{"id":1158,"date":"2018-01-03T20:24:42","date_gmt":"2018-01-03T18:24:42","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=1158"},"modified":"2020-10-20T18:16:41","modified_gmt":"2020-10-20T16:16:41","slug":"tehnologii-noi-vitivinicole-bazate-pe-implementarea-soiurilor-autohtone-si-din-selectia-noua","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=1158","title":{"rendered":"Tehnologii noi vitivinicole bazate pe implementarea soiurilor autohtone \u0219i din selec\u0163ia nou\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><em>Boris GAINA, academician, profesor, coordonator al Sec\u0163iei \u015etiin\u0163e Agricole A\u015eM<\/em><\/p>\n<blockquote>\n<p><em><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0Industria viti-vinicol\u0103 \u00een Republica Moldova reprezint\u0103 una dintre ramurile principale ale economiei \u021b\u0103rii, astfel \u00een 2013 vinurile au reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate de republic\u0103.\u00a090-95% din tot volumul vinului produs merge la export, constituind astfel o important\u0103 surs\u0103 de venit pentru bugetul statului. Viile ocup\u0103 o suprafa\u021b\u0103 de 148 500 hectare de vii, din care 107 800 de hectare sunt folosite pentru produc\u021bia comercial\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Experien\u0163a \u0163\u0103rilor produc\u0103toare de vinuri, at\u00e2t din lumea \u201eveche\u201d a viticulturii \u015fi vinifica\u0163iei (Europa, Asia America de Nord), c\u00e2t \u015fi din lumea \u201enou\u0103\u201d (America Latin\u0103, Australia, Noua Zeinland\u0103, Africa de Sud), care au scos \u00een pia\u0163a de des\u00adfacere vinuri cu indica\u0163ii geografice de origine controlat\u0103 au impus \u015fi Republicii Moldova imperativul alinierii la practica vinifica\u0163iei mondiale de revenire la valorile istorice, pe care le are din plin. Un imbold stimulator de a purcede la c\u0103utarea individualit\u0103\u0163ii domeniului viti-vinicol al Republicii Moldova a fost \u015fi embargoul introdus de Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een anul 2006, care a impus produc\u0103torii de vinuri s\u0103 porneasc\u0103 \u00een c\u0103utarea noilor pie\u0163e de desfacere.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Autorii prezentei lucr\u0103ri, care au dedicat viticulturii \u015fi vinifica\u00ad\u0163iei peste trei decenii de activitate, \u015fi care au vizitat \u015fi cercetat experien\u0163a celor mai avansate state produc\u0103toare de struguri \u015fi vin din principalele zone viticole ale lumii, au pornit de la realit\u0103\u0163ile noastre istorice \u015fi tradi\u0163iile na\u0163ionale.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Premiului Na\u0163ional din edi\u0163ia 2016 a fost acordat doctorului \u00een \u015ftiin\u0163e agricole Gheorghe Gaberi \u015fi doctorului habilitat \u00een \u015ftiin\u00ad\u0163e tehnice Constantin S\u00eerghi, pentru crearea <em>\u0219<\/em>i implementarea soiurilor autohtone <em>\u0219<\/em>i a tehnologiilor moderne \u00een sectorul viti\u00advinicol na\u021bional.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Este cunoscut faptul, c\u0103 cultivarea vi\u0163ei de vie e o \u00eendeletnici\u00adre tradi\u0163ional\u0103 a moldovenilor, cunoscut\u0103 de secole pe aceste meleaguri. Pe timpuri, vinurile produse \u015fi p\u0103strate \u00een crame\u00adle gospodarilor, erau solicitate \u015fi mult apreciate \u00een saloanele aristocra\u0163ilor din capitalele europene (inclusiv \u015fi din Viena), unde se exportau cantit\u0103\u0163i mari de vin din struguri de soiu\u00adrile autohtone Rar\u0103 Neagr\u0103 (ori B\u0103beasc\u0103 Neagr\u0103), Feteasc\u0103 Alb\u0103, Feteasc\u0103 Regal\u0103, Feteasc\u0103 Neagr\u0103 (numit \u015fi P\u0103sareas\u00adc\u0103) Cabasma, Ciorcu\u0163a Roz\u0103, Calabura, Gordin Verde, Gordin Gurguiat, Zghihara, Plavai \u015f.a.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Aceste soiuri, create de iscusi\u0163ii savan\u0163i-selec\u0163ioneri de la In\u00adstitutul de cercet\u0103ri \u00een domeniul Viei \u015fi Vinului (Viorica, Le\u00adgenda, Floricica, Hibernal, Muscat de Ialoveni, Lumini\u0163a, Ri\u00adton, Alb de Oni\u0163cani, Codrinski), de r\u00e2nd cu cele aborigene, mo\u015ftenite din tezaurul istoric al ramurii viti-vinicole, servesc drept temelie pentru crearea industriei vinicole moderne, bazate pe ultimele realiz\u0103ri ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi practicii moderne.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Anume acest concept constituie piatra de temelie pentru activitatea colegilor no\u015ftri de breasl\u0103 din principalele \u0163\u0103ri produc\u0103toare de vin. Toate \u0163\u0103rile cultivatoare de vi\u0163\u0103 de vie se m\u00e2ndresc anume cu vinurile produse din soiurile autohto\u00adne: \u00cen Fran\u0163a \u2013 Chardonnay, grupa Pinot \u015f.a., \u00een Spania \u2013 Ma\u00adnastrelli, \u015f.a., \u00een Italia \u2013 Prosecco (ori Glera) \u015f.a, \u00een Germania \u2013 varit\u0103\u0163ile de Risling, Silvaner, Muller Turgau. Dar \u015fi alte \u0163\u0103ri vinicole \u015fi-au creat imaginea prin soiurile lor autohtone spre exemplu Georgia \u2013 Saperavi, Rkasiteli, Tavkveri \u015f.a., Armenia \u2013 Chilar, Tozot \u015f.a., Azerbaidjan \u2013 Madrasa, Khyndogny, \u015f.a. Vinurile din aceste \u015fi alte \u0163\u0103ri sunt apreciate prin prisma pro\u00addusului local, pentru c\u0103 reprezint\u0103 o expresie \u015fi o componen\u00adt\u0103 indispensabil\u0103 a istoriei neamului, a iscusin\u0163ei deosebite \u015fi a vredniciei de care dau dovad\u0103 cultivatorii de vi\u0163\u0103 de vie \u015fi produc\u0103torii de vinuri din \u0163\u0103rile amintite.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Aceste ar fi ra\u0163ionamentele, care au stat la baza deciziei de a porni, \u00een primul r\u00e2nd, procesul de investigare a st\u0103rii de lu\u00adcruri privind existen\u0163a materialului ini\u0163ial pentru \u00eenmul\u0163irea soiurilor, ca apoi s\u0103 proced\u0103m \u015fi la modernizarea tehnologi\u00adilor de producere a materialului s\u0103ditor \u015fi a fond\u0103rii de plan\u00adta\u0163ii moderne de vi\u0163\u0103 de vie de soiri autohtone \u015fi de selec\u0163ie str\u0103in\u0103, care ar completa nuan\u0163ele soiurilor locale, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 ajungem la producerea vinurilor de calitate aleas\u0103.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Activitatea principal\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 pe parcursul ultimilor 15 ani a autorilor lucr\u0103rii \u0219tiin\u021bifico-aplicative \u201cRelansarea sec\u00ad torului vitivinicol prin implementarea soiurilor autohtone \u0219i a tehnologiilor moderne\u201d, \u00eenaintate la concursul Premiul de Stat, edi\u021bia 2016 a fost orientat\u0103 spre:<\/p>\n<ul>\n<li>Argumentarea necesit\u0103\u0163ii optimiz\u0103rii structurii sortimen\u00adtului de soiuri tehnice de vi\u0163\u0103 de vie pentru producerea vinurilor;<\/li>\n<li>Identificarea materialului ini\u0163ial de \u00eenmul\u0163ire a soiurilor de vi\u0163\u0103 de vie aborigene \u015fi de selec\u0163ie modern\u0103 autohton\u0103, care vor sta la baza vinurilor de origine controlat\u0103 cu indi\u00adca\u0163ie geografic\u0103;<\/li>\n<li>Elaborarea \u015fi implementarea tehnologiilor moderne de producere a materialului s\u0103ditor viticol de categorii bio\u00adlogice \u00eenalte Implementarea tehnologiilor moderne de \u00eenfiin\u021bare \u015fi \u00eentre\u0163inere a planta\u0163iilor viticole industriale cu un grad sporit de mecanizare a procedurilor agrotehnice;<\/li>\n<li>Elaborarea \u015fi implementarea tehnologiilor inovative de fabricare a vinurilor de soi, c\u00e2t \u015fi a celor din combina\u0163ii de soiuri specifice Republicii Moldova;<\/li>\n<li>Implementarea \u00een industria vitivinicol\u0103 a tehnologiilor de procesare integral\u0103 a materiilor prime , inclusiv \u015fi a de\u0219e\u00adurilor ob\u0163inute \u00een lan\u0163ul tehnologic;<\/li>\n<li>Cooperare interna\u021bional\u0103 la promovarea soiurilor de vi\u0163\u0103 de vie aborigene \u015fi de selec\u0163ie modern\u0103, c\u00e2t \u015fi a vinurilor fabricate din ele \u00een cadrul m\u0103surilor promo\u0163ionale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Acest proces a fost realizat \u00een rezultatul studiului profund al literaturii de specialitate \u00een cooperare cu speciali\u015ftii de la In\u00adstitutul Na\u0163ional al Viei \u015fi Vinului, c\u00e2t \u015fi \u00een rezultatul numeroa\u00adselor expedi\u0163ii \u00een localit\u0103\u0163ile Republicii Moldova, a mai multor regiuni ale Rom\u00e2niei, a \u0163\u0103rilor balcanice, a \u021b\u0103rilor din bazinul M\u0103rii Negre \u015fi Caucazul de Nord. \u00cen urma studierii minu\u0163ioase a materialelor existente a fost elaborat\u0103 lista celor mai soli\u00adcitate \u015fi celor mai apreciate soiuri, care \u00een viziunea noastr\u0103 formeaz\u0103 fondul de aur al viticulturii autohtone.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Binemeritat \u015fi deja demonstrat practic de vinificatorii mol\u00addoveni, \u00een aceast\u0103 list\u0103 au fost incluse a\u015fa soiuri precum: Fe\u00adteasc\u0103 Neagr\u0103, Feteasc\u0103 Alb\u0103 \u015fi Feteasc\u0103 Regal\u0103, Rar\u0103 Negr\u0103 (numit\u0103 \u00een perioada de p\u00e2n\u0103 la independen\u0163\u0103 \u015fi Serecsia), Copceac, Plavai \u015fi Zghihara dintre soiurile aborigene, c\u00e2t \u015fi cele din selec\u0163ia modern\u0103 a Institutului Na\u0163ional al Viei \u015fi Vi\u00adnului \u2013 Viorica, Floricica, Legenda, Riton, Muscat de Ialoveni, Alb de Oni\u0163cani, Lumini\u0163a, Hibernal.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Materialul ini\u0163ial de \u00eenmul\u0163ire a acestor soiuri a fost selectat din planta\u0163iile mam\u0103 din Rom\u00e2nia, iar soiurile brevetate de c\u0103tre Institutul de ramur\u0103 din Republica Moldova din colec\u0163i\u00adile ampelografice existente. O activitate valoroas\u0103 de selec\u0163ie clonal\u0103 \u015fi purificare fitosanitar\u0103 a fost efectuat\u0103 \u00een cooperare cu Compania italian\u0103 \u201eVivai Cooperativi Rauscedo\u201d.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Cu sprijinul activ al colaboratorilor laboratorului de cultur\u0103 a \u0163esuturilor din cadrul Institutlui \u015etiin\u0163ifico-Practic de Horti\u00adcultur\u0103 \u015fi tehnologii Alimentare (doctorului \u00een \u015ftiin\u0163e agricole d-l V. Bondarciuc), \u00een cadrul FPC \u201eVITIS COJU\u015eNA\u201d SRL (fonda\u00adtor \u015fi administrator Gh.Gaberi) au fost produse vi\u0163ele altoite de soiuri autohtone pentru \u00eenfiin\u0163area planta\u0163iilor mam\u0103 \u015fi a celor industriale. Cu suportul companiei italiene \u201cVivai Coo\u00adperativi Rauscedo\u201d a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 o planta\u0163ie mama de coar\u00adde de portaltoi de categoria biologic\u0103 \u201cbaza\u201d, care serve\u015fte drept material pentru altoirea ulterioar\u0103 a vi\u0163elor. O bun\u0103 parte a materialului de \u00eenmul\u0163ire, at\u00e2t de portaltoi, c\u00e2t \u015fi de altoi este produs \u015fi \u00een planta\u0163iile mama, inclusiv de categorie biologic\u0103 \u201cbaz\u0103\u201d ale SA \u201cRomane\u015fti\u201d (ac\u0163ionar \u015fi administra\u00adtor C. S\u00eerghi).<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0La propunerea FPC \u201eVITIS COJU\u015eNA\u201d soiul de vi\u0163\u0103 de vie Ker\u00adner a fost inclus \u00een Catalogul soiurilor omologate al Republicii Moldova, iar \u00een ultimii ani de c\u0103tre \u00eentreprinderile viticole au fost \u00eenfiin\u0163ate circa 300 ha de planta\u0163ii de acest soi.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Au fost identificate, multiplicate \u015fi create sectoare experi\u00admentale \u00een cadrul SA \u201eRomane\u015fti\u201d de soiurile Muscat Roz, Bristalier, Nero Amaro \u015f.a.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Evaluarea soiurilor studiate continu\u0103 prin analiza perceperii consumatorilor de vinuri fabricate din aceste soiuri \u015fi expu\u00adse la prezent\u0103rile publice \u00een cadrul Vernisajului vinului (deja zece edi\u0163ii), expozi\u0163iilor \u015fi t\u00e2rgurilor interna\u0163ionale, de unde mai mul\u0163i produc\u0103tori autohtoni se \u00eentorc cu men\u0163iuni de cel mai \u00eenalt rang.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Urma cea de a doua etap\u0103, care putea fi una dificil\u0103, cu o du\u00adrat\u0103 mare \u00een timp. Dac\u0103 l\u0103sam lucrurile s\u0103 evolueze de la sine, atunci, la sigur, nu mai ob\u0163ineam o schimbare spre bine \u00een scurt timp, a\u015fa cum ne dicteaz\u0103 pia\u0163a \u015fi circumstan\u0163ele. Pen\u00adtru a ie\u015fi masiv \u00een pia\u0163a de consum cu vinuri noi, sunt nece\u00adsare suprafe\u0163e importante de planta\u0163ii industriale, \u00eenfiin\u0163area c\u0103rora necesit\u0103 mari cantit\u0103\u0163i de material s\u0103ditor. \u00cen condi\u0163iile lipsei de complexe mari de altoire a vi\u0163ei de vie (cele vechi au fost totalmente deteriorate \u00een procesul de privatizare), a costurilor mereu cresc\u00e2nde a resurselor energetice, a ap\u0103rut dilema de a modifica cardinal tehnologia de producere a ma\u00adterialului s\u0103ditor viticol.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0De c\u0103tre autorii prezentei lucr\u0103ri a fost implementat\u0103 tehno\u00adlogia de producere a altoiturilor de vi\u0163\u0103 de vie cu stratificarea ulterioar\u0103 a lor \u00een containere standard cu volumul de 400 litri (3,5-4,0 mii altoituri \u00eentr-un container), cu o reducere de 4 ori a cantit\u0103\u0163ii de material necesar pentru stratificare \u015fi supune\u00adrea lor la procesul de for\u0163are \u00een camere frigorifice dotate cu instala\u0163ii de modelare a regimului termic, de lumin\u0103 \u015fi umi\u00additate a aerului. Aceast\u0103 tehnologie pentru prima dat\u0103 a fost utilizat\u0103 \u00een Republica Moldova, cel pu\u0163in jum\u0103tate din com\u00adponentele ei fiind inventate de c\u0103tre autor.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Autorul prezentei lucr\u0103ri a pus \u00een aplica\u0163ie pe scar\u0103 industri\u00adal\u0103 metodele de producere a vi\u0163elor altoite, care anterior se utilizau doar \u00een scop de cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi multiplicare a celor mai valoroase plante selectate. \u00cen acest scop, pentru prima dat\u0103 \u00een Republica Moldova a fost creat\u0103 a sec\u0163ie de producere a vi\u0163elor altoite cu cultivarea lor \u00een sere moderne plantate \u00een casete celulare pe substraturi nutritive, produse special \u00een Germania.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Principalele obiective urm\u0103rite de autor \u00een procesul de per\u00adfec\u0163ionare a tehnologiei de cre\u015ftere a vi\u0163elor altoite, at\u00e2t \u00een ser\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een \u015fcoala de vi\u0163e au fost orientate spre asigurarea calit\u0103\u0163ii plantelor ob\u0163inute, reducerea cheltuielilor de produ\u00adcere , respectiv \u015fi a sinecostului lor.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Datorit\u0103 acestor realiz\u0103ri a fost posibil de a furniza viticultorilor material s\u0103ditor viticol calitativ la pre\u0163uri cu cel pu\u0163in 30-40% mai mici \u00een compara\u0163ie cu pre\u0163urile la cel provenit din import.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Implementarea tehnologiilor descrise cu un grad de mecani\u00adzare \u00eenalt al proceselor tehnologice conduce, de asemenea, si la sporirea considerabila a productivit\u0103\u0163ii muncii, lucru mult important pentru sectorul de pepinierit viticol. Planta\u00ad\u0163iile viticole se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u00een baza proiectului pe terenuri se\u00adlectate conform cerin\u0163elor culturii \u015fi soiurilor fa\u0163\u0103 de factorii biotici. Solul se preg\u0103te\u015fte conform recomand\u0103rilor descrise \u00een proiectul de \u00eenfiin\u0163are.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Chiar \u00een primul an de plantare, dimensiunile vi\u0163elor altoite per\u00admit crearea tulpinii centrale. \u00cen al doilea an pentru a evita cre\u015f\u00adterea abundent\u0103 a masei vegetale pe fiecare plant\u0103 se las\u0103 2-3 struguri, fapt ce asigur\u0103 o road\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 3 tone de struguri la hectar. \u00cen al treilea an planta\u0163ia asigur\u0103 roade la nivelul celor industriale, recolta constituind p\u00e2n\u0103 la 8-10 tone de struguri la hectar. Pentru a evita cre\u015fterea abundent\u0103 a masei vegetale, \u00eenc\u0103rc\u0103tura de struguri pe vi\u0163\u0103 se regleaz\u0103, astfel ca vi\u0163a s\u0103 se maturizeze \u015fi s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 bine pentru perioada de iernat.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen procesul de modernizare a tehnologiilor de cultivare a vi\u00ad\u0163ei de vie \u00een Republica Moldova la etapa actual\u0103 autorii lucr\u0103\u00adrii au acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103 perfec\u0163ion\u0103rii sistemului de cultur\u0103 a vi\u0163ei de vie. S-a \u0163inut cont de imperativul impus de situa\u0163ia social\u0103 din \u0163ara noastr\u0103, migra\u0163ia masiv\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 din zona rural\u0103, influen\u0163a masiv\u0103 a schimb\u0103rilor cli\u00admatice \u00eenregistrate \u00een ultimii ani \u0219i \u00een Republica Moldova. To\u0163i ace\u015fti factori influen\u0163eaz\u0103 masiv asupra indicilor economici ai operatorilor din sectorul vitivinicol.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0\u021ain\u00e2nd cont de preferin\u0163ele consumatorilor de vin la nivel mondial, care cer o majorare evident\u0103 a cantit\u0103\u0163ilor de vin produs din soiuri cu arome (mai ales de tip t\u0103m\u00e2ioase), a fost identificat soiul de selec\u0163ie german\u0103 Kerner, care dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de studii a fost introdus \u00een Catalogul soiurilor omologate. Acest soi cu arome apropiate de cele a soiului Muscat Oto\u00adnel \u00een condi\u0163iile Republicii Moldova se maturizeaz\u0103 \u015fi atinge parametrii tehnologici ai strugurilor \u00een a doua jum\u0103tate a lu\u00adnii august, \u00eenainte cu cel pu\u0163in dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni fa\u0163\u0103 de soiul Muscat Otonel.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Introducerea lui \u00een cultur\u0103 ne permite de a recolta strugurii \u00een condi\u0163ii bune p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul sezonului de ploi, care dimi\u00adnueaz\u0103 substan\u0163ial calitate boabelor, acestea fiind afectate de Botritis Cinerea, dar \u015fi s\u0103 extindem sezonul de procesare, ob\u0163in\u00e2nd vin de calitate superioar\u0103.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen procesul de selec\u0163ie a soiurilor pentru producerea vinurilor aromate un rol aparte \u00eei revine soiului de selec\u0163ie local\u0103 Viori\u00adca, la care maturizarea ciorchinele are loc \u00een prima decad\u0103 a lunii septembrie \u015fi care practic nu este afectat de c\u0103tre Botri\u00adtis Cinerea. Autorii lucr\u0103rii consider\u0103, c\u0103 acest soi de vi\u0163\u0103 de vie ar putea servi drept un simbol al vinifica\u0163iei moldovene\u015fti, av\u00e2nd tot poten\u0163ialul de a fi cultivat cu respectarea regulilor de producere a vinurilor biologice (ecologice, organice), asi\u00adgur\u00e2nd o calitate bun\u0103 a vinurilor aromate seci, demidulci, \u0219i a cel`or spumante. \u00cen ultimii cinci ani a fost elaborat\u0103 \u015fi se afla \u00een proces de cercetare \u015fi implementare tehnologia de cultivare a vi\u0163ei de vie \u00een planta\u0163ii industriale moderne, care asigur\u0103 un grad \u00eenalt de mecanizare a proceselor tehnologi\u00adce, inclusiv t\u0103iatul \u00een uscat, opera\u0163iunile \u00een verde \u015fi recoltarea mecanizat\u0103 a strugurilor cu utilizarea combinelor.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Actualmente este atestat\u0103 necesitatea recolt\u0103rii strugurilor \u00eentr-o perioad\u0103 optim\u0103 \u015fi \u00een termeni restr\u00e2n\u015fi, \u00een condi\u0163iile deficitului de bra\u0163e de munc\u0103 \u0163i condi\u0163iilor metrologice di\u00adficile, mecanizarea proceselor tehnologice, inclusiv \u015fi recol\u00adtarea are o importan\u0163\u0103 primordial\u0103. Tehnologiile elaborate \u015fi propuse de c\u0103tre autori, au o semnifica\u0163ie deosebit\u0103 \u015fi contribuie evident la solu\u0163ionarea problemelor existente \u00een sectorul vitivinicol. Implementarea tehnologiei nominalizate va conduce la schimbarea eficace a indicatorilor economici a produc\u0103torilor de struguri \u015fi vin, precum \u015fi la crearea premi\u00adzelor de extindere a suprafe\u0163elor viticole \u00een zonele cu deficit de bra\u0163e de munc\u0103. Cu suportul autorilor au fost create pri\u00admele planta\u0163ii industriale \u00eenfiin\u0163ate cu soiurile Feteasc\u0103 Nea\u00adgr\u0103, Rar\u0103 Neagr\u0103, Feteasc\u0103 Alb\u0103, Feteasc\u0103 Regal\u0103 \u00een cadrul vi\u00adn\u0103riilor SA Cricova, Chateau Vartely, Lion Gri, Vin\u0103ria din Vale, Crama Purcari \u015fi multe altele.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Strugurii din planta\u0163ia de soiul Feteasc\u0103 Alb\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de 15 ha \u00een 2007 pe podgoriile SA Cricova a servit drept materie prim\u0103 pentru lansarea cunoscutului spumant \u201cCriseco\u201d, mult solicitat \u015fi apreciat de consumatori.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Autorii \u00eentre\u0163in rela\u0163ii de colaborare cu partenerii din str\u0103in\u0103ta\u00adte \u00een vederea studierii poten\u0163ialului biologic \u015fi de producere a soiurilor de selec\u0163ie autohton\u0103. Astfel, compania italian\u0103 \u201eVivai Coperativi Rauscedo\u201d de cinci ani se preocup\u0103 de studierea particularit\u0103\u0163ilor biologice a soiurilor de selec\u0163ie din Republica Moldova \u2013 Viorica, Riton, Floricica, Legenda. \u00cen laboratoarele de cercetare ale acestei companii prin metoda de cultur\u0103 a \u0163e\u00adsuturilor au fost ob\u0163inute plante de categorii \u00eenalte de aceste soiuri, o parte din care au fost importate \u00een Republica Moldova pentru crearea bazei de multiplicare a lor.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen sec\u0163iile de microvinifica\u0163ie, au fost produse vinuri mostre-eta\u00adlon din soiurile de selec\u0163ie autohton\u0103, care au fost prezentate \u015fi \u00eenalt apreciate \u00een cadrul expozi\u0163iei specializate la Chi\u015fin\u0103u. Pe parcursul anilor de referin\u0163\u0103 autorii au fost permanent \u00een mediul speciali\u015ftilor din sectorul vitivinicol, sprijinindu-i cu informa\u0163ie profesional\u0103 referitor la tematica abordat\u0103 \u00een lucrare.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Diversitatea teritorial\u0103 a Republicii Moldova permite produ\u00adcerea \u00een zon\u0103 Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenien\u021bei. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 fructific\u0103 planta\u021biile renumitei gospodarii \u201eRom\u00e2ne\u0219ti\u201d, fost\u0103 mo\u0219ie a dinastiei imperiale ruse\u0219ti Romanov, unde \u00een anul 2007 a fost \u00eenregis\u00adtrat primul vin de origine controlat\u0103 din Republica Moldova \u2013\u201cRomane\u0219ti\u201d. Condi\u0163iile climaterice favorabile au contribuit la producerea renumitului vin \u201eRomane\u015fti\u201d, care a devenit analogul moldovenesc al celebrului vin fran\u0163uzesc \u201eBor\u00addeaux\u201d. Fabrica de vinuri Romane\u015fti este parte integr\u0103 a tra\u00adseului turistic vitivinicol nr.2. \u00cencep\u00e2nd din anul 2002, autorii prezentei lucr\u0103ri au \u00eenceput realizarea transform\u0103rilor pro\u00adfunde, menite de a reabilita renumele acestei gospod\u0103rii vi\u00adtivinicole. \u00cen anul 2005 num\u0103rul mediu scriptic de angaja\u021bi a crescut semnificativ, respectiv 536 persoane, cu un fond total de salarizare de peste 5 mln. lei.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Pentru merite deosebite \u00een domeniul vitivinicol, S.A. Roma\u00adne\u0219ti a fost apreciat\u0103 cu Marele Premiu al Guvernului Republicii Moldova, edi\u021bia 2011 a Zilei Na\u021bionale a Vinului. Dar asemenea succesele marcante binemeritate sunt un exemplu de aplicare a cuno\u0219tin\u021belor profunde \u00een domeniul vitivinicol, a rezultatelor cercet\u0103rilor efectuate de c\u0103tre autorii prezentei lucr\u0103ri \u00een peri\u00adoada anilor 80-90 a sec. XX at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een centre interna\u00ad\u021bionale, de implementare a tehnologiilor vitivinicole moderne. Contribu\u021bia autorilor s-a materializat concomitent \u00een cercet\u0103ri\u00adle \u0219tiin\u021bifice, \u0219i \u00een tehnologiile vitivinicole moderne, aplicate la nivel na\u021bional, care au demonstrat elocvent aportul \u0219tiin\u021bei \u015fi inova\u0163iei \u00een dezvoltarea socio-economic\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0\u0162in\u00e2nd cont de principiul fundamental al enologiei moder\u00adne \u2013 adaptarea tehnologiilor de producere la exigen\u021bele consumatorului, cercet\u0103rile efectuate au condus la elabo\u00adrarea tehnologiilor de fabricare a vinurilor, care, pe l\u00e2ng\u0103 o \u00eenalt\u0103 calitate asigur\u0103 \u015fi o competitivitate garantat\u0103 pe pia\u0163a intern\u0103 \u015fi la export. Lansarea la scar\u0103 industrial\u0103 a acestor obiective a necesitat o serie de procedee oenologi\u00adce netradi\u021bionale, propuse de autorii prezentei lucr\u0103ri, care \u0219i-au demonstrat ulterior eficacitatea \u00een condi\u021bii industriale. \u00cen primul r\u00e2nd, este vorba despre valorificarea rolului eta\u00adpelor prefermentative \u2013 macerarea bo\u0219tinei la temperaturi sc\u0103zute, oxigenarea preventiv\u0103 a mustului, deburbarea prin intermediul procedeului de flotare.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Pentru realizarea tehnologiilor propuse, de c\u0103tre autorii pre\u00adzentei lucr\u0103ri a fost elaborat principiul dimension\u0103rii, \u00een baza c\u0103ruia a fost confec\u021bionat un modul circular cu flux central do\u00adtat cu supradozator cu productivitatea de 1000-3000 dal\/or\u0103, care ofer\u0103 posibilit\u0103\u021bi de fabricare a vinurilor cu indica\u021bii geo\u00adgrafice, cu caracteristici specifice soiului \u0219i arealului vitivinicol.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0O alt\u0103 direc\u021bie important\u0103 a cercet\u0103rilor realizate de autorii prezentei lucr\u0103ri a vizat aspectul ecologic al utiliz\u0103rii produ\u00adselor secundare, care r\u0103m\u00e2ne a fi \u201ec\u0103lc\u00eeiul lui Ahile\u201d al indus\u00adtriei enologice. Valorificarea unui astfel de produs important, cum este amestecul de drojdii dup\u0103 fermentare a condi\u021bio\u00adnat elaborarea unor principii noi de prelucrarea complex nu doar sub aspect ecologic, dar \u0219i cu asigurarea fabric\u0103rii unor produse valoroase \u2013 a unui condiment nutritive, a acidului tartric \u0219i a alcoolului brut. Impactul socio-economic al activi\u00adt\u0103\u021bii autorilor prezentei lucr\u0103ri, const\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een spo\u00adrirea competitivit\u0103\u021bii \u00eentreprinderilor, a nivelului de preg\u0103tire profesional\u0103 \u0219i de salarizare a angaja\u021bilor, a pl\u0103\u021bilor \u00een buget \u0219i \u00een fondul social prin modernizarea sectorului vitivinicol \u0219i solu\u021bionarea deficien\u021belor existente prin produc\u021bia \u015fi expor\u00adtul vinurilor de calitate (IGP \u0219i DOP).<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Elaborarea \u015fi implementarea tehnologiilor moderne de pro\u00adducere a materialului s\u0103ditor viticol de categorii biologice \u00eenalte pentru crearea planta\u0163iilor viticole \u00eenfiin\u0163ate cu soiuri autohtone \u015fi de perspectiv\u0103 din selec\u0163ia nou\u0103, au contribuit esen\u021bial la relansarea viticulturii moldave.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Implementarea tehnologiilor moderne de \u00eenfiin\u021bare \u015fi \u00eentre\u00ad\u0163inere a planta\u0163iilor viticole industriale cu un grad sporit de mecanizare a adus un aport esen\u021bial la conformarea secto\u00adrului vitivinicol la condi\u0163iile deficitului de bra\u0163e de munc\u0103 cu asigurarea respect\u0103rii caietului de sarcini \u00een procesul de producere a materiilor prime pentru fabricarea vinurilor de \u00eenalt\u0103 calitate. Elaborarea \u0219i implementarea tehnologiilor oenologice inovative au permis c\u0103 primul vin moldovenesc, de origine protejat\u0103, \u00eenregistrat \u00een registrul UE \u00een anul 2007 (aranjamentul de la Lisabona) a fost \u201cRomane\u0219ti\u201d.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0La activitatea profesional\u0103 a autorilor prezentei lucr\u0103ri se include \u015fi componenta \u00eenalt apreciat\u0103 activitatea \u00een calitate de profesori universitari \u00een preg\u0103tirea speciali\u0219tilor de \u00eenalt\u0103 calificare de viticultori \u0219i vinificatori Unit\u0103\u021bile vitivinicole, \u00een care activeaz\u0103 autorii prezentei lucr\u0103ri servesc drept baz\u0103 pentru stagiile agro-tehnologice \u015fi inginere\u015fti, efectuate de studen\u021bi, masteranzi \u015fi doctoranzi.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Autorii prezentei lucr\u0103ri au contribuit esen\u021bial la crearea unui cadru legal modern, fundamentat pe principiile producerii vinurilor de origine controlat\u0103 \u0219i cu indica\u0163ie geografic\u0103. Ast\u00adfel, autorii se num\u0103r\u0103 printre elaboratorii primei variante a Legii Viei \u0219i Vinului, aprobat\u0103 \u00een a. 2006.<\/p>\n<p>\u00a0 \u00a0 \u00a0Un rol deosebit \u00een activitatea autorilor prezentei lucr\u0103ri l-a con\u00adstituit aportul lor \u00een activit\u0103\u0163ile de cooperare interna\u021bional\u0103, care au contribuit la promovarea vinurilor fabricate din soiuri\u00adlor de vi\u0163\u0103 de vie aborigene \u015fi de selec\u0163ie modern\u0103. \u201cVernisajul vinului\u201d, ajuns la cea de a 10a edi\u021bie, constituie una dintre idei\u00adle implementate de c\u0103tre Asocia\u021bia Produc\u0103torilor de Vinuri, al c\u0103rui pre\u0219edinte este prof. S\u00eerghi Constantin.\u00a0<\/p>\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Boris GAINA, academician, profesor, coordonator al Sec\u0163iei \u015etiin\u0163e Agricole A\u015eM \u00a0 \u00a0 \u00a0Industria viti-vinicol\u0103 \u00een Republica Moldova reprezint\u0103 una dintre ramurile principale ale economiei \u021b\u0103rii, astfel \u00een 2013 vinurile au reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate de republic\u0103.\u00a090-95% din tot volumul vinului produs merge la export, constituind astfel o important\u0103 surs\u0103 de venit pentru bugetul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1159,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,5],"tags":[],"class_list":["post-1158","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-8-9-2016","category-5"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1158"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10124,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1158\/revisions\/10124"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}