\u00cen literatura de specialitate din Republica Moldova \u015fi alte \u0163\u0103ri (5…19) defini\u0163ia de monocultur\u0103 se apreciaz\u0103 diferit, iar uneori chiar \u015fi incorect, duc\u00e2nd \u00een eroare agricultorii-practicieni, care-\u015fi reduc esen\u0163ial recoltele \u015fi rentabilitatea culturilor agricole cultivate.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri se practica intuitiv rota\u0163ia primitiv\u0103 a diferitor grupe de plante din cauza sc\u0103derii rapide a fertilit\u0103\u0163ii naturale. S-a constatat, c\u0103 produc\u0163ia unor plante scade brusc din an \u00een an, dac\u0103 era cultivat\u0103 pe unul \u015fi acela\u015fi teren (sol\u0103, c\u00e2mp, tarl\u0103) timp \u00eendelungat [2,4 -10,13 -16]. Aceasta este a\u015fa-numita monocultur\u0103. \u201eMonocultura este o practic\u0103 opus\u0103 rota\u0163iei culturilor. Ea reprezint\u0103 cultivarea unei singure plante mai mul\u0163i ani pe acela\u015fi teren\u201d [5,6,7]\/ Aceast\u0103 defini\u0163ie fundamental\u0103 o g\u0103sim \u00een toate manualele de baz\u0103 \u201eAgrotehnica\u201d pentru preg\u0103tirea speciali\u015ftilor din agricultur\u0103 din Rom\u00e2nia, dar \u0219i \u00een Enciclopedia Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103, vol. 4, Chi\u015fin\u0103u, 1974, Enciclopedia Agricol\u0103 Rus\u0103, vol. 4, Moscova, 1973, Dic\u0163ionarul Enciclopedic Agricol din Rusia, Moscova, 1989, \u00een manualele ruse\u015fti vechi \u0219i \u00een manualele de Agrotehnic\u0103 din Bulgaria, Ungaria, Germania etc. [7,8,11,12,17,18]. \u00cen ultimii 20 de ani (1990-2010), \u00een Republica Moldova \u0219i alte \u021b\u0103ri a fost efectuat\u0103 o schimbare teoretic\u0103 esen\u0163ial\u0103 a acestei defini\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen Standardul de Stat din Rusia \u201e\u0413\u043e\u0441\u0442 16265-89 \u0417\u0435\u043c\u043b\u0435\u0434\u0435\u043b\u0438\u0435. \u0422\u0435\u0440\u043c\u0438\u043d\u044b \u0438 \u043e\u043f\u0440\u0435\u0434\u0435\u043b\u0435\u043d\u0438\u044f. \u041c\u043e\u0441\u043a\u0432\u0430, 1990\u201d scrie: \u201eMonocultura este unica cultur\u0103 cultivat\u0103 \u00een gospod\u0103rie\u201d [17]. \u00cen manualul de baz\u0103 pentru preg\u0103tirea speciali\u015ftilor din agricultur\u0103 \u00een Rusia \u201e\u0417\u0435\u043c\u043b\u0435\u0434\u0435\u043b\u0438\u0435. \u041c\u043e\u0441\u043a\u0432\u0430, 2002\u201d \u2013 \u201eDac\u0103 cultura repetat\u0103 este unica cultur\u0103 cultivat\u0103 \u00een gospod\u0103rie, atunci ea se nume\u015fte Monocultur\u0103, care timp \u00eendelungat se cultiv\u0103 pe unul \u015fi acela\u015fi teren\u201d [1].<\/p>\n
Practica secular\u0103 \u00een domeniul Agriculturii a confirmat faptul, c\u0103 culturile repetate a majorit\u0103\u0163ii plantelor agricole la cultivarea lor \u00eendelungat\u0103 pe unul \u015fi acela\u015fi teren (sol\u0103, tarla, c\u00e2mp) duc la sc\u0103derea brusc\u0103 a recoltelor, iar uneori \u015fi la pieirea plantelor [1,2,4,5,8,9,10] \u00cen Republica Moldova, \u00een Standardul moldovean: \u201eAgricultur\u0103. Terminologie. Edi\u0163ie oficial\u0103. Departamentul Moldova Standard, Chi\u015fin\u0103u, 1996\u201d, scrie: \u201eMonocultura: Cultur\u0103 cultivat\u0103 mai mul\u0163i ani la r\u00e2nd \u00een aceea\u015fi gospod\u0103rie\u201d, \u00een limba rus\u0103 \u201e\u043c\u043e\u043d\u043e\u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d [18]. \u201eCultura repetat\u0103: plant\u0103 agricol\u0103, cultivat\u0103 timp de 2 ani la r\u00e2nd sau mai mul\u0163i pe acela\u015fi c\u00e2mp al asolamentului\u201d, \u00een limba rus\u0103 \u201e\u043f\u043e\u0432\u0442\u043e\u0440\u043d\u0430\u044f \u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d [18]. \u201eCultur\u0103 continu\u0103: plant\u0103 agricol\u0103, cultivat\u0103 timp \u00eendelungat pe unul \u015fi acela\u015fi c\u00e2mp \u00een afara asolamentului\u201d, \u00een limba rus\u0103 \u201e\u0431\u0435\u0441\u0441\u043c\u0435\u043d\u043d\u0430\u044f \u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d [18].<\/p>\n
Trebuie de men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103, \u00een Dic\u0163ionarul agricol cuvintele \u201e\u0431\u0435\u0441\u0441\u043c\u0435\u043d\u043d\u0430\u044f \u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d se traduc: f\u0103r\u0103 schimb, f\u0103r\u0103 alternan\u0163\u0103, f\u0103c\u0103 succesiune, repetat\u0103, iar \u00een Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne (DEX, Bucure\u015fti, 1998) g\u0103sim \u015fi cuv\u00e2ntul \u201econtinu\u0103\u201d \u2013 a urma, a nu \u00eenceta, a merge \u00eenainte, a se prelungi; cuv\u00e2ntul \u201econtinu\u0103\u201d \u2013 care are loc f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, ne\u00eencetat [21]. Deci, \u00een Standardul moldovean nu se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 monocultura \u015fi cultura continu\u0103 sunt cuvinte sinonime \u015fi \u00een a\u015fa fel agricultorii-practicieni sunt du\u015fi \u00een eroare.<\/p>\n
Cu at\u00e2t mai mult, c\u0103 \u015fi cuv\u00e2ntul \u201econtinu\u0103\u201d nu reflect\u0103 adecvat sensul cuvintelor ruse\u015fti \u201e\u0431\u0435\u0441\u0441\u043c\u0435\u043d\u043d\u0430\u044f \u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d, care s-ar exprima mai bine prin cuvintele \u201ecultur\u0103 repetat\u0103 de mul\u0163i ani\u201d, iar traducerea mai potrivit\u0103 pentru sintagma \u201e\u043f\u043e\u0432\u0442\u043e\u0440\u043d\u0430\u044f \u043a\u0443\u043b\u044c\u0442\u0443\u0440\u0430\u201d ar fi \u201ecultur\u0103 temporar repetat\u0103\u201d — plant\u0103 agricol\u0103, cultivat\u0103 2-3 ani la r\u00e2nd pe unul \u015fi acela\u015fi teren. A\u015fa dar, defini\u0163ia de \u201emonocultur\u0103\u201d \u00een Republica Moldova este difuz\u0103 \u015fi nu reflect\u0103 adecvat sensul \u015ftiin\u0163ific al monoculturii moderne [8]. 1. Rezultatul \u0219tiin\u0163ific pe monocultura porumbului \u00een diferite \u0163\u0103ri \u00cen afar\u0103 de defini\u0163iile sus-men\u0163ionate se cere o nou\u0103 apreciere \u015ftiin\u0163ific\u0103 a no\u0163iunii de monocultur\u0103 din cauz\u0103, c\u0103 multiple date \u015ftiin\u0163ifice din diferite \u0163\u0103ri confirm\u0103 faptul c\u0103, \u00een monocultur\u0103 se ob\u0163in recolte mai \u00eenalte ca \u00een asolamente [5, 7, 8 — 10, 15].] De exemplu, \u00een baza rezultatelor \u015ftiin\u0163ifice, ob\u0163inute \u00een monocultura porumbului \u00een SUA, savantul Rolf Peterson scria \u00een cartea sa \u201eLegenda asolamentului\u201d: \u201e\u2026 rota\u0163ia culturilor este o teorie perimat\u0103, dep\u0103\u015fit\u0103 complet de progresul tehnic, \u00eenregistrat \u00een chimie \u015fi agricultur\u0103\u201d (citat dup\u0103 Dinc\u0103, 1982). Cu totul de alt\u0103 p\u0103rere sunt vesti\u0163ii savan\u0163i americani Walace \u015fi Bressman, mai speciali\u015fti \u00een cultura porumbului, care scriau c\u0103: \u201e\u2026cea mai important\u0103 \u015fi cea mai economic\u0103 cale de men\u0163inere a nivelului recoltelor la porumb este apli carea unei bune rota\u0163ii\u2026\u201d (citat dup\u0103 T. Onisie \u015fi G. Jitareanu, 1999).<\/p>\n
Dup\u0103 cum arat\u0103 V. \u015eubin (1967), \u00een SUA, la sta\u0163iunea experimental\u0103 Eims (\u015etatul Aiova), \u00een monocultura porumbului de 42 ani (1917-1959) s-a ob\u0163inut f\u0103r\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte 24,8 q\/ha. Tot pe acela\u015fi c\u00e2mp experimental \u00een anii 1917-1952 s-a desf\u0103\u015furat un asolament bun: 1 — porumb; 2 — ov\u0103z; 3 — ierburi perene, care \u00een perioada urm\u0103toare de 7 ani (1953-1959) a fost ocupat cu monocultura porumbului. Pe aceast\u0103 variant\u0103 s-a ob\u0163inut 50,2 q\/ ha, adic\u0103 recolta de boabe de porumb a crescut de 2 ori. Apoi pe ambele variante \u00een perioada mai t\u00e2rzie (1953-1959) s-a administrat N70, P30, K30, \u015fi s-au ob\u0163inut urm\u0103toarele rezultate: — pe monocultura porumbului (1917- 1952) f\u0103r\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, plus \u00een perioada anilor (1953-1959) administrarea N70, P30, K30 — 55,7 q\/ha sau 98,2%; — pe varianta cu Asolament \u00een anii 1917-1952, plus \u00een perioada anilor (1953-1959) s-a practicat monocultura porumbului timp de 7 ani cu administrarea la porumb a N70, P30, K30 — 56,7 q\/ha sau 100%. . Deci, \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele niveleaz\u0103 productivitatea porumbului \u00een monocultur\u0103 cu cea din Asolament.<\/p>\n
Despre rezultate \u015fi mai impresionante \u00een Republica Moldova ne informeaz\u0103 doctorul habilitat \u00een agricultur\u0103 din ICCC din B\u0103l\u0163i, B. Boincean (1999), care \u00een anii (1991-1996) a ob\u0163inut pe un agrofond fertilizat \u00een monocultura porumbului \u2013 53,2 q\/ha = 104%, iar \u00een asolament \u2013 51,2 q\/ha = 100% [16]. Deci, \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele \u00een monocultura porumbului au un rol hot\u0103r\u00e2tor, fiindc\u0103 pe variantele f\u0103r\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte s-a ob\u0163inut \u00een monocultura porumbului numai 37,4 q\/ha = 69%, iar \u00een asolament — 54,4 q\/ ha = 100% [6]. Experien\u0163ele de c\u00e2mp de la sta\u0163iunea experimental\u0103 Eims (statul Iowa) de 37 ani (1915-1952) ne demonstreaz\u0103 clar \u015fi rolul superior al hibrizilor noi crea\u0163i \u015fi rezisten\u0163i la boli, d\u0103un\u0103tori etc. (tab. 1.1). Datele experimentale din tab. 1.1. ne confirm\u0103 faptul c\u0103 \u015fi dup\u0103 29 de ani de monocultur\u0103 (1940-1944) s-a ob\u0163inut un adaos de recolt\u0103 pe martorul f\u0103r\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte de 9,5%, iar varianta experimental\u0103 cu administrarea \u00een sol a 5 tone de gunoi de grajd \u2013 12,7%, datorit\u0103 hibrizilor noi crea\u0163i care au fost \u015fi mai productivi, cu o rezisten\u0163\u0103 mai \u00eenalt\u0103 la boli, d\u0103un\u0103tori, etc. [2, 3]. \u00cen gospod\u0103riile agricole de l\u00e2ng\u0103 Moscova, pe solurile bogate de lunc\u0103, s-au ob\u0163inut recolte \u00eenalte de porumb-siloz \u00een monocultur\u0103 pe parcursul a 25-30 ani [1].<\/p>\n
Pe un cernoziom mediu levigat la ICCCPT din Fundulea (Rom\u00e2nia) recolte mai \u00eenalte \u00een monocultur\u0103 (cu 4,9% mai mare ca \u00een Asolament) s-au ob\u0163inut la al 5-lea an de monocultur\u0103 [5]. Date experimentale analogice sunt prezentate \u015fi \u00een lucr\u0103rile capitale pe cultivarea porumbului \u015fi din alte localit\u0103\u0163i (2, 4, 6 — 11; 13-16, 19). \u00cen Republica Moldova cele mai valoroase date \u015ftiin\u0163ifice pe monocultur\u0103 au fost ob\u0163inute \u00een sta\u0163ionarele Universit\u0103\u0163ii Agrare de Stat (1955-2009), Institutului de Cercet\u0103ri \u015etiin\u0163ifice pentru culturile de c\u00e2mp (ICCC) din B\u0103l\u0163i (1961-2009) \u015fi Institutului de Cercet\u0103ri \u015etiin\u0163ifice pentru porumb \u015fi sorg din s. Pa\u015fcani, r-nul Criuleni (1974-2009). De exemplu, \u00een sta\u0163ionarele de la SDE \u201eChetrosu\u201d (UASM), \u00een sec\u0163ia de culturi furajere, \u015fi dup\u0103 27 ani de monocultur\u0103 porumbul a dat recolte mai \u00eenalte ca \u00een Asolament (8). D. I. Berco \u015f. a. (1995) au stabilit \u00een SDE \u201eChetrosu\u201d c\u0103 \u015fi dup\u0103 36 ani de monocultur\u0103 porumbul a dat o recolt\u0103 mai \u00eenalt\u0103 (62,1 q\/ha) ca \u00een Asolament (60,0 q\/ha) [10]. Gh. N. Vanicovici a stabilit c\u0103 dup\u0103 10 ani de monocultur\u0103 recolta porumbului a fost mai \u00eenalt\u0103, ca \u00een Asolament [9]. Gh. E. \u015eu\u015fu (1996) \u00een baza datelor experimentale din SDE \u201eChetrosu\u201d de 30 ani (1955-1984) (au fost prelucrate statistic prin metoda de dispersie polifactorial\u0103) a confirmat c\u0103 \u00een primii 10 ani de monocultur\u0103 (1955-1964) \u00een 6 ani recoltele au fost la nivelul Asolamentului, \u00een urm\u0103torii 10 ani (1965-1974) recoltele numai \u00een 3 ani au fost la nivelul Asolamentului, apoi \u00eenc\u0103 peste 10 ani (1975- 1984) recoltele \u00een 6 ani din cei 10 au fost la nivelul Asolamentului. \u015ei acestea se datoreaz\u0103 schimb\u0103rii (\u00eenlocuirii) hibrizilor vechi cu hibrizi noi, mai productivi \u015fi mai rezisten\u0163i la boli, d\u0103un\u0103tori etc. [8]. M. I. Borovschii \u015fi colab. (1992) ne arat\u0103 c\u0103, \u00een experien\u0163ele de c\u00e2mp a Institutului de Cercet\u0103ri \u015etiin\u0163ifice pentru porumb \u015fi sorg la administrarea a 90 kg \u015f.a. de fosfor pe agrofondul N90 K90 \u00een monocultur\u0103 s-a ob\u0163inut o recolt\u0103 de 4 ori mai \u00eenalt\u0103 ca \u00een asolament [19].<\/p>\n
Despre aceste date \u015ftiin\u0163ifice curioase ne vorbesc \u015fi mul\u0163i al\u0163i savan\u0163i din Moldova, dar \u015fi de peste hotarele ei. P. T. Chibasov (1984) arat\u0103 c\u0103, dup\u0103 18 ani (1961-1979) de monocultur\u0103 recolta de boabe a fost de 68,7 q\/ha, iar \u00een asolament numai de 65,0 q\/ha. Acest fapt s-a datorat hibridului nou, \u00eenalt productiv \u201eKransnodarskii 303 TV\u201d, care fiind cultivat pe un agrofond N90P135K45 \u00een monocultur\u0103 (dup\u0103 16 ani) a ridicat recoltele de boabe a porumbului \u00een monocultur\u0103: dup\u0103 primii 2 ani — p\u00e2n\u0103 la 79,7 q\/ha, dup\u0103 3 ani \u2013 78,9 q\/ha \u015fi dup\u0103 4 ani \u2013 84,8 q\/ha la o medie \u00een Asolament pe ace\u015fti 3 ani de 72,9 q\/ha. Alt hibrid \u201ePionier 3978\u201d \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii a dat o recolt\u0103 de boabe mai sc\u0103zut\u0103, corespunz\u0103tor: 72,7 q\/ha; 69,8 q\/ha; 69,0 q\/ha, la o medie \u00een Asolament de 71,4 q\/ha [15]. Despre recolte \u00eenalte \u00een monocultur\u0103 ne confirm\u0103 \u015fi datele \u015ftiin\u0163ifice a mai multor savan\u0163i din Moldova [8\u202610, 13-15] \u015fi din alte \u0163\u0103ri [1,2,4\u202670]. Dar, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00eenc\u0103 nu este clar\u0103 cauza acestui fenomen [4].<\/p>\n
Savantul ceh Iaroslav Gru\u015fca \u00een lucrarea sa capital\u0103 (\u00ab\u041c\u043e\u043d\u043e\u0433\u0440\u0430\u0444\u0438\u044f \u043e \u043a\u0443\u043a\u0443\u0440\u0443\u0437\u0435\u00bb, \u041c\u043e\u0441\u043a\u0432\u0430, 1965, \u0441\u0442\u0440. 750) scria: \u201e\u00cen literatur\u0103 se prezint\u0103 exemple de majorare a recoltelor la porumbul cultivat \u00een monocultur\u0103, dar \u00eenc\u0103 nu se cunoa\u015fte cauza\u2026\u201d [4]. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, abia din anul 1953 la ICAR au fost ini\u021biate experien\u0163e privind problema asolamentului\u2026 Nici \u00een zona porumbului nu se recomand\u0103 cultivarea porumbului dup\u0103 porumb mai mult de 2 ani consecutiv, deoarce s\u0103r\u0103ce\u015fte solul \u00een azot, \u00eei stric\u0103 structura, se \u00eenmul\u0163esc bolile \u015fi d\u0103un\u0103torii, ca urmare, scade produc\u0163ia. Pe soluri foarte fertile, ca \u015fi \u00een zonele mari, specifice culturii porumbului, unde se acord\u0103 o importan\u0163\u0103 mare aplic\u0103rii \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor \u015fi combaterii buruienilor cu erbicide, porumbul dup\u0103 porumb poate fi cultivat mai mult de 2 ani consecutiv, iar asolamentul este considerat ca m\u0103sur\u0103 secundar\u0103, — scria: prof. A. Vasiliu, membru-corespondent al Academiei RPR, directorul Sec\u0163iei de Agrotehnic\u0103, ICAR, \u00een lucrarea capital\u0103 de 926 pagini \u201ePorumbul \u2013 studiu monografic. Bucure\u015fti, 1957\u201d.<\/p>\n
Toate aceste date \u015ftiin\u0163ifice valoroase ne confirm\u0103 faptul c\u0103, problema cultiv\u0103rii porumbului \u00een monocultur\u0103 trebuie studiat\u0103 mai aprofundat pe viitor, desf\u0103\u015fur\u00e2nd cercet\u0103ri pe multe domenii pentru a crea genetic noi hibrizi de porumb specific cultiv\u0103rii lor \u00een monocultur\u0103. \u201eAt\u00e2ta timp c\u00e2t sunt privite izolat, fragmentar, oric\u00e2t de mare ar fi noianul faptelor, ele nu pot da o \u00een\u0163elegere cuprinz\u0103toare fenomenelor \u015fi nici m\u0103car nu pot fi generalizate. Trecute \u00eens\u0103 prin firul sever al analizei \u015ftiin\u0163ifice, or\u00e2nduite sistemic, legate prin firul conduc\u0103tor al dialecticii sprijinite pe o profund\u0103 \u00een\u0163elegere a fenomenelor naturii \u00een independen\u0163a lor, aceste fapte devin c\u0103r\u0103mizi ale m\u0103re\u0163ului edificiu al \u015ftiin\u0163ei\u201d (prof. N. Zamfirescu \u015fi colab., 1965). Iat\u0103 de ce \u00een \u0219tiin\u0163a modern\u0103 nu se permite absolutizarea influen\u0163ei unui sau altui procedeu agrotehnic, dar se caut\u0103 permanent sisteme foarte complicate, integrate holistic \u00eentr-un ansamblu unic, datele c\u0103ruia sunt riguros verificate la cele mai moderne calculatoare ale secolului XXI. Datele noastre experimentale de 22 de ani (1970-1991), ob\u0163inute pe c\u00e2mpul experimental al catedrei de Agrotehnic\u0103 din SDE \u201eCriuleni\u201d, r-nul Criuleni, ne permit s\u0103 facem unele totaliz\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi s\u0103 preciz\u0103m unele defini\u0163ii din Agrotehnic\u0103 dep\u0103\u015fite de timp, care deseori \u00eencurc\u0103 la formarea speciali\u015ftilor moderni cu capacit\u0103\u0163i enorme de a ridica productivitatea culturilor agricole din Republica Moldova \u015fi de a crea un adev\u0103rat echilibru ecologic cu Natura [8]. 2. Tehnologiile de cultivare a porumbului-boabe \u00een monocultur\u0103 pe terenurile neirigate a SDE \u201eCriuleni\u201d \u00een anii 1970-1991 \u00cen agricultura modern\u0103 un rol deosebit de important \u00eel are soiul (hibridul) nou creat (genotipul), care puternic \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pentru o perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 \u201eoboseala solului\u201d \u015fi contribuie foarte mult, ca \u015fi plantele sensibile, s\u0103 se autosuporte timp \u00eendelungat [Grodzinschii A. A., 1991]. Vezi anexele \u21161 \u0219i \u21162, expuse la sf\u00e2r\u0219itul acestui text. Chiar \u015fi soiurile (hibrizii) uneia \u015fi aceleia\u015fi specii au diferite capacit\u0103\u0163i alelopatice \u015fi din acest punct de vedere se pot selecta soiuri (hibrizi) care mai pu\u0163in ar duce la \u201eoboseala solului\u201d \u015fi ar ridica brusc productivitatea culturilor agricole \u015fi calitatea produc\u0163iei [Grodzinschii A. A., 1991]. Pe terenurile neirigate din SDE \u201eCriuleni\u201d ale Institutului Agricol din Chi\u015fin\u0103u (ast\u0103zi UASM), pe parcursul a 22 ani (1970-1991) s-au schimbat \u00een monocultura porumbului 4 hibrizi de porumb, care la timpurile lor erau cei mai productivi \u015fi rezisten\u0163i la boli, d\u0103un\u0103tori, etc. (tab. 2.1.). Datele din tab. 2.1. ne arat\u0103, c\u0103 pe Martorul \u201es\u0103lbatic\u201d cu un nivel de agrotehnic\u0103 primitiv\u0103 (timp de 22 ani buruienile au crescut f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atinse de om!) cel mai bine a rezistat la concuren\u0163a puternica cu multiple specii de buruieni d\u0103un\u0103toare hibridul \u201ePionier 3978\u201d, care pe parcursul a 5 ani (1983-1987) a dat o recolt\u0103 de 32,1 q\/ha de boabe sau 100%, dup\u0103 care au urmat hibrizii: \u201eKrasnodarskii 303\u201d (23,9 q\/ha sau 74%), \u201eMoldavschii 291\u201d (23,4 q\/ha sau 73%) \u015fi \u201eChi\u015finiovschii 109\u201d (22,8 q\/ha sau 71%).<\/p>\n
Deci, hibrizi diferi\u021bi au concurat \u00een mod diferit cu speciile de buruieni existente! Pe terenurile lipsite de buruieni d\u0103un\u0103toare (Martorul \u201ecultural\u201d) cea mai \u00eenalt\u0103 productivitate a avut-o hibridul \u201eKrasnodarskii 303\u201d (62,7 q\/ha sau 100%), apoi au urmat hibrizii: \u201ePionier 3978\u201d (61,1 q\/ha sau 98%), \u201eMoldavschii 291\u201d (53,8 q\/ha sau 86%) \u015fi \u201eChi\u015finiovschii 109\u201d (46,2 q\/ha sau 74%). Deci, hibridul \u201eKrasnoiarschii 303\u201d este \u00eenalt productiv doar pe terenurile lipsite de buruieni. Buruienile d\u0103un\u0103toare au sc\u0103zut recoltele la acest hibrid cu 25%. Iat\u0103 ce \u00eensemn\u0103tate practic\u0103 are alegerea corect\u0103 a hibridului cultivat pentru condi\u0163iile concrete ale c\u00e2mpului (solei, tarlalei), ca \u201echeia la l\u0103cat\u0103\u201d. Aceea\u015fi legitate se observ\u0103 \u015fi la varianta cu utilizarea erbicidelor efective (agrotehnic\u0103 modern\u0103), unde nivelul de recolte a hibridului \u201eKrasnodarskii 303\u201d de asemenea a fost cel mai \u00eenalt \u2013 66,7 q\/ha = 100%, apoi au urmat hibrizii \u201ePionier 3978\u201d — cu 66,0 q\/ ha = 99%; \u201eMoldavschii 291\u201d — cu 58,4 q\/ ha = 88% \u015fi \u201eChi\u015finiovschii 109\u201d — cu 51,7 q\/ha = 78%. Pe fiecare hibrid la toate nivelele de agrotehnic\u0103 se observ\u0103 o legitate clar\u0103: 1. To\u0163i hibrizii cultiva\u0163i \u00een monocultur\u0103 sc\u0103deau permanent recoltele de la primii spre ultimii ani de cultivare \u00een monocultur\u0103, nec\u0103t\u00e2nd la fluctua\u0163iile recoltelor \u00een diferi\u0163i ani; 2. Odat\u0103 cu schimbarea (\u00eenlocuirea) hibrizilor recoltele porumbului \u00een monocultur\u0103 \u00een primii 1-2 ani \u00eetotdeauna cre\u015fteau, ca apoi din nou s\u0103 scad\u0103 cu diferit\u0103 rapiditate \u00een timp pe parcursul a mai multor ani de monocultur\u0103. Acest moment foarte bine se vede \u00een figurile prezentate (fig. 2.1.; 2.2.; 2.3.) 3. Tehnologiile de cultivare a porumbului-boabe \u00een monocultur\u0103 pe terenurile irigate a SDE \u201eCriuleni\u201d \u00een anii 1970-1991 Pe terenurile irigate se schimb\u0103 esen\u0163ial condi\u0163iile de cultivare a porumbului \u00een monocultur\u0103 din cauza sp\u0103l\u0103rii unei p\u0103r\u0163i din substan\u0163ele toxice din sol, care se acumuleaz\u0103 pe parcursul anilor \u015fi \u00eempreun\u0103 cu factorii biologici, agrohidrofizici \u015fi agrochimici treptat \u015fi mai lent, ca pe terenurile neirigate, \u00eendep\u0103rtau \u201eoboseala solului\u201d.<\/p>\n
Microflora din sol pe terenurile irigate difer\u0103 de cea de pe terenurile neirigate, sunt \u015fi multe alte particularit\u0103\u0163i, care diferen\u0163iaz\u0103 aceste terenuri [8]. Pe terenurile irigate recoltele porumbului \u00een monocultur\u0103 fa\u0163\u0103 de asolament au sc\u0103zut mai pu\u0163in ca pe terenurile neirigate. Pe parcursul a 22 ani (1970- 1991) sc\u0103derea recoltelor de porumb a fost determinat\u0103 de nivelul agrotehnicii aplicate: — la un nivel de agrotehnic\u0103 primitiv\u0103 recoltele au sc\u0103zut cu 16,4%; — la un nivel de agrotehnic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 recoltele au sc\u0103zut cu 5,7%, adic\u0103 mai pu\u0163in de 2,9 ori ca la o agrotehnic\u0103 primitiv\u0103; — la un nivel de agrotehnic\u0103 modern\u0103 recoltele au sc\u0103zut numai cu 0,9% (tab. 3.1.) adic\u0103 de 18 ori mai pu\u0163in ca la agrotehnica primitiv\u0103. Deci, nivelul \u00eenalt de agrotehnic\u0103 \u00eendep\u0103rteaz\u0103 puternic \u201eoboseala solului\u201d pentru o perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 de monocultur\u0103. Acest argument stiintific este foarte important pentru agricultorii-practicieni din Republica Moldova. Pe terenurile neirigate recoltele porumbului \u00een monocultur\u0103 au fost mai mici pe parcursul a 22 ani (1970-1991) dec\u00e2t pe cele irigate: — la un nivel de agrotehnic\u0103 primitiv\u0103 cu 21,5%; — la un nivel de agrotehnic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 cu 21,9%; — la un nivel de agrotehnic\u0103\u00ee modern\u0103 cu 22,0% (tab. 2.1.). Hibrizii, de asemenea, au reac\u0163ionat diferit la specificul speciilor de buruieni d\u0103un\u0103toare \u00een condi\u0163ii de ne irigare a terenului. Cel mai bine a suportat speciile daunatoare de buruieni pe Martorul1 \u201es\u0103lbatic\u201d cu un nivel de agrotehnic\u0103 primitiv\u0103 hibridul Krasnodarschii 303 (36,4 q\/ha = 100%), apoi au urmat hibrizii: Chi\u015finiovschii 109 (36,9 q\/ha = 99%); Pioner 3978 (31,1 q\/ha = 85%) \u015fi Moldavschii 291 (26,8 q\/ha = 74%). Pe terenurile lipsite de buruieni d\u0103un\u0103toare (Martorul2 ) cu un nivel de agrotehnic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 cel mai bine a suportat specificul de buruieni hibridul Krasnodarschii (77,2 q\/ha = 100%), apoi au urmat hibrizii: Pioner 3978 (76,4 q\/ ha = 99,0%); Chi\u015finiovschii 109 (69,3 q\/ ha = 90%) \u015fi Moldavschii 291 (63,8 q\/ ha = 83%).<\/p>\n
Pe terenurile irigate cu o agrotehnic\u0103 modern\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 recolt\u0103 de boabe s-a ob\u0163inut la monocultura porumbului cu hibridul Krasnodarschii 303 (87,2 q\/ha = 100%), apoi au urmat hibrizii: Pioner (78,0 q\/ha = 89%); Chi\u015finiovschii 109 (74,8 q\/ha = 86%) \u015fi Moldavschii 291 (67,5 q\/ha = 77%). Pe Martorul1 \u201es\u0103lbatic\u201d cu un nivel de agrotehnic\u0103 primitiv\u0103 pe terenurile irigate se recomand\u0103 de schimbat hibrizii de genera\u0163ia \u00eent\u00e2ia (F1 ) \u00een monocultura porumbului peste 2 ani din cauz\u0103 c\u0103 organismele nocive (bolile, d\u0103un\u0103torii, buruienile etc.) se acomodeaz\u0103 rapid la unul \u015fi acela\u015fi hibrid (genotip) \u015fi atunci \u00eencepe sc\u0103derea brusc\u0103 a recoltelor de porumb (fig. 3.1.). \u00cen mediu pe to\u0163i hibrizii pe parcursul a 22 ani (1970-1991) recolta porumbului \u00een monocultur\u0103 a sc\u0103zut (32,6 q\/ha = 84%) cu 6,4 q\/ha fa\u0163\u0103 de Asolament (39,0 q\/ha = 100%) la un nivel primitiv de agrotehnic\u0103. Pe Martorul2 \u201ecultural\u201d cu 2 pra\u015fe manuale pe r\u00e2nduri la termenii optimi plus 3 cultiva\u0163ii \u00eentre r\u00e2nduri la un nivel de Agrotehnic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 pentru a men\u0163ine recolta porumbului din monocultur\u0103 la nivelul Asolamentului se recomand\u0103 de schimbat (\u00eenlocuit) hibrizii (de I genera\u0163ie se cultiv\u0103 \u00een fiecare an) peste 2 ani (fig. 3.2.). \u00cen mediu pe to\u0163i hibrizii pe parcursul a 22 ani (1970-1991) recolta porumbului \u00een monocultur\u0103 pe aceast\u0103 variant\u0103 a sc\u0103zut (71,7 q\/ha = 94%) cu 4,3 q\/ha fa\u0163\u0103 de Asolament (76,0 q\/ha = 100%). Pe varianta cu utilizarea erbicidelor efective \u00een loc de 2 pra\u015fe manuale pe r\u00e2nduri plus 3 cultiva\u0163ii \u00eentre r\u00e2nduri la un nivel de agrotehnic\u0103 modern\u0103 recolta a sc\u0103zut pu\u0163in (76,9 q\/ha = 99%) numai cu 0,7 q\/ha fa\u0163\u0103 de Asolament (77,6 q\/ha = 100%). Statistic aceasta scadere de recolta nu este confirmata,deci erbicidele dupa nivelul de recolta se afla la nivelul Asolamentului. Pe aceast\u0103 variant\u0103 cu tehnologii moderne de cultivare a porumbului \u00een monocultur\u0103 se poate schimba (\u00eenlocui) hibridul peste 2 ani \u015fi chiar peste 4 ani, dar pentru a ob\u0163ine o recolt\u0103 mai \u00eenalt\u0103 \u00een monocultur\u0103 (82,6 q\/ha = 114%) fa\u0163\u0103 de Asolament (77,6 q\/ha = 100%) se cere inlocuirea hibridului \u00een monocultur\u0103 peste 2 ani (fig. 3.3.). Trebuie de men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 \u00eenlocuirea hibrizilor \u00een monocultura porumbului \u00een fircare an nu va da cele mai bune rezultate din cauz\u0103, c\u0103 hibridul nou introdus face schimb\u0103rile respective \u015fi \u00een mocroflora solului, care conlucreaz\u0103 mai bine cu hibridul nou introdus la al 2-lea \u015fi uneori chiar \u015fi la al 3-lea an consecutiv, c\u00e2nd recolta de boabe este cea mai \u00eenalt\u0103 at\u00e2t pe terenurile neirigate, c\u00e2t \u015fi pe cele irigate (fig. 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 3.3.).<\/p>\n
Toate aceste date experimentale foarte valoroase de 22 ani (1970-1991) care pentru Primadat\u0103 \u00eenliteraturade specialitate au l\u0103murit fenomenul de ob\u0163inere a recoltelor mai \u00eenalte \u00een monocultura porumbului ca \u00een Asolamente, ce ne permit s\u0103 schimb\u0103m \u0219i unele no\u0163iuni tradi\u0163ionale din cursul de Agrotehnic\u0103 \u015fi anume: Monocultura clasic\u0103 este atunci c\u00e2nd pe unul \u015fi acela\u015fi teren (sol\u0103, tarla, c\u00e2mp) se cultiv\u0103 unul \u015fi acela\u015fi soi (hibrid), adic\u0103 acela\u0219i genotip, la care rapid se acomodeaz\u0103 organismele nocive (boli, d\u0103un\u0103tori, buruieni etc.) \u015fi recoltele scad brusc din an \u00een an. Microasolament este atunci c\u00e2nd pe unul \u015fi acela\u015fi teren (sol\u0103, tarla, c\u00e2mp) peste 2 ani hibrizii cultiva\u0163i se schimba cu al\u0163ii Noi Hibrizi crea\u0163i, \u00eenalt productivi \u015fi rezisten\u0163i la factorii nefavorabili, la care organismele nocive nu se pot acomoda at\u00e2t de rapid \u015fi \u201eoboseala solului\u201d se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp, p\u0103str\u00e2nd recoltele din monocultura porumbului la nivelul Asolamentului modern sau chiar \u015fi dep\u0103\u015find Asolamentul la o tehnologie excelent\u0103 de cultivare a porumbului.[8]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen literatura de specialitate din Republica Moldova \u015fi alte \u0163\u0103ri (5…19) defini\u0163ia de monocultur\u0103 se apreciaz\u0103 diferit, iar uneori chiar \u015fi incorect, duc\u00e2nd \u00een eroare agricultorii-practicieni, care-\u015fi reduc esen\u0163ial recoltele \u015fi rentabilitatea culturilor agricole cultivate. \u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri se practica intuitiv rota\u0163ia primitiv\u0103 a diferitor grupe de plante din cauza sc\u0103derii rapide […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11572,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[267,4],"tags":[],"class_list":["post-11571","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2020-08","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11571"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11573,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11571\/revisions\/11573"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}