{"id":11579,"date":"2021-01-03T13:29:56","date_gmt":"2021-01-03T11:29:56","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=11579"},"modified":"2021-01-03T13:29:56","modified_gmt":"2021-01-03T11:29:56","slug":"sistemul-de-fertilizare-in-cadrul-asolamentului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=11579","title":{"rendered":"SISTEMUL DE FERTILIZARE \u00ceN CADRUL ASOLAMENTULUI"},"content":{"rendered":"<p>Aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor este cel mai important mijloc de restituire a elementelor nutritive asimilate din sol prin plante, un mijloc de echilibrare a con\u021binutului solului \u00een aseste elemente \u00een raport cu necesit\u0103\u021bile plantelor \u00een perioada vegeta\u021biei. Utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u00een func\u021bie de \u00eensu\u0219irile solului, necesarul de substan\u021be nutritive al plantelor \u0219i \u00eensu\u0219irile lor fizico-chimice la sporirea cantitativ\u0103 \u0219i calitativ\u0103 a produc\u021biei. \u00cengr\u0103\u0219\u0103mintele organice \u0219i minerale au o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 asupra fertilit\u0103\u021bii generale a solului \u0219i \u00eensu\u0219irilor lui fizice.<\/p>\n<p>Eficien\u021ba lor depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de tipul solului, de capacitatea de valorificare a lor din partea soiurilor \u0219i hibrizilor plantelor cultivate, de cantitatea de precipita\u021bii \u0219i regimul apei din sol, precum \u0219i al\u021bi factori secundari. Refacerea fertilit\u0103\u021bii solului, prin aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor este variat\u0103. Aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor la culturile tehnice este mai eficient\u0103 dec\u00e2t la cereale. \u00cemportant este de a fertiliza solul pentru toate culturile dup\u0103 cerin\u021bele specifice. Solurile Moldovei sunt relativ bogate \u00een elemente nutritive, \u00eens\u0103 pentru ob\u021binerea unor recolte scontate este necesar a spori fertilitatea solului prin aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor organice \u0219i minerale. Gruparea solurilor Moldovei dup\u0103 parametri indicilor agrochmici este prezentat\u0103 \u00een tabelul 1.<\/p>\n<p>Humusul este indicile principal al fertilit\u0103\u021bii solului, sursa \u0219i depozitul de elemente nutretive ale plantelor. Drept rezultat al microorganismelor, humusul se mineralizeaz\u0103 elibir\u00e2nd azotul, fosforul, sulful \u0219i alte elemente. \u00cen ultimii 120 de ani \u00een urma mineraliz\u0103rii naturale din stratul arabil s-a perdut cira 40-45% din rezervele ini\u021biale de humus. Con\u021binutul de humus permite agricultorului s\u0103 determine doza \u0219i periodicitatea de aplicare a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor organice. Capacitatea de nitrificare a solului caracterizeaz\u0103 viteza de mineralizare a azotului organic, care este \u00een func\u021bie de cantitatea de humus \u0219i calitatea resturilor vegetale. Parametrii capacit\u0103\u021bii de nitrificare \u0219i ai con\u021binutului de azot nitric \u00een stratul activ al solului la momentul cercet\u0103rilor agrochimice servesc drept baz\u0103 pentru prognoza regimului azotului \u00een perioada de vegeta\u021bie a plantelor de cultur\u0103.<\/p>\n<p>Cantitatea de azot mineral \u00een stratul radicular (Nmin) \u00een anumite faze de cre\u0219tere \u0219i de dezvoltare a plantelor serve\u0219te pentru calcularea dozelor de azot \u00een vederea optimiz\u0103rii nutri\u021biei plantelor cu azot \u00een perioada de vegeta\u021bie. Con\u021binutul de fosfor mobil din sol este o caracteristic\u0103 de baz\u0103 a fertilit\u0103\u021bii soluliu. Majoritatea solurilor din Moldova \u00een condi\u021biile naturale se caracterizeaz\u0103 printr-un con\u021binut sc\u0103zut al acestuia, necesar pentru ob\u021binerea recoltelor \u00eenalte \u0219i stabile. \u00cen sol con\u021binutul de fosfor mobil este foarte variabil: de la 0,6-1,5 mg \u00een solurile erodate p\u00e2n\u0103 la 6-8 mg\/100 g \u00een solurile aluviale sau sistematic fertilizate. Cartograma agrochimic\u0103 a con\u021binutului de fosfor mobil \u0219i a potasiului schimb\u0103tor permute a concretiza dozele de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte cu fosfor \u0219i potasiu, recomandate de institu\u021biile de cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, \u00een func\u021bie de con\u021binutul lor \u00een sol.<\/p>\n<p>Fertilizarea cu microelemente (fertilizarea solului, tratarea semin\u021belor sau aplicarea foliar\u0103) asigur\u0103un spor semnificativ al recoltei \u0219i majorarea calit\u0103\u021bii produc\u021biei. Con\u021binutul formelor mobile de microelemente \u00een sol poate fi reglat prin aplicarea micro\u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor. Aplicarea unui sistem de fertilizare \u0219tiin\u021bific va permite agricultorilor s\u0103 foloseasc\u0103 ra\u021bional \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 sporuri de produc\u021bie eficiente. S-a stabilit c\u0103 folosirea ra\u021bional\u0103 a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor asigur\u0103 un spor de recolt\u0103 de 35 \u2013 40 la sut\u0103. Plantele necesit\u0103 pentru nutri\u0163ia lor un num\u0103r mare de elemente nutritive (\u00een cenu\u015fa plantelor se g\u0103sesc toate elementele minerale existente \u00een litosfer\u0103), care provin fie direct din minerale, fie din mineralizarea substan\u0163elor organice din sol. Totu\u015fi, numai c\u00e2teva sunt necesare pentru via\u0163a plantelor, care se grupiaz\u0103, \u00een func\u0163ie de compozi\u0163ia plantelor \u00een: &#8212; macroelemente, necesare plantelor \u00een cantit\u0103\u0163i mari (&gt; 0.01% din substan\u0163a uscat\u0103): carbon (C), oxigen (O), hidrogen (H), azot (N), fosfor (P), potasiu (K), calciu (Ca), magneziu (Mg), sulf (S), sodiu (Na); &#8212; microelemente, necesare \u00een cantit\u0103\u0163i mai mici (0.01\u2013 0.00001%): fier (Fe), mangan (Mn), cupru (Cu), zinc (Zn), bor (B), molibden (Mo), cobalt (Co), vanadiu (Va), \u015fi clor (Cl) etc. Cunoa\u015fterea rolului acestor elemente \u00een via\u0163a plantelor d\u0103 unele sugestii privind aplicarea lor sub form\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, cantitatea necesar\u0103 fiec\u0103rei plante \u015fi fazele de vegeFoto 1. Sol bogat \u00een humus \u0219i elemente nutritive ta\u0163ie c\u00e2nd acestea au nevoie de ele.<\/p>\n<p>\u00cengr\u0103\u015f\u0103mintele trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 elemente nutritive \u00eentr-o form\u0103 c\u00e2t mai accesibil\u0103 plantelor. Substan\u0163ele nutritive din \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele organice devin accesibile plantelor dup\u0103 mineralizarea substan\u0163elor organice, proces care depinde de rata de descompunere (mineralizare). Pentru practicarea unei agriculturi ra\u021bionale, este necesar ca periodic (la 3-5 ani) s\u0103 se efectueze cartarea agrochimic\u0103 a solului. Prin aceasta se poate cunoa\u0219te ce elemente nutritive pot pune solul la dispozi\u021bia plantelor \u0219i c\u00e2t mai trebuie s\u0103 aplic\u0103m pentru realizarea unui anumit nivel de produc\u021bie. Cunosc\u00e2nd pH-ul solului \u0219tim dac\u0103 este necesar s\u0103 aplic\u0103m amendamente, \u0219tim ce tipuri de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte s\u0103 aplic\u0103m, ce culturi se preteaz\u0103 \u00een func\u021bie de reac\u021bia solului etc.<\/p>\n<p>De asemenea, este necesar s\u0103 cunoa\u015ftem urm\u0103toarele: a) Con\u021binutul \u00een humus este de dorit s\u0103 fie mai mare de 4%, deoarece prin mineralizare el pune la dispozi\u021bia plantelor, \u00een primul r\u00e2nd, azotul necesar pe tot parcursul vegeta\u021biei. Totodat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu argila el asigur\u0103 unirea particulelor elementare de sol \u00een agregate structurale. Fiecare procent de humus asigur\u0103 anual 20 &#8212; 25 kg de azot\/ha; b) Nivelul fosforului mobil din sol s\u0103 fie 8-16 mg P2O5\/100 g de sol, cunosc\u00e2nd c\u0103 fiecare 1 mg P2O5\/100 g de sol echivaleaz\u0103 cu 7 kg\/ha P2O5; c) Nivelul potasiului din sol s\u0103 fie de 16-24 mg K2O\/100 g de sol, fiecare 1 mg K2O\/100 g de sol echival\u00e2nd cu 13 kg\/ha K2O; d) Reac\u021bia solului, exprimat\u0103 prin pH, s\u0103 fie de 6,5-7,2 c\u00e2nd este corespunz\u0103toare majorit\u0103\u021bii culturilor agricole; e) Consumul specific de elemente nutritive difer\u0103 de la un grup de plante la altul, de la o specie la alta \u015fi chiar de la o varietate la alta, fiind diferite \u015fi pe parcursul dezvolt\u0103rii plantelor de la o fenofaz\u0103 la alta. Dozele optime de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte locale \u0219i minerale pentru principalele culturi agricole sunt prezentate \u00een tabelul 2. Gunoiul de grajd se aplic\u0103\u00een doze de 40 \u2013 60 t\/ha, \u00een primul r\u00e2nd, la cultivarea sfeclei pentru zah\u0103r \u0219i a celei furajere, a porumbului pentru boabe. La aplicarea gunoiului de grajd doza de azot nu va dep\u0103\u0219i 170 -210 kg\/ha. La fertilizarea de baz\u0103 se aplic\u0103 doze optime de azot \u0219i de fosfor, care asigur\u0103 nutri\u021bia mineral\u0103 pe parcursul \u00eentregii perioade de vegeta\u021bie a culturilor agricole. \u00cen cazul \u00een care \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele cu azot nu au fost folosite la lucrarea de baz\u0103 a solului, ele se vor aplica prim\u0103vara \u00eenainte de sem\u0103nat sau \u00een calitate de nutri\u021bie mineral\u0103 \u00een perioada de vegeta\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen scopul ob\u021binerii unor recolte \u00eenalte de lucern\u0103 la lucrarea de baz\u0103 a solului se \u00eencorporeaz\u0103 doze \u00eenalte de fosfor (P180) \u00een rezerv\u0103, astfel ca plantele s\u0103 se asigure cu acest element nutritiv pe parcursul a 3-4 ani. Odat\u0103 cu sem\u0103natul local se \u00eencorporeaz\u0103 fosfor \u00een doze de P20. Fertilizarea suplimentar\u0103 cu azot se efectueaz\u0103 prim\u0103vara devreme la cultivarea gr\u00e2ului de toamn\u0103, orzului, ierburilor perine. Sistemele de fertilizare optime a culturilor agricole \u00een asolamentele de c\u00e2mp \u00een func\u021bie de zona pedoclimatic\u0103 sunt expuse \u00een tabelele 3 &#8212; 5. Fertilitatea solului este legat\u0103 de consumul de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Peste jumatate din solurile Moldovei au o fertilitate redus\u0103 \u0219i foarte redus\u0103 \u00een aceste condi\u021bii nivelul produc\u021biilor autohtone abia atinge 40% din media U E. Multe dintre tarile membre UE acord\u0103 un sprijin semnificativ fermierilor pentru ca ei s\u0103 poat\u0103 investi mai mult \u00een \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Primul lucru care trebuie facut la noi este subven\u021bionarea fosforului. \u00cen lipsa acestui element, \u00een zadar irig\u0103m sau d\u0103m cu azot pentru c\u0103 nu avem cum s\u0103 ob\u021binem produc\u021bii remarcabile. La noi doar exploata\u021biile mari conduse de speciali\u0219ti \u021bin cont de planul de fertilizare bazat pe cartarea agrochim\u0103 \u0219i c\u0103 majoritatea agricultorilor, chiar dac\u0103 \u0219tiu de existen\u021ba unor studii ale solului, fie nu-\u0219i pot permite s\u0103 fertilizeze, fie abordeaz\u0103 ne\u0219tiin\u021bific acest aspect. Acesta este motivul pentru care la noi consumul de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte este atat de redus: 35-40 kg NPK la hectar comparativ cu 91 kg cat este media mondial\u0103, cu 270 kg care se dau la nivelul UE-15 sau cu 130 kg &#8212; media UE-27. Planul de fertilizare &#8212; instrument de gestionare \u0219i control a folosirii \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor.<\/p>\n<p>El este un instrument util at\u00e2t pentru stabilirea dozelor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte organice \u015fi minerale c\u00e2t \u015fi pentru luarea unor decizii economice legate de procurarea necesarului cantitativ \u015fi calitativ de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte minerale sau organice (\u00een cazul \u00een care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii). La nivelul unei exploata\u021bii agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective: &#8212; calculul anual al necesarului de elemente nutritive (\u00een principal NPK), pentru fiecare cultur\u0103 (existent\u0103 sau care urmeaz\u0103 s\u0103 fie instalat\u0103) prin aplicarea unor modele de calcul care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de principiile unei fertiliz\u0103ri ra\u0163ionale, de sistemul de culturi existent \u00een unitate (anuale, pomi, vi\u0163\u0103 de vie, p\u0103\u0219uni, f\u00e2ne\u0163e) \u015fi de nivelul produc\u0163iilor planificate. &#8212; stabilirea cantit\u0103\u0163ilor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte organice existente sau posibil de produs \u00een gospod\u0103rie \u00een cursul anului agricol respectiv, a dozelor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte posibil de aplicat, pe culturi \u015fi parcele de fertilizare, precum \u015fi a dozelor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimice pentru completare p\u00e2n\u0103 la nivelul necesarului estimat prin calcul; &#8212; verificarea periodic\u0103 (anual sau la 4-5 ani) a situa\u0163iei agrochimice a solurilor pe baza balan\u0163ei intr\u0103rilor \u015fi ie\u015firilor din sistem (cantit\u0103\u0163ile de nutrien\u0163i introduse \u00een sol minus cantit\u0103\u0163ile de nutrien\u0163i exportate cu recolta), poate furniza informa\u0163ii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigur\u0103rii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorin\u0163\u0103 \u015fi cu al\u0163i nutrien\u0163i) precum \u015fi pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrien\u0163i de origine agricol\u0103 (\u00een special cu nitra\u0163i, posibil \u0219i cu compu\u0219i ai fosforului); &#8212; furnizarea de informa\u0163ii necesare pentru alc\u0103tuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urm\u0103tor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Dumitru M \u0219.a. Cod de Bune Practici agricole, vol.1, Ed. Expert, Bucure\u015fti, 2003. Gumovschi A.Principalele cauze ale mic\u0219or\u0103rii eficien\u021bei \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor. Revista Lider Agro Nr. 12 decembrie 2014, p. 28-29. Gumovschi A. \u00cengr\u0103\u0219\u0103minte pe baza de de\u0219euri \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte organice: Un nou regulament CE pentru a stimula utilizarea acestora \u0219i \u00een Republica Moldova. Revista \u201eManagementul De\u0219eurilor\u201d, nr.4, Chi\u0219in\u0103u, decembrie 2016. p. 22-24. Mihailevschi M., Gumovschi A., Olmada V. Cartea conduc\u0103torului brig\u0103zii de c\u00e2mp (sub redac\u021bia Gumovschi A) \u201e\u0421artea moldoveneasc\u0103\u201d, Chi\u015fin\u0103u, 1989, 386 p. Pripa G. Problema fosforului \u00een agricultura Republicii Moldova. Revista Akademos 3\/2018, p. 48-53. Toma S., Gumovschi A., Andrie\u0219 S., Babuc V., \u0219.a. Aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor \u00een agricultura durabil\u0103. Chi\u015fin\u0103u, \u015etiin\u0163a, 2008<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor este cel mai important mijloc de restituire a elementelor nutritive asimilate din sol prin plante, un mijloc de echilibrare a con\u021binutului solului \u00een aseste elemente \u00een raport cu necesit\u0103\u021bile plantelor \u00een perioada vegeta\u021biei. Utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u00een func\u021bie de \u00eensu\u0219irile solului, necesarul de substan\u021be nutritive al plantelor \u0219i \u00eensu\u0219irile lor fizico-chimice la sporirea cantitativ\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11580,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[267,4],"tags":[],"class_list":["post-11579","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2020-08","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11579"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11581,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11579\/revisions\/11581"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}