{"id":11691,"date":"2021-01-05T11:44:42","date_gmt":"2021-01-05T09:44:42","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=11691"},"modified":"2021-01-05T11:44:42","modified_gmt":"2021-01-05T09:44:42","slug":"calcularea-dozelor-de-ingrasaminte-pentru-culturile-agricole-si-stabilirea-principalelor-cauze-ale-micsorarii-eficientei-ingrasamintelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=11691","title":{"rendered":"CALCULAREA DOZELOR DE \u00ceNGR\u0102\u015e\u0102MINTE PENTRU CULTURILE AGRICOLE \u0218I STABILIREA PRINCIPALELOR CAUZE ALE MIC\u015eOR\u0102RII EFICIEN\u0162EI \u00ceNGR\u0102\u015e\u0102MINTELOR"},"content":{"rendered":"

Calcularea cantit\u0103\u021bii brute de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt mineral dup\u0103 con\u0163inutul \u00een substan\u0163a activ\u0103 a \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntului<\/p>\n

Normele de \u00eengr\u0103\u015fare ce se aplic\u0103 pe suprafa\u0163a de un hectar sunt exprimate fie \u00een cantitate total\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt, fie \u00een substan\u0163\u0103 activ\u0103. Con\u0163inutul \u00een substan\u0163e active este diferit, \u00een func\u0163ie de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul folosit. De exemplu, la azotatul de amoniu acest con\u0163inut este de 34,7%, la uree (carbamid\u0103) — 46%, iar la superfosfat — 18-20% .<\/p>\n

Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00eentroduc\u00e2nd la hectar 100 kg din aceste \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, plantele vor beneficia mai mult sau mai pu\u0163in, \u00een func\u0163ie de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul primit. \u00cen cazul c\u00e2nd \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul este azotat de amoniu, plantele primesc 32- 35 kg azot, pe c\u00e2nd \u00een cazul ureei, la aceea\u015fi cantitate de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt brut (100 kg), plantele vor primi 46 kg azot. C\u00e2nd recomand\u0103rile privind folosirea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor se dau \u00een \u201ecantitate de substan\u0163\u0103 activ\u0103 la hectar\u201d este necesar s\u0103 se calculeze, \u00een func\u0163ie de concentra\u0163ia \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntului respectiv, cantitatea total\u0103 brut\u0103 ce trebuie aplicat\u0103. Aceasta se face foarte simplu, \u00een felul urm\u0103tor. De exemplu: S-a stabilit c\u0103 la o cultur\u0103 agricol\u0103 este necesar s\u0103 se aplice 45 kg\/ha azot (N), iar \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul ce se aplic\u0103 este azotatul de amoniu ce con\u0163ine 34,0 % azot (N). Pentru a cunoa\u015fte c\u00e2t \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt sub form\u0103 de azotat de amoniu (D\u00ee.b.) trebuie dat la hectar astfel ca s\u0103 se aplice 45 kg azot (N), aplicam regula de trei simpl\u0103, adic\u0103 se \u00eenmul\u0163e\u015fte 45 cu 100 \u015fi se \u00eemparte la 34 s.a.<\/p>\n

D\u00ee.b. = 45 x 100 = 133 kg azotat de amoniu. 34 D\u00ee.b. = Ds.a. x 100 ; Cs.a. D\u00ee.b. = doza (cantitatea) brut\u0103 de \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt kg\/ha, Ds.a. = doza de substan\u021b\u0103 activ\u0103 kg\/ha, Cs.a. = con\u021binutul de substan\u021b\u0103 activ\u0103 \u00een \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Pentru a nu mai face de fiecare dat\u0103 acest calcul, se folose\u015fte tabelul ce urmeaz\u0103. \u00cen prima coloan\u0103 vertical\u0103 din st\u00e2nga a tabelului este ar\u0103tat con\u0163inutul ce \u00eel are \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul chimic \u00een substan\u0163\u0103 activ\u0103 (hr\u0103nitoare) \u00een kg la 100 kg \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt brut. \u00cen prima coloan\u0103 orizontal\u0103 de sus se arat\u0103 dozele de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt (socotite \u00een substan\u0163\u0103 activ\u0103) care urmeaz\u0103 s\u0103 se dea la un hectar. Cantitatea de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt brut se afl\u0103 la \u00eentret\u0103ierea coloanei care indic\u0103 con\u0163inutul \u00een substan\u0163e hr\u0103nitore al \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntului (34) cu coloana care indic\u0103 doza recomandat\u0103 la hectar (45). Folosind formula Ds.a. = D\u00ee.b. x Cs.a. , 100 se poate face \u0219i calculul invers, calcul\u00e2nd cantitatea de substan\u021b\u0103 activ\u0103, \u00eentrodus\u0103 \u00een sol prin administrarea unei anumite cantit\u0103\u021bi de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte.<\/p>\n

Cantitatea substan\u021bilor active accesibile din sol \u0219i a celor provenite din \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele introduse trebuie s\u0103 corespund\u0103 cantit\u0103\u021bii calculate pentru o anumit\u0103 produ\u021bie. Se prevede \u0219i un plus procentual, care \u00een cazul fosforului poate agunge la 15-20%, pentru a avea siguran\u021ba unei bune aprovizion\u0103ri a plantelor cu hran\u0103, \u0219i ridicarea fertilit\u0103\u021bii solului. Nu toate substan\u021bele active introduse \u00een sol prin \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte s\u00e2nt folosite de c\u0103tre plante. O parte din ele r\u0103m\u00e2n \u00een sol, de aceea trebuie aplicat \u0219i un coeficient de folosire a substan\u021belor nutritive din sol \u0219i din \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Pentru calculul dozelor de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte necesare, \u00een scopul administr\u0103rii pentru recolta planificat\u0103, pot fi folosite datele din urm\u0103toarele tabele.<\/p>\n

Doza N, P2O5, K2O kg\/ha = Y \u00d7 Csp x 100 \u00d7 I, Cu \u00een care: Y = produc\u0163ia scontat\u0103, t\/ha; Csp = consum specific de N, P2O5, K2O pe tona de produs principal kgN\/t, kg P2O5\/t, kg K2O \/t; (vezi tabelul 5 ) Cu = coeficient de utilizare a N,(50%), P2O5,(25%), K2O(60%) din \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, %; I = indicele de corec\u0163ie a dozei func\u0163ie de starea de aprovizionare a solului cu N,P,K dup\u0103 analiza solului.<\/p>\n

Aportul elementelor din gunoiul de grajd,<\/p>\n

kg\/ha = Dg \u00d7Cg \u00d7KUg , \u00een care, 100 Dg = doza de gunoi de grajd, t\/ha; Cg = con\u0163inutul de N,(5kg\/t), P2O5,(2,5kg\/t), K2O,(6kg\/t) din gunoi, kg element\/t; KUg = coeficient mediu de utilizare a N, P2O5, K2O din gunoi \u00een %. Calculul dozelor corectate cu aportul de N, P2O5, K2O din gunoi care vor trebui aplicate sub form\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimice. Necesar \u00eengr\u0103\u015f\u0103nimte = Doza N, P2O5, K2O, chimice, kg\/ha kg\/ha \u2013 Aportul de elemente din gunoi de grajd, kg\/ha Calculul dozelor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte brute: Doza de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt brut, kg\/ha = Doza N, P2O5, K2O kg\/ha x 100 , Cs.a. Cs.a. = con\u0163inut \u00een substan\u0163\u0103 activ\u0103, %. Calculul necesarului de substan\u0163\u0103 activ\u0103 \u015fi de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte brute pentru suprafa\u0163a cultivat\u0103: Necesarul, kg = Doza \u00d7 Suprafa\u0163\u0103 Necesarul N, P2O5, K2O, kg = Doza N, P2O5, K2O kg\/ha \u00d7 Suprafa\u0163\u0103, ha Necesarul de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, kg = Doza \u00eengr., kg\/ha \u00d7 Suprafa\u0163\u0103, ha<\/p>\n

Principalele cauze ale mic\u015for\u0103rii eficien\u0163ei \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor \u00cen ultimii ani la noi \u00een republic\u0103 eficien\u0163a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor este de multe ori mic\u015forat\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00een practica agricol\u0103 nu se respect\u0103 o serie de alte cerin\u0163e necesare pentru cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea plantelor \u015fi anume: 1. Preg\u0103tirea solului \u00een modul necorespunz\u0103tor duce la sc\u0103derea eficien\u0163ei, iar uneori poate s\u0103 contribuie chiar la ob\u0163inerea unor rezultate nefavorabile. De exemplu: folosind<\/p>\n

aceea\u015fi cantitate de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt sub aceea\u015fi cultur\u0103 pe un lan cu prelucrarea superficial\u0103 \u015fi altul cu ar\u0103tur\u0103 ad\u00e2nc\u0103 de toamn\u0103 se ob\u0163in diferite m\u0103rimi ale recoltei. 2. Folosirea unui raport nepotrivit \u00eentre \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele azotate, fosfatice, potasice. Fa\u0163\u0103 de condi\u0163iile de sol la una \u015fi aceea\u015fi plant\u0103, raportul dintre \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele azotate, fosfatice \u015fi potasice se schimb\u0103 de la o zon\u0103 la alta. Astfel, \u00een zona solurilor de tip cernoziom, cerealele p\u0103ioase reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een general foarte bine la aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor cu fosfor sau azot \u015fi fosfor, pe c\u00e2nd \u00een zone solului brun sau cenu\u015fiu de p\u0103dure reac\u0163ioneaz\u0103 mai bine la \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele cu azot. Pe solurile salinizate \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele cu potasiu pot chiar s\u0103 d\u0103uneze cre\u015fterii \u015fi dezvolt\u0103rii plantelor. Nu se poate vorbi despre un raport potrivit \u00een codi\u0163iile c\u00e2nd la noi \u00een republic\u0103 se intriduc aproape numai \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte azotate, \u00eendeosebi nitratul de amoniu, \u015fi mai mult sub cultura gr\u00e2ului de toamn\u0103.<\/p>\n

    \n
  1. Folosirea dozelor necorespunz\u0103toare de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte. Dozele de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte se stabilesc \u00een practic\u0103 cel mai bine pe baza experien\u0163elor f\u0103cute \u00een camp sau pe baz\u0103 de corela\u0163ii dintre analizele chimice \u015fi cele experimentale. Aceasta arat\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u00een raport cu factorii naturali (clim\u0103, sol) \u015fi factorii agrotehnici folosi\u0163i planta reac\u0163ioneaz\u0103 la aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor. Cu acest scop companiele care livreaz\u0103 \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte pun loturi experimentale demonstrative \u00een diferite zone climaterice ale republicii pentru testarea unor hibrizi \u0219i soiuri de culturi. C\u00e2nd nu exist\u0103 experien\u0163e \u015fi nici analize chimice, dozele se pot calcula pentru a acoperi nevoile de substan\u0163e nutritive a plantelor \u0163in\u00e2nd seama c\u0103 din \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele introduse \u00een sol se folosesc par\u0163ial. De exemplu, cerealele folosesc \u00een medie 70-90% din azot, 20- 30% din fosfor \u015fi 90-100 % din potasiu.<\/li>\n
  2. Aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor la o epoc\u0103 nepotrivit\u0103. Particularit\u0103\u0163ile biologoce ale plantelor \u00een ceea ce prive\u015fte necesitatea \u00een diferite momente nutritive nu se schimb\u0103 prea mult \u00een raport cu diferite zone de cultur\u0103. \u00cen schimb, condi\u0163iile climaterice se modific\u0103 foarte mult, ceea ce insuficiaz\u0103 regimul de ap\u0103 din sol. La una \u015fi aceea\u015fi plant\u0103 efectul \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor poate s\u0103 fie diferit \u015fi dup\u0103 modul cum s-a \u015ftiut s\u0103 se \u00eembine necesit\u0103\u021bile plantelor cu condi\u0163iile climaterice. \u00cen zonele cu precipita\u0163ii insuficiente \u015fi repartizate neuniform, cea mai mare parte din \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte trebuie dat\u0103 ca \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt de baz\u0103 \u015fi \u00eencorporat\u0103 ad\u00e2nc. Nutri\u0163ia suplimentar\u0103 s-a ar\u0103tat eficient\u0103 \u00een aceste condi\u0163ii la cerealele de toamn\u0103, c\u00e2nd \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele se aplic\u0103 prim\u0103vara timpuriu, iar la cerealele de prim\u0103var\u0103, c\u00e2nd acestea se aplic\u0103, dup\u0103 r\u0103s\u0103rire. \u00cen alte zone, cu precipita\u0163ii abundente, nutri\u0163ia suplimentar\u0103 d\u0103 rezultate bune, c\u00e2nd \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele se aplic\u0103 chiar mai t\u00e2rziu, \u00een luna aprilie. \u00cen zonele secetoase (la culturile neirigate) pentru alte epoci, aceast\u0103 metod\u0103 devine facultativ\u0103. Adic\u0103, dac\u0103 lunile aprilie \u015fi mai sunt secetoase nu se aplic\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, iar dac\u0103 sunt precipita\u0163ii abundente ele se pot aplica.<\/li>\n
  3. Sem\u0103natul t\u00e2rziu sau prea timpuriu. \u00cent\u00e2rzierea sem\u0103natului sau sem\u0103natul prea timpuriu duce la sc\u0103derea produc\u0163iei. A\u015fa de exemplu, \u00eent\u00e2rzierea sem\u0103natului cu 1 luna de zile fa\u0163\u0103 de epoca optim\u0103, scade \u00een medie recolta cu 30-37% la gr\u00e2u, 8-30% la porumb, 9-10% la floarea soarelui, 5-23% la sfecla de zah\u0103r. Datorit\u0103 \u00eent\u00e2rzierii sem\u0103natului sau sem\u0103natului prea timpuriu, plantele suport\u0103 mai greu o serie de procese legate de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103 se modific\u0103 \u015fi mersul normal al asimil\u0103rii substan\u0163elor nutritive.<\/li>\n
  4. \u00cemburuienirea terenului \u015fi neefectuarea la timp a lucr\u0103rilor de \u00eentre\u0163inere a culturilor constituie unul din factorii care mic\u015foreaz\u0103 eficien\u0163a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor. Pentru deplina valorificare a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor trebuie s\u0103 se creeze condi\u0163ii favorabile pentru aprovizionarea plantelor cu ap\u0103. Combaterea buiruienilor \u015fi aplicarea la timp a lucr\u0103rilor de \u00eentre\u0163inere asigur\u0103 o mai bun\u0103 aprovizionare a plantelor cu ap\u0103 \u015fi deci o mai bun\u0103 valorificare a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor.<\/li>\n
  5. Folosirea amendamentelor necorespunz\u0103toare sau \u00een doze nesatisf\u0103c\u0103toare sau excesive pentru corectarea reac\u0163iei acide sau bazice a solurilor mic\u015foreaz\u0103, de asemenea, eficien\u0163a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    BIBLIOGRAFIE Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de c\u00e2mp. Chi\u0219in\u0103u, 2021, 280 p. Madjar Roxana, Davidescu Velicica. Agrochimie. Ed. Didactic\u00e3 \u015fi Pedagogic\u00e3 Bucure\u015fti, 2009, 228 p. Mihailevschi M., Gumovschi A., Olmada V. Cartea conduc\u0103torului brig\u0103zii de c\u00e2mp (sub redac\u021bia Gumovschi A) \u201e\u0421artea moldoveneasc\u0103\u201d, Chi\u015fin\u0103u, 1989, 386 p. Toma S., Gumovschi A., Andrie\u015f S., Babuc V.,\u015f.a. Aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor \u00een agricultura durabil\u0103. Chi\u015fin\u0103u, \u015etiin\u0163a, 2008, 214 p<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Calcularea cantit\u0103\u021bii brute de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt mineral dup\u0103 con\u0163inutul \u00een substan\u0163a activ\u0103 a \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntului Normele de \u00eengr\u0103\u015fare ce se aplic\u0103 pe suprafa\u0163a de un hectar sunt exprimate fie \u00een cantitate total\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt, fie \u00een substan\u0163\u0103 activ\u0103. Con\u0163inutul \u00een substan\u0163e active este diferit, \u00een func\u0163ie de \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntul folosit. De exemplu, la azotatul de amoniu acest con\u0163inut […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11629,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[269,4],"tags":[],"class_list":["post-11691","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2020-10","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11691"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11692,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11691\/revisions\/11692"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}