{"id":2365,"date":"2019-03-07T19:59:26","date_gmt":"2019-03-07T17:59:26","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=2365"},"modified":"2020-10-18T22:42:19","modified_gmt":"2020-10-18T20:42:19","slug":"managementul-resturilor-vegetale-in-agricultura-conservativa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=2365","title":{"rendered":"MANAGEMENTUL RESTURILOR VEGETALE \u00ceN AGRICULTURA CONSERVATIV\u0102"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 Solul \u015fi planteleconstituie un ecosistem <\/em><em>unic, \u00een care coexist\u0103 \u00een mod unitar <\/em><em>\u015fi interdependent, de aceea distrugerea <\/em><em>continuit\u0103\u021bii sistemului, chiar pe <\/em><em>o perioad\u0103 scurt\u0103, nu <\/em><em>este logic\u0103.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Solul are nevoie de un acoperi\u015f, format din vegeta\u0163ie \u015fi resturi vegetale. Paiele, cioclejii, frunzele, p\u0103nu\u015file \u015fi alte par\u0163i ale plantelor, care r\u0103m\u00e2n \u00een c\u00e2mp de la cultura precedent\u0103 recoltat\u0103 pentru boabe sau alt\u0103 produc\u0163ie de baz\u0103, fac parte din resturile vegetale. \u00cen cantitatea de resturi vegetale pot fi incluse\u015fi culturile succesive, \u0219i buruienile uscate. Acumularea \u015fi p\u0103strarea resturilor vegetale la suprafa\u0163\u0103 este unul din principiile fundamentale ale agriculturii conservative. Majoritatea avantajelor sistemului rezult\u0103 din acoperirea permanent\u0103 a solului cu resturi vegetale \u015fi doar c\u00e2teva din nelucrarea solului.\u00a0 Aplicarea sistemului no-tillage cu cantit\u0103\u0163i insuficiente de resturi vegetale nu ne va permite s\u0103 beneficiem pe deplin de acest sistem. Fermierii trebuie s\u0103 con\u015ftientizeze beneficiile noului sistem \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eendrepte eforturile spre producerea maxim\u0103 a biomasei \u00een agricultura conservativ\u0103, ceea ce va conduce la reducerea semnificativ\u0103 a costurilor, la ameliorarea solurilor \u015fi la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii culturilor.<\/p>\n<p><em>Beneficiile acoperirii suprafe\u0163ei solului cu resturi vegetale \u00een cadrul agriculturii conservative<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Beneficiile acoperirii suprafe\u0163ei solului cu resturi vegetale sunt mai pronun\u0163ate odat\u0103 cu cre\u015fterea nivelului de acoperire a suprafe\u0163ei solului \u015fi, respectiv, cu cantitatea de resturi l\u0103sate la suprafa\u0163a solului.<\/p>\n<p><em>Sporirea infiltra\u0163iei apei<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Pic\u0103turile de ploaie cad pe suprafa\u0163a solului dezgolit ca ni\u015fte obuze distrug\u00e2nd agregatele structurale deja sl\u0103bite de lucrarea intensiv\u0103. Particulele dispersate de sol blocheaz\u0103 porii solului \u015fi sigileaz\u0103 suprafa\u0163a acestuia, ceea ce \u00eempiedic\u0103 infiltrarea apei \u00een sol. C\u00e2nd solul se usuc\u0103, formeaz\u0103 o crust\u0103 care \u00eempiedic\u0103 germinarea semin\u0163elor. Acoperirea solului cu resturi vegetale protejeaz\u0103 suprafa\u0163a solului de ac\u0163iunea exploziv\u0103 a pic\u0103turilor de ap\u0103.\u00cen cazul \u00een care solul va fi acoperit cu o suficient\u0103 cantitate de resturi vegetale, acest efect va fi observat chiar \u00een primul an al implement\u0103rii sistemului de agricultur\u0103 conservativ\u0103.<\/p>\n<p><em>Mic\u015forarea evapor\u0103rii apei.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Resturile vegetale protejeaz\u0103 suprafa\u0163a solului nu numai de pic\u0103turile de ap\u0103, dar \u015fi de razele solare \u015fi astfel reduce evaporarea de pe suprafa\u0163a solului. Dac\u0103 vom deplasa resturile de vegeta\u0163ie, se poate u\u015for de observat c\u0103 sub resturi solul este umed.Asupra cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 evaporat\u0103 influen\u021beaz\u0103 starea resturilor vegetalesau cum sunt orientate: \u00een picioare, culcate sau af\u00e2nate.<\/p>\n<p><em>M\u0103rirea cantit\u0103\u0163ii de ape accesibile pentru plante.<br \/><\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Odat\u0103 ce resturile vegetale sporesc infiltra\u0163ia apei \u00een sol \u015fi reduc evaporarea, mai mult\u0103 ap\u0103 este disponibil\u0103 plantelor \u00een agricultura conservativ\u0103. Acest fapt reduce frecven\u0163a<br \/>\u015fi gravitatea situa\u0163iilor de secet\u0103 \u015fi ca rezultat se ob\u0163ine orecolt\u0103 \u00eenalt\u0103 \u00eentr-un an secetos \u015fi un risc redus de pierdere a plantelor. Peste o perioad\u0103 de timp, odat\u0103 cu sporirea con\u021binutului de materie organic\u0103, cre\u0219tecantitatea de ap\u0103 ce poate fi re\u0163inut\u0103, reduc\u00e2ndu-se \u00een continuare riscul secetei.<\/p>\n<p><em>Mic\u015forarea eroziunii solului cauzat\u0103 de ap\u0103 \u015fi v\u00e2nt.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Eroziunea solului este cauzat\u0103 de dou\u0103 for\u0163e naturale \u2013 v\u00e2ntul \u015fi apa. Moldova se afl\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 geografic\u0103 cu un risc sporit al eroziunii de ap\u0103. 2\/3 din terenurile arabile se afl\u0103 pe pant\u0103 cu risc de dezvoltare a eroziunii. Reducerea eroziunii este una din principalele beneficii ale agriculturii conservative \u015fi unica \u015fans\u0103 de salvare a cernoziomului. Deoarece mai mult\u0103 ap\u0103 se infiltreaz\u0103 \u00een sol, mai pu\u0163in\u0103 ap\u0103 se scurge la suprafa\u0163\u0103. Totodat\u0103, resturile vegetale mic\u015foreaz\u0103 viteza de scurgere a apei pe suprafa\u0163a solului. Combinarea acestor doi factori duce la reducereaeroziunii cauzate de ap\u0103. Resturile vegetale protejeaz\u0103 solul \u00eempotriva v\u00e2ntului \u0219i prin faptul ca solul nu este lucrat.<\/p>\n<p><em>Sporirea activit\u0103\u0163ii biologice<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Resturile vegetale sunt o surs\u0103 de hran\u0103 pentru fauna \u015fi flora din sol \u015fi totodat\u0103 habitat pentru multe organisme. De aceea popula\u0163ia multor organisme cre\u015fte \u00een agricultura conservativ\u0103.\u00cen sistemul conven\u0163ional,c\u00e2nd solul se lucreaz\u0103 anual, resturile (inclusiv r\u0103d\u0103cinile) sunt amestecate cu sol umed \u00een condi\u0163ii de aera\u0163ie \u015fi sunt repede descompuse de microorganisme,dup\u0103 care cele din urm\u0103 pier l\u0103s\u00e2nd o rezerv\u0103 de azot accesibil dup\u0103 sine. \u00cen agricultura conservativ\u0103, c\u00e2nd resturile sunt l\u0103sate la suprafa\u0163\u0103, sunt descompuse mult mai lent. Doar partea de resturi care este \u00een contact cu solul este umed\u0103 \u015fi descompus\u0103 de flor\u0103 \u015fi faun\u0103. Datorit\u0103 prezen\u0163ei unei surse constante de hran\u0103 \u00een sol apar r\u00e2mele, care pot fi g\u0103site \u00een sol doar peste c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 trecerea la agricultura conservativa. Acesta este un indicator c\u0103 activitatea biologic\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tatea<br \/>solului se amelioreaz\u0103.<\/p>\n<p><em>Sporirea cantit\u0103\u0163ii de materie organic\u0103 \u015fi de nutrien\u0163i \u00een sol.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>solului descompune materia organic\u0103 \u015fi reduce fertilitatea solului. \u00cen agricultura conservativ\u0103 descompunerea are loc mai lent \u015fi dac\u0103 sunt destule resturi la suprafa\u021b\u0103, complimentar cu resturile radiculare formarea materiei organice prevaleaz\u0103 asupra descompunerii peste o perioad\u0103 de timp. Aceasta este baza de sporire a\u00a0 fertilit\u0103\u021biisolului\u00een agricultura conservativ\u0103. Odat\u0103 cu cre\u015fterea con\u0163inutului de materie organic\u0103 spore\u015fte calitatea agregatelor structurale datorit\u0103 humusului nou format care ac\u021bioneaz\u0103 ca un \u201eclei\u201d \u0219i tot odat\u0103 creste cantitatea de nutrien\u0163i accesibili plantelor.<\/p>\n<p><em>Moderarea temperaturii solului.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Resturile vegetale acoper\u0103 suprafa\u0163a solului \u015fi o protejeaz\u0103 de razele solare. \u00cen timpul zilei solul nu se \u00eenc\u0103lze\u015fte a\u015fa puternic comparativ cu solul f\u0103r\u0103 resturi vegetale. Noaptea resturile vegetale ac\u0163ioneaz\u0103 ca o plapum\u0103, men\u0163in\u00e2nd solul cald. Prim\u0103vara t\u00e2rzie, c\u00e2nd solul se \u00eenc\u0103lze\u015fte lent, acest fenomen poate cauza unele probleme ce \u0163in de germinarea semin\u0163elor.<\/p>\n<p><em>Reducerea \u00eemburuien\u0103rii.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Buruienile sunt inhibate de resturile vegetale. La acoperirea solului cu cantit\u0103\u0163i medii de resturi vegetale, totu\u015fivor ap\u0103rea unele buruieni, dar se va observa \u015fi o reducere a num\u0103rului acestora. Combinarea metodelor de gestionare a buruienilor permite reducerea semnificativ\u0103 a popula\u021biei de buruieni din cadrul agriculturii conservative. Cantitatea de resturi aflat\u0103 la suprafa\u0163a solului este rela\u0163ia dintre mai mul\u0163i factori, printre care cei mai importan\u0163i sunt: planta cultivat\u0103 anul precedent, asolamentul practicat, condi\u0163iile de umectare,m\u0103rimea pantei, propriet\u0103\u0163ile solului,modul \u015fi tehnica utilizat\u0103 la recoltarea culturii precedente, sistemul de fertilizare utilizat\u015fi sem\u0103n\u0103toarea cu care se va sem\u0103na urm\u0103toarea cultur\u0103.Pentru ca resturile vegetale s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163iile, ele trebuie gestionate cu iscusin\u0163\u0103. Pentru aceasta \u00een agricultura conservativ\u0103 exist\u0103 o no\u0163iune special\u0103 \u2013 managementul (gestionarea) resturilor vegetale. Acesta se realizeaz\u0103 prin metode mecanice \u015fi biologice. Principalul factor care determin\u0103 cantitatea resturilor vegetale este planta cultivat\u0103. Anume plantele cultivate \u00een asolament an de an permit a varia cantitatea de resturi vegetale. Chiar \u00een primii ani de trecere la sistemul de agricultur\u0103 conservativ\u0103 se recomand\u0103 a produce o cantitate c\u00e2t mai mare de resturi vegetale, dac\u0103 condi\u0163iile permit. \u00cen agricultura conservativ\u0103 6-10 tone\/ha de resturi, inclusiv masa vegetal\u0103 a culturilor succesive ar fi o cantitate optimal\u0103. \u00cen intervalul speciilor de plante cultivate totdeauna se \u00eent\u00e2lnesc soiuri sau hibrizi care formeaz\u0103 o mas\u0103 vegetal\u0103 mai mare; cultiva\u0163i variet\u0103\u0163ile de talie \u00eenalt\u0103 ele de asemenea formeaz\u0103 o mas\u0103 vegetal\u0103 abundent\u0103. Nici \u00eentr-o situa\u0163ie nu se recomand\u0103 arderea paielor! Paiele pot fi \u00eenstr\u0103inate de pe c\u00e2mp doar \u00een condi\u0163iile \u00een care cantitatea\u00a0 lor este prea mare \u015fi distribuirea lor uniform\u0103 ste dificil\u0103.\u00cen Moldova, \u00een func\u0163ie de cantatea resturilor vegetale produse, culturile pot fi a\u015fezate \u00een urm\u0103toarea ordine: floareasoarelui (4,3-5,9 t\/ha), porumbul pentru boabe (3,1-5,7 t\/ha), gr\u00e2ul de toamn\u0103 (2,3 &#8212; 4,4 t\/ha), maz\u0103rea pentru boabe (1,5-2,0 t\/ha) (Zagorcea, C. 1990).Gestionarea resturilor vegetale la culturile care las\u0103 miri\u015fte (\u00een special la gr\u00e2u, orz, ov\u0103s, secar\u0103) \u00eencepe odat\u0103 cu perioada de recoltare c\u00e2nd dup\u0103 trecerea combinei r\u0103m\u00e2n paiele. \u00cen continuare, propun c\u00e2teva recomand\u0103ri\u00a0 privind gestionarea resturilor \u00een agricultura conservativ\u0103. Distribui\u0163i paiele c\u00e2t mai uniform pe teren.Evita\u0163i oprirea combinei \u00een lan \u00een\u00a0 timpul recolt\u0103rii. C\u00e2nd este necesar\u0103 oprirea combinei, golirea acesteia se va face \u00een timpul deplas\u0103rii \u015fi nu dup\u0103\u00a0 ce a fost oprit\u0103 \u00een scopul de a evita formarea gr\u0103mezilor de paie pe sol. Evita\u0163i schimbarea direc\u0163iei de \u00eenaintare a combinei atunci c\u00e2ndv\u00e2ntul bate puternic. V\u00e2ntul<br \/>puternic va determina o distribu\u0163ie neuniform\u0103 a resturilor vegetale pe suprafa\u0163a solului, chiar \u015fi \u00een cazul combinelor dotate cu echipamente adecvate pentru distribu\u0163ia paielor, mai ales la culturile cu bobul mic. Cea mai bun\u0103 metod\u0103 este utilizarea distribuitoarelor de paie. Fi\u0163i aten\u0163i la distribuirea plevei. Dac\u0103 pleava nu este distribuit\u0103 \u00eentr-un mod corespunz\u0103tor, vor ap\u0103rea probleme pe parcursul \u00eentregii perioade de vegeta\u0163ie. Prima problem\u0103 \u2013 calitatea inferioar\u0103 a sem\u0103natului la deplasarea sem\u0103n\u0103torii pe pleav\u0103.Culturile vor cre\u015fte prost, plantulele vor fi sub\u0163iri, proaste \u015fi \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 sensibile la boli. \u00cen r\u00e2ndurile de pleav\u0103 poate fi observat\u0103 cre\u015fterea intensiv\u0103 a buruienilor \u015fi a samuraslei, pot ap\u0103rea probleme mari legate de sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de concuren\u0163\u0103 a culturilor cu buruienile, maturizarea se va produce cu \u00eent\u00e2rziere\u015fi recoltarea va \u00eencepe mai t\u00e2rziu. \u00cen scopul re\u0163inerii c\u00e2t mai eficiente a z\u0103pezii, mul\u0163i fermieri se str\u0103duie s\u0103 lase c\u00e2t mai mult\u0103 miri\u015fte. Dar dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne prea mult\u0103 miri\u015fte aceasta poate crea unele dificult\u0103\u0163i \u00een timpul sem\u0103natului \u00een anul urm\u0103tor.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Experimentarea cu mai mult\u0103 tehnic\u0103 agricol\u0103 permite s\u0103 identific\u0103m varianta optimal\u0103. Cu c\u00e2t sem\u0103n\u0103toarea posed\u0103 o capacitate mai mare de cur\u0103\u0163are a mulciului din fa\u0163\u0103, cu at\u00e2t mai joas\u0103poate fi l\u0103sat\u0103 miri\u015ftea. \u00cen general, fermierii care las\u0103 miri\u015ftea la \u00een\u0103l\u0163imea de25 cm ob\u0163in cele mai bune rezultate. \u00cen\u0103l\u0163imea de cosire a miri\u015ftii este un moment foarte important \u015fi necesit\u0103 o aten\u0163ie major\u0103. Cultura, cantitatea de mas\u0103 vegetal\u0103 format\u0103 determin\u0103 variantele posibile. Dac\u0103 se va cosi miri\u015ftea la o \u00een\u0103l\u0163ime joas\u0103, atunci va sc\u0103dea capacitatea de re\u0163inere a z\u0103pezii \u015fi nu va fi posibil\u0103 acumularea unei cantit\u0103\u0163i mai mari de ap\u0103. Cosirea la o \u00een\u0103l\u0163ime prea mare va conduce la unele probleme de cur\u0103\u0163are a boabelor. Miri\u015ftea protejeaz\u0103 solul de eroziunea eolian\u0103 \u015fi re\u0163ine z\u0103pada, dar descompunerea ei este destul de lent\u0103 din cauza c\u0103 contactul dintre resturile de miri\u015fte \u015fi sol este limitat. Acest fapt duce la uscarea miri\u015ftii \u015fi mic\u015forarea activit\u0103\u0163ii microorganismelor. Atunci c\u00e2nd datorit\u0103 distribuirii minu\u0163ioase a paielor, contactul dintre resturile de miri\u015fte \u015fi sol se m\u0103re\u015fte, viteza de descompunere cre\u015fte \u015fi spore\u015fte activitatea microorganismelor \u015fi accesibilitatea apei.<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Dac\u0103 resturile vegetale din miri\u015fte sunt gestionate adecvat, problemele legate de boli, buruieni \u015fi d\u0103un\u0103tori r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi ca \u015fi \u00een condi\u0163iile agriculturii conven\u0163ionale. Probleme ad\u0103ug\u0103toare apar doar atunci c\u00e2nd nu sunt gestionate corect resturile vegetale. Problemele legate de buruieni se pot agrava \u00een condi\u0163iile \u00een care paiele \u015fi pleava nu sunt distribuite uniform. De obicei, aceasta\u00a0 se \u00eent\u00e2mpl\u0103, c\u0103 \u00een condi\u0163ii mai reci, sub a\u015fa numita\u201dplapum\u0103\u201d din resturi vegetale, culturile r\u0103sar mai \u00eencet \u015fi sunt mai des afectate de boli.Dac\u0103 \u00een tehnologia conservativ\u0103 (la fel ca \u015fi \u00een cea tradi\u0163ional\u0103) apar probleme din cauza bolilor, acesta este un indicator c\u0103 asolamentului nu i s-a acordat aten\u0163ia cuvenit\u0103.\u00a0 Pentru culturile care las\u0103 cantit\u0103\u0163i nu prea mari de resturi, cum sunt: rapi\u0163a, soia, maz\u0103rea, mu\u015ftarul \u015fi inul, nu este necesar\u0103 o abordare special\u0103 de gestionare a resturilor. La recoltarea acestor culturi trebuie s\u0103 ne men\u0163inem de regulile expuse mai sus \u2013 distribuirea uniform\u0103 a resturilor \u00een l\u0103\u0163imea de lucru a secer\u0103toarei, evitarea gr\u0103mezilor, brazdelor \u015fi nu va fi nevoie de m\u0103run\u0163ire. Astfel resturile vegetale vor fi utile \u015fi \u00ee\u015fi\u00a0\u00a0 vor \u00eendeplini func\u0163iile \u00een cel mai bun mod. Unii practicienirecomand\u0103 la recoltarea porumbului pentru boabe dezicerea de la m\u0103run\u0163irea resturilor. Cel mai bine este de a recolta doar \u015ftiule\u0163ii, iar tulpinile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een c\u00e2mp nem\u0103run\u0163ite. \u00cen a\u015fa caz, sunt c\u00e2teva avantaje: recolta se realizeaz\u0103 mai rapid, mai mic\u0103 este sarcina pe combin\u0103\u015fi, respectiv, mai pu\u0163ine resurse vor fi cheltuite \u00een termeni de carburan\u0163i, piese de schimb, timp. Tulpinile de porumb r\u0103mase \u00een picioare, \u00een timpul iernii vor acumula o cantitate maxim\u0103 de z\u0103pad\u0103. Sem\u0103n\u0103toarea mai u\u015for va t\u0103ia resturile vegetale nem\u0103run\u0163ite, iar cele m\u0103run\u0163ite vor fi deplasate \u00een r\u00e2ndul sem\u0103nat. C\u00e2t de ascu\u0163it nu ar fi discul br\u0103zdarului, dar legile fizicii nu pot fi \u00eenconjurate, cu c\u00e2t suprafa\u0163a de sprijin a resturilor fa\u0163\u0103 de sol va fi mai mare, mai u\u015for resturile vor fi t\u0103iate. Cu c\u00e2t suprafa\u0163a de suport\u00a0\u00a0 va fi mai mic\u0103, cu at\u00e2t mai mult va cre\u015fte probabilitatea c\u0103 br\u0103zdarul nu va t\u0103ia resturile vegetale, dar le va \u00eempinge \u00een rigol\u0103. Prezen\u0163a resturilor \u00een patul germinativ va crea probleme la germinarea uniform\u0103 a semin\u0163elor. Pentru fermierii \u00eencep\u0103tori \u00een sistemul no-tillage varianta cea mai bun\u0103 ar fi m\u0103run\u0163irea minu\u0163ioas\u0103 a resturilor de porumb (ori cu combina ori cu toc\u0103torul \u015fi utilizarea sem\u0103n\u0103torilor cu tot setul de utilaje pentru sem\u0103natul calitativ).<\/p>\n<p><em>\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/em>Organele de cur\u0103\u0163are a resturilor vor fi urmate de un disc deschiz\u0103tor care va trece de br\u0103zdarul de deschidere a rigolei. Resturile de floarea-soarelui se recomand\u0103 de m\u0103run\u0163it cu toc\u0103torul \u015fi distribuite uniform la suprafa\u0163a solului. Astfel ele vor avea un contact direct cu solul umed care va contribui la descompunerea mai rapida a resturilor. Practicarea unui asolament ra\u0163ional prevede alternarea diferitor grupe de culturi. Resturile vegetale ale plantelor cultivate au diferit\u0103 compozi\u0163ie chimic\u0103. Pentru gestionarea resturilor este important raportul dintre carbon \u015fi azot (C:N). Raportul ideal pentru microorganismele din sol este de 24:1. Astfel, resturile vegetale de plante leguminoase \u015fi crucifere (mu\u015ftar, rapi\u0163\u0103) sunt descompuse repede de microorganisme \u015fi nu se acumuleaz\u0103 la suprafa\u0163a solului. Resturile cerealelor \u015fi floriisoarelui sunt descompuse mai lent de c\u0103tre\u00a0 icroorganisme\u015fi se acumuleaz\u0103 la suprafa\u0163a solului. Astfel alternarea acestor plante permite reglarea cantit\u0103\u0163ii de resturi vegetale. Pentru a spori procesul de degradare a celulozei \u00een practica agricol\u0103 se folosesc pe larg preparatele microbiene constituite din diferite amestecuri de microorganisme, care folosesc \u00een calitate de surs\u0103 de hran\u0103 resturile vegetale \u015fi totodat\u0103 fixeaz\u0103 azotul atmosferic.<\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0 Solul \u015fi planteleconstituie un ecosistem unic, \u00een care coexist\u0103 \u00een mod unitar \u015fi interdependent, de aceea distrugerea continuit\u0103\u021bii sistemului, chiar pe o perioad\u0103 scurt\u0103, nu este logic\u0103. \u00a0 \u00a0 \u00a0 Solul are nevoie de un acoperi\u015f, format din vegeta\u0163ie \u015fi resturi vegetale. Paiele, cioclejii, frunzele, p\u0103nu\u015file \u015fi alte par\u0163i ale plantelor, care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2370,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[41,3],"tags":[],"class_list":["post-2365","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-8-9-2017","category-3"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2365"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2365\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9966,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2365\/revisions\/9966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}