod. Important pentru actorii care activeaz\u0103 \u00een businessul strugurilor de mas\u0103 este analiza balan\u021bei utiliz\u0103rii produc\u021biei, care permite de a formula \u0219i dezvolta corect politicele menite s\u0103 faciliteze dezvoltarea durabila a sectorului dat.<\/p>\n
Balan\u021ba utiliz\u0103rii strugurilor de mas\u0103 este pozitiv\u0103 \u0219i demonstreaz\u0103 un ritm stabil de cre\u0219tere a volumelor de struguri destinate exportului. Importurile de struguri de mas\u0103 sunt \u00een sc\u0103dere \u00een ultimii cinci ani, import\u00e2ndu-se preponderent \u00een lunile reci ale anului struguri albi sau f\u0103r\u0103 semin\u021be. Dinamica exportului \u0219i importului strugurilor de mas\u0103 Conform estim\u0103rilor, la momentul actual, cota re\u021belelor de comer\u021b cu am\u0103nuntul \u00een total v\u00e2nz\u0103ri de fructe \u015fi legume \u00een Republica Moldova a ajuns la nivelul de circa 30%, \u00eenregistr\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp o cre\u0219tere anual\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor cca. 5-7%. Balan\u021ba comer\u021bului interna\u021bional cu struguri pentru perioada analizata 2010-2017 varia de la 24.624,1 mii tone \u00een 2010 la 79325,2 mii tone \u00een 2017. Conform tabelului, \u00een toate\u00a0 perioadele analizate se constat\u0103 balan\u021b\u0103 comercial\u0103 pozitiv\u0103.Conform datelor, \u00een perioada 2010-2017 exporturile de struguri au variat de la 26.737,6 mii tone (2010) la 80.238,7 mii tone (2017), iar \u00een termeni financiari — de la 12.989,7 mii de dolari SUA (2010) p\u00e2n\u0103 la 38625,9 mii de dolari SUA (2017). Importul strugurilor s-a clasat \u00een intervalul de 2113,5 mii. tone (2010) p\u00e2n\u0103 la 913,4 mii tone (2017), iar \u00een termeni financiari — de la 2715,4 mii dolari SUA (2010) p\u00e2n\u0103 la 1605,7 mii de dolari SUA (2017).<\/p>\n
Structura exportului \u0219i importului strugurilor de mas\u0103 Un rol important \u00een dezvoltarea businessului \u00een sectorul strugurilor de mas\u0103 \u00eel are analiza comer\u021bului \u00een \u021b\u0103rile care import\u0103 cele mai mari \u0219i stabile cantit\u0103\u021bi de struguri.Exportul de struguri de mas\u0103 cunoa\u0219te \u00een ultimul timp pie\u021be tot mai diversificate \u0219i acest lucru se explic\u0103 prin interesul sporit. Produc\u0103torii \u0219i exportatorii de struguri de mas\u0103 trebuie permanent s\u0103 diversifice pie\u021bele pentru a putea identifica pie\u021bele cu cele mai avantajoase pre\u021buri \u0219i minimiza riscurile \u00een comer\u021bul interna\u021bional.<\/p>\n
Principalele pie\u021be pentru strugurii de mas\u0103 din Moldova, \u00een mare parte p\u0103streaz\u0103 structura exporturilor din ultimii ani, fiind direc\u021bionate spre Rusia, Rom\u00e2nia, Belarus \u0219i Ucraina.Totu\u0219i, 2017 este remarcabil prin extinderea v\u00e2nz\u0103rilor de pie\u021be, cum ar fi Irak, Polonia \u0219i Letonia. Unul dintre motivele de penetrare activ\u0103 de noi pie\u021be este aplicarea de m\u0103suri tarifare sub form\u0103 de taxe vamale pentru 19 produse ale produc\u0103torilor autohtoni \u0219i m\u0103surile netarifare sub form\u0103 de restric\u021bii comerciale din partea Rusiei. Drept consecin\u021b\u0103, produc\u0103torii autohtoni au depus eforturi pentru a identifica alte pie\u021be. Totu\u0219i, este important de men\u021bionat c\u0103 exporturile strugurilor de mas\u0103, at\u00e2t c\u0103tre pie\u021bele din Uniunea European\u0103, c\u00e2t \u0219i CSI, se dezvolt\u0103 pozitiv, cresc\u00e2nd destul de rapid pe ambele destina\u021bii: UE \u0219i CSI. Pentru a men\u021bine aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 pozitiv\u0103 \u0219i stabilitatea livr\u0103rilor de export, este important de a continua diversificarea pie\u021belor \u0219i dezvolta eficien\u021ba sectorului strugurilor de mas\u0103.<\/p>\n
Rusia este principala pia\u021b\u0103 de export pentru strugurii de mas\u0103 din Republica Moldova (\u00een anul 2017 au fost exportate circa\u00a0 48 mii tone sau circa 61% din volumul exporturilor de struguri de mas\u0103). Rom\u00e2nia este principala pia\u021b\u0103 din UE (\u00een anul 2017 au fost exportate cca. 16 mii tone sau circa 20.7% din volumul total), aceasta fiind urmat\u0103 de Belarus cu circa 7.8% din volumul total. Printre alte \u021b\u0103ri importatoare de struguri de mas\u0103 pot fi men\u021bionate Irakul, Letonia, Polonia \u0219i Ucraina. Specificare \u021aara 2015 2016 2017 Analiza exportului de struguri de mas\u0103<\/p>\n
Potrivit exper\u021bilor, \u00een prezent starea fitosanitar\u0103 a podgoriilor din Republica Moldova este \u00een general una bun\u0103. Produc\u0103torii\u00a0 comercializeaz\u0103 strugurii de mas\u0103 la pre\u021buri de 6-15 lei\/kg, pre\u021bul mediu fiind de 6-9 lei\/kg (din c\u00e2mp), \u00een func\u021bie de soi. Aceast\u0103 afacere este considerat\u0103 profitabil\u0103, de\u0219i\u00a0 depinde de mul\u021bi factori, precum: sortimentul, tehnologiile aplicate, calitatea strugurilor, etc.<\/p>\n
Volumul importurilor strugurilor de mas\u0103 usca\u021bi r\u0103m\u00e2ne a fi\u00a0 stabil\u0103 pentru ultimii ani, iar structura cotei de\u021binute de \u021b\u0103rile de import \u00een linii generale p\u0103streaz\u0103 tendin\u021ba. Iranul r\u0103m\u00e2ne a fi importatorul major al strugurilor de mas\u0103 usca\u021bi, cu un volum de 420 tone, livrate pe pia\u021ba Moldovei \u00een 2017.\u00a0 Structura importurilor strugurilor de mas\u0103 \u00een stare proasp\u0103t\u0103 este actual \u00een proces \u00een descre\u0219tere \u0219i reformare. Acest proces este \u00eenso\u021bit concomitent de mic\u0219orarea semnificativ\u0103 a cotei importatorilor\u00a0 tradi\u021bionali (Turcia) \u0219i afirmarea juc\u0103torilor noi, cum sunt Chile \u0219i Peru. Volumul total de import a strugurilor \u00een stare proasp\u0103t\u0103 \u00een 2017 s-a mic\u0219orat de 8 ori, \u00een compara\u021bie cu 2016. Analiza pre\u021burilor de export la strugurii de mas\u0103\u00a0 Analiza pre\u021burilor de export la strugurii de mas\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 cele mai bune pre\u021buri \u00een anul 2017 au fost \u00eenregistrate pe astfel de pie\u021be, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Lituania, Mongolia, Kazahstan, Letonia \u0219i Romania, care ofer\u0103 un pre\u021b semnificativ mai mare dec\u00e2t pre\u021bul mediu de export al strugurilor de mas\u0103. La cel\u0103lalt pol s-au aflat astfel de \u021b\u0103ri importatoare precum Muntenegru, Croa\u021bia, Rusia, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Ucraina, Albania \u0219i Bulgaria care au oferit pre\u021buri cu mult sub pre\u021bul mediu de export al strugurilor de mas\u0103 \u00een anul 2017.<\/p>\n
Analiza Lan\u021bului Valoric pentru strugurii de mas\u0103 Analiza lan\u021bului valoric reprezint\u0103 un instrument foarte bun de descriere a modului \u00een care se creeaz\u0103 valoarea at\u00e2t pentru clien\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreprindere. Aplicarea inteligent\u0103 a acestui model poate conduce la identificarea oportunit\u0103\u021bilor de reformulare a strategiilor \u0219i opera\u021biunilor \u00een cadrul unei \u00eentreprinderi sau a unei industrii. \u00cen acest model de dezvoltare a lan\u021bului valoric se face distinc\u021bie \u00eentre dou\u0103 tipuri de activit\u0103\u021bi \u00een care este antrenat\u0103 o\u00a0 \u00eentreprindere, \u0219i anume: activit\u0103\u021bi principale \u0219i activit\u0103\u021bi de sprijin, sau secundare. Activit\u0103\u021bile principale sunt cele care manipuleaz\u0103 \u0219i transform\u0103 materiile prime \u00een produse \u0219i servicii\u00a0 \u0219i asigur\u0103 livrarea de c\u0103tre acestea din urm\u0103 a beneficilor a\u0219teptate de clien\u021bi.
\nActivit\u0103\u021bile principale sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n
\u25cf Logistic\u0103 de intrare: se refer\u0103 la rela\u021bia cu furnizorii \u0219i include toate activit\u0103\u021bile implicate de transportul (propriu), recep\u021bia, depozitarea \u0219i furnizarea mai departe a materiilor prime;<\/p>\n
\u25cf Opera\u021biuni: se refer\u0103 la procesele de transformare a materiilor prime \u00een produse finite;<\/p>\n
\u25cf Logistic\u0103 de ie\u0219ire: se refer\u0103 la rela\u021bia cu clien\u021bii direc\u021bi \u0219i include toate activit\u0103\u021bile implicate de recep\u021bia din produc\u021bie, depozitarea \u0219i livrarea produselor finite;<\/p>\n
\u25cf Marketing \u0219i v\u00e2nz\u0103ri: reprezint\u0103 activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00een rela\u021bia cu clien\u021bii \u0219i consumatorii ce au scopul de a informa despre produse\/servicii, de a determina decizia de cump\u0103rare \u0219i de a facilita achizi\u021bia lor.Activit\u0103\u021bile de sprijin contribuie la desf\u0103\u0219urarea adecvat\u0103 \u0219i eficient\u0103 a activit\u0103\u021bilor principale. Activit\u0103\u021bile secundare:<\/p>\n
\u25cf Aprovizionarea: are rolul de a achizi\u021biona materiile prime \u0219i resursele necesare companiei;<\/p>\n
\u25cf Dezvoltarea tehnologic\u0103: are rolul de a face disponibile echipamentele, tehnologiile, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i organizarea necesar\u0103 \u00een procesele de transformare a materiilor prime \u00een produse finite;<\/p>\n
\u25cf Managementul Resurselor Umane: include toate activit\u0103\u021bile de recrutare, evaluare, selec\u021bie, dezvoltare, promovare, recompensare \u0219i \u00eencetare a rela\u021biilor de munc\u0103;<\/p>\n
\u25cf Infrastructura companiei: include toate activit\u0103\u021bile de sprijin \u0219i de aducere \u00eempreun\u0103 a diverselor entit\u0103\u021bi din cadrul companiei. Aceste activit\u0103\u021bi sunt grupate de obicei \u00een func\u021biuni specializate, cum ar fi cele de planificare,\u00a0 contabilitate, asisten\u021b\u0103 juridic\u0103, rela\u021bii publice, asigurarea calit\u0103\u021bii, management, etc. \u00cen tabelul urm\u0103tor se analizeaz\u0103 lan\u021bul valoric pentru strugurii de mas\u0103 autohtoni \u00een dependen\u021b\u0103 de pia\u021ba de comercializare actual\u0103.<\/p>\n
Lan\u021bul valoric pentru struguri este dezvoltat durabil, c\u00e2nd antreprenorul practic\u0103 un business integrat (prin comercializarea strugurilor din depozite frigorifice \u0219i nici de cum din c\u00e2mp).Dezvoltarea lan\u021bului valoric pentru struguri de mas\u0103 permite de a crea plus valoare la comercializarea produc\u021biei, mic\u0219orarea riscurilor \u0219i cre\u0219terea puterii de negociere a comercializ\u0103rii strugurilor de c\u0103tre produc\u0103tori.<\/p>\n
\u00cen cazul strugurilor de mas\u0103, pia\u021ba principal\u0103 de export este Federa\u021bia Rus\u0103, dar \u00een ultimii 2-3 ani se dezvolt\u0103 constant comer\u021bul cu struguri \u0219i \u00een UE. Astfel, pia\u021ba de comercializare a strugurilor de mas\u0103 are o diversificare bun\u0103, iar exportatorii trebuie s\u0103 dezvolte \u00een continuare comer\u021bul \u0219i s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pe pie\u021bele care permit ob\u021binerea celor mai avantajoase pre\u021buri. Concluzii \u0219i recomand\u0103ri pentru dezvoltarea durabil\u0103 a sectorului strugurilor de mas\u0103 Evolu\u021bia pozitiv\u0103 a dezvolt\u0103rii sectorului strugurilor de mas\u0103 din ultimii ani este confirmat\u0103 prin: ameliorarea considerabil\u0103 a planta\u021biilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii producerii strugurilor, investi\u021biile \u00een tehnologii post-recoltare, ini\u021biative de cooperare a produc\u0103torilor la scar\u0103 mic\u0103, extinderea \u0219i diversificarea pie\u021belor de export \u0219i altele.<\/p>\n
Toate acestea constituie o baz\u0103 bun\u0103 pentru dezvoltarea \u00een continuare a sectorului. Totu\u0219i, exist\u0103 un \u0219ir de constr\u00e2ngeri pe tot lan\u021bul valoric, care solicit\u0103 aten\u021bie sporit\u0103 pentru eficientizarea sectorului, \u0219i anume:<\/p>\n
\u25cf Sectorul strugurilor de mas\u0103 \u00een Republica Moldova necesit\u0103 modernizare esen\u0163ial\u0103 \u0219i continue pentru asigurarea dezvolt\u0103rii durabile \u015fi sporirea competitivit\u0103\u0163ii strugurilor moldovene\u015fti.
\nAcest imperativ trebuie asigurat prin interconectarea c\u00e2t mai eficient\u0103 a tuturor actorilor din lan\u0163ul valoric.<\/p>\n
\u25cf Material s\u0103ditor: lipsa materialului s\u0103ditor devirosat \u0219i procesul de certificare a pepenierilor defectuos \u0219i cu riscuri sporite pentru agricultori, care stopeaz\u0103 dezvoltarea durabil\u0103 a sectorului dat.<\/p>\n
\u25cf \u00cen baza cercet\u0103rilor efectuate, concluzia este, c\u0103 cele patru constr\u00e2ngeri majore ale sectorului strugurilor de mas\u0103 sunt: capitalul uman, infrastructura de pia\u0163\u0103, inovare \/ competitivitate \u015fi climatul investi\u0163ional.<\/p>\n
\u25cf Eficien\u0163a actual\u0103 sc\u0103zut\u0103 a sectorului de struguri de mas\u0103 deriv\u0103 din leg\u0103tur\u0103 slab\u0103 cu pie\u0163ele \u015fi nivelul redus de competitivitate a lor. Aceast\u0103 stare de lucruri este determinat\u0103 de mai multe puncte slabe ale pie\u0163elor inter-conexe, care \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 un cerc vicios greu de dep\u0103\u015fit<\/p>\n
\u25cf \u00cen prezent, produc\u0103torii de struguri de mas\u0103 din Moldova utilizeaz\u0103 exclusiv sistemul de formare a vi\u021bei de vie \u201dSpalier Vertical\u201d, adoptat \u00eenc\u0103 din perioada sovietic\u0103. \u00cen situa\u021bia \u00een care, exist\u0103 oportunit\u0103\u021bi de export pe pia\u021b\u0103 extern\u0103 pentru strugurii moldovene\u0219ti, agricultorii trebuie s\u0103 produc\u0103 struguri mari \u0219i uniformi \u0219i s\u0103 adopte sistemul pentru producerea strugurilor de mas\u0103 pe sisteme de \u00eentre\u021binere Pergola \u0219i Gable.<\/p>\n
\u25cf Pe pie\u0163ele-\u0163int\u0103 se observ\u0103 o tendin\u0163\u0103 puternic\u0103 de concentrare \u015fi consolidare a comer\u0163ului cu struguri de mas\u0103 \u00een stare proasp\u0103t\u0103, at\u00e2t la nivel de cump\u0103r\u0103tori, c\u00e2t \u015fi de furnizori. Drept rezultat, cerin\u0163ele fa\u0163\u0103 de cantitatea \u015fi calitatea produselor sunt \u00een cre\u015ftere, determin\u00e2nd multe companii s\u0103 introduc\u0103 metode de procurare care permit administrarea mai eficient\u0103 a lan\u0163ului de furnizare.<\/p>\n
\u25cf O problem\u0103 actual\u0103 de producere a strugurilor de mas\u0103 autohtoni este cooperarea redus\u0103 a micilor produc\u0103tori pentru omogenizarea tehnologiilor \u0219i calit\u0103\u021bii strugurilor de mas\u0103, pentru penetrarea exporturilor \u00een comun pe pie\u021bele regionale.<\/p>\n
\u25cf Dezvoltarea lan\u021bului valoric este insuficient, deoarece doar p\u00e2n\u0103 la 25% din struguri de mas\u0103 sunt depozitate \u00een camere frigorifice, constat\u00e2ndu-se o lips\u0103 acut\u0103 de capacit\u0103\u021bi de p\u0103strare (\u00een special \u00een lunile septembrie-octombrie c\u00e2nd se p\u0103streaz\u0103 pruna, merele \u0219i strugurii de mas\u0103, ce concureaz\u0103 cu posibilitatea de p\u0103strare concomitent\u0103 pentru aceast\u0103 perioad\u0103).<\/p>\n
\u25cf Finan\u021barea sectorului este avantajoas\u0103, deoarece sunt mai multe proiecte \u0219i linii de creditare care ofer\u0103 finan\u021b\u0103ri la condi\u021bii avantajoase pentru promovarea investi\u021biilor \u00een domeniul producerii \u0219i dezvolt\u0103rii infrastruturii de business, dar sunt rezerve mari la crearea fondurilor pentru garantarea creditelor \u0219i asigurarea calitativ\u0103 a riscurilor \u00een sector.<\/p>\n
\u25cf \u00cen Moldova este brevetat sloganul \u201eMoldova \u2013 un gust deosebit\u201d. Strugurii de mas\u0103 autohtoni trebui promova\u021bi \u0219i comercializa\u021bi sub acest slogan, deoarece strugurii au un gust deosebit, gra\u021bie soarelui, p\u0103m\u00e2ntului \u015fi oamenilor care muncesc aici \u015fi produc aceste fructe. \u00cen baza analizelor efectuate \u0219i informa\u021biei acumulate, grupul de autori propune urm\u0103toarele recomand\u0103ri practice pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea dezvolt\u0103rii sectorului strugurilor de mas\u0103, \u0219i anume:<\/p>\n
1. Experien\u0163a \u0163\u0103rilor care de\u0163in \u00eent\u00e2ietatea \u00een exporturile de struguri de mas\u0103 ne demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00een cazul Republicii Moldova performan\u0163\u0103 produc\u0103torii pot ob\u021bine numai prin asociere profesional\u0103 \u015fi comercial\u0103 a produc\u0103torilor, sus\u0163inut\u0103 de c\u0103tre stat.<\/p>\n
2. Statul, \u00eempreun\u0103 cu donatorii, intermediarii \u015fi produc\u0103torii de struguri de mas\u0103, urmeaz\u0103 s\u0103 elaboreze \u015fi s\u0103 implementeze un program de m\u0103suri menit s\u0103 creeze condi\u0163ii favorabile pentru asocierea produc\u0103torilor \u00een cooperative \u015fi grupuri de marketing, care ar avea un sistem de impozitare, un cadru de suport institu\u0163ional \u015fi economic speciale \u00een primii 5-10 ani de activitate.<\/p>\n
3. Asocia\u0163iile profesionale din sectorul producerii strugurilor de mas\u0103 trebuie s\u0103 asigure un circuit informa\u0163ional adecvat produc\u0103torilor \u015fi s\u0103 ofere informa\u021bii opera\u021bionale privind situa\u0163ia real\u0103 din ramur\u0103, asigur\u00e2nd suport informa\u021bional pentru administrarea eficient\u0103 a businessului.<\/p>\n
4. \u00cen Republica Moldova s-a creat un centru na\u021bional pentru producerea materialului s\u0103ditor performant, care va asigura necesit\u0103\u021bile interne ale tuturor produc\u0103torilor cu material certificat \u0219i devirusat. Acest fapt a fost posibil \u00een baza eforturilor comune ale tuturor actorilor lan\u021bului valoric \u0219i donatorilor existen\u021bi, ceea ce asigur\u0103 din start \u00eenfiin\u021barea unei planta\u021bii competitive.<\/p>\n
5. Produc\u0103torii de struguri de mas\u0103 recunosc importan\u0163a standardelor \u015fi inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 implementeze HACCP \u015fi\u00a0 GlobalGAP \u00een viitorul apropiat. Potrivit lor, standardele de calitate devin o necesitate critic\u0103 \u00een contextul cerin\u0163elor generale de trasabilitate, care \u0163in nu doar de pie\u0163ele exigente ale UE, dar \u015fi de segmentul de top al pie\u0163elor CSI. Statul trebuie s\u0103 includ\u0103 aceste activit\u0103\u0163i \u00een programele na\u0163ionale de suport \u015fi de subven\u0163ionare.<\/p>\n
6. Aplicarea modelului lan\u0163ului valoric \u00een determina rea competitivit\u0103\u0163ii \u00eentreprinderilor agricole din sectorul strugurilor de mas\u0103 al Republicii Moldova, ce va permite eviden\u0163ierea rolului fiec\u0103rei verigi al lan\u0163ului valoric \u00een sporirea competitivit\u0103\u0163ii sectorului \u00een general.<\/p>\n
7. Crearea fondului pentru competitivitate suplinit cu mijloace b\u0103ne\u015fti din contul defalc\u0103rii unui procent din suma total\u0103 a exporturilor de produc\u0163ie de struguri de mas\u0103, iar mijloacele financiare acumulate, de orientat prioritar spre dezvoltarea competitivit\u0103\u0163ii sectorului dat \u015fi asigurarea durabilit\u0103\u0163ii lui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Viticultura este unul dintre principalele sectoare ale agriculturii Moldovei, care \u00eempreun\u0103 cu industria de prelucrare din sector, contribuie la bugetul \u021b\u0103rii cu 25-35% din acumul\u0103ri. Condi\u021biile climatice \u0219i calitatea solului sunt potrivite pentru cultivarea tuturor categoriilor de soiuri de struguri de mas\u0103, material s\u0103ditor, etc. Totu\u0219i, tendin\u021bele globale \u00een domeniul cultiv\u0103rii strugurilor de mas\u0103 impune […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2822,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[47,4],"tags":[],"class_list":["post-2820","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-10-2018","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2820"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9711,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2820\/revisions\/9711"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2822"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}