{"id":11493,"date":"2021-01-03T11:51:29","date_gmt":"2021-01-03T09:51:29","guid":{"rendered":"http:\/\/lider-agro.md\/?p=11493"},"modified":"2021-01-03T11:51:29","modified_gmt":"2021-01-03T09:51:29","slug":"irigarea-si-alimentarea-cu-apa-a-culturilor-agricole-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lider-agro.md\/?p=11493","title":{"rendered":"IRIGAREA \u0218I ALIMENTAREA CU AP\u0102 A CULTURILOR AGRICOLE"},"content":{"rendered":"<p>Metode de irigare \u00cen prezent se utilizeaz\u0103 urm\u0103toarele metode de irigare: prin aspersiune, radicular\u0103, prin picurare \u0219i micro-aspersiune. Pentru irigarea prin aspersiune apa este de obicei livrat\u0103 pe c\u00e2mp prin conducte cu presiune, iar apoi ea este pulverizat\u0103 sub form\u0103 de ploaie artificial\u0103 de asupra suprafe\u021bei irigate cu ajutorul ma\u0219inilor \u0219i echpamentului de irigare prin aspersiune, irig\u00e2ndu-se nu numai solul, dar \u0219i partea aerian\u0103 a plantelor. La irigarea prin micro-aspersiune se irig\u0103 partea aerian\u0103 a plantelor, stratul de p\u0103m\u00e2nt de la suprafa\u021b\u0103 \u0219i suprafa\u021ba solului cu pic\u0103turi mici de ap\u0103 cu scopul de reglare a micro-climatului. Pentru irigarea radicular\u0103 apa este livrat\u0103 prin canale sau conducte, dup\u0103 care ea este \u00eendreptat\u0103 \u00een \u021bevi perforate, \u0219an\u021buri sau sistemul de drenaj, instalate la o ad\u00e2ncime mic\u0103, irig\u00e2nd stratul activ de sol datorit\u0103 for\u021belor capilare \u0219i capacit\u0103\u021bii de absorb\u021bie a solului.<\/p>\n<p>Pentru irigarea prin picurare, apa este livrat\u0103 spre plante prin tuburi de polietilen\u0103, instalate pe r\u00e2nduri sau \u00eentre r\u00e2nduri cu micro-orificii speciale (picur\u0103tori) la zona nutritiv\u0103 a r\u0103d\u0103cinei. Tipuri de ud\u0103ri Se deosebesc dou\u0103 tipuri de ud\u0103ri: de aprovizionare \u0219i de vegeta\u0163ie. Ud\u0103rile de aprovizionare se aplic\u0103 toamna, pentru culturile ce se \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163eaz\u0103 toamna, \u00een regiunile, unde \u00een perioada l octombrie &#8212; l aprilie cad mai pu\u0163in de 250 mm precipita\u0163ii. De asemenea, aceste ud\u0103ri se aplic\u0103 la culturile ce se \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163eaz\u0103 prim\u0103vara mai t\u00e2rziu (15 aprilie &#8212; 10 mai) \u00een regiunile \u00een care precipita\u0163iile din iarn\u0103 nu sunt suficiente. Ud\u0103rile de aprovizionare se dau cu 5 &#8212; 20 zile \u00eenainte de sem\u0103nat.<\/p>\n<p>Irigarea de aprovizionare din toamn\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea regimului termic al solului, favoriz\u00e2nd o bun\u0103 vegeta\u021bie a plantelor oric\u0103rei culturi \u0219i preg\u0103tirea lor pentru iernare. \u00cen multe cazuri udarea de aprovizionare are \u0219i o importan\u021b\u0103 specific\u0103. Astfel, \u00een gospod\u0103riile asigurate insuficient cu ap\u0103 se efectueaz\u0103 numai udarea de aprovizionare la gr\u00e2ul de toamn\u0103, sfecla pentru zah\u0103r, cartof, floarea-soarelui \u0219i alte culturi. Norma de udare la irigarea de aprovizionare se stabile\u0219te, lu\u00e2ndu-se \u00een considera\u021bie ad\u00e2ncimea necesar\u0103 a umect\u0103rii subsolului (care trebuie s\u0103 coboare sub nivelul masei principale a sistemului radicular), rezerva de umiditate a solului, \u00een momentul ud\u0103rii, apa ce va proveni din precipita\u021bii, masa volumetric\u0103 \u0219i capacitatea de c\u00e2mp pentru ap\u0103. Pentru calcularea normei se va folosi formula: m = 100 h. a. (R \u2013 V) \u2013 KP + n, unde: m \u2013 este norma de ap\u0103 m3 \/ha; h \u2013 ad\u00e2ncimea de umectare a solului, m; a \u2013 masa volumetric\u0103 a solului, t; R \u2013 con\u021binutul de umiditate a solului (%) fa\u021b\u0103 de masa solului uscat; V \u2013 umiditatea solului \u00eenainte de udare (%); P \u2013 cantitatea medie, multianual\u0103 a precipita\u021bilor (pe perioada de toamn\u0103 &#8212; iarn\u0103), m3 ; K \u2013 coeficientul folosirii precipita\u021bilor; n \u2013 pierderile de ap\u0103 din sol, dup\u0103 udare, p\u00e2n\u0103 la venirea iernii, m3 \/ha.<\/p>\n<p>Udarea \u00eenainte de sem\u0103nat se aplic\u0103 cu pu\u021bin timp \u00eenainte de sem\u0103nat, c\u00e2nd stratul de sol (patul germinativ) este uscat excesiv \u0219i nu asigur\u0103 o r\u0103s\u0103rire uniform\u0103 a plantelor, dar nici o vegeta\u021bie normal\u0103 a plantelor r\u0103s\u0103rite. Aceste situa\u021bii apar \u00een prim\u0103verile foarte secetoase, urmate dup\u0103 toamne secetoase \u0219i ierni s\u0103race \u00een z\u0103pad\u0103, pentru culturile sem\u0103nate \u00een ultima epoc\u0103 &#8212; porumb, soia etc. Sau dup\u0103 perioade lungi de secet\u0103 din timpul verii, \u00een cazul sem\u0103n\u0103turilor de toamn\u0103 destul de frecvent \u00eent\u00e2lnite \u00een Moldova. Ad\u00e2ncimea de umectare se stabile\u0219te pentru valoarea de 0,4 &#8212; 0,5 m. \u00cen numeroase cazuri, irigarea dinaintea sem\u0103natului este \u0219i una de aprovizionare, \u00een cazul culturilor succesive \u2013 porumb, cartof de var\u0103 etc. \u00cen aceste cazuri se ia \u00een calcul ad\u00e2ncimea de umectare la 0,7 \u2013 1 m. Udarea la plantarea cartofului se aplic\u0103 \u00een perioade plant\u0103rii \u00een scopul unei mai bune \u00eencol\u021biri \u0219i r\u0103s\u0103riri a tuberculilor. \u00cen general, se aplic\u0103 rar: norma de irigare este de nivel mic, 200 &#8212; 300 m3 , \u0219i se recomand\u0103 distribuirea ei prin aspersiune. Udarea de umezire (irigarea prin infiltra\u021bie lateral\u0103\/orizontal\u0103) &#8212; \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te regimul de ap\u0103 al straturilor superioare ale solului. Acestfel de irigare se aplic\u0103 dac\u0103 stratul superficial al solului este uscat \u0219i semin\u021bele nu \u00eencol\u021besc sau ar rezulta o r\u0103s\u0103rire neuniform\u0103. Norma de udare \u00een aceste cazuri este de 150 &#8212; 200 m3 \/ha. Ud\u0103rile de vegeta\u0163ie se dau \u00een timpul vegeta\u0163iei plantelor \u00een scopul realiz\u0103rii unui regim de ap\u0103 favorabil vegeta\u021biei \u00een stratul activ al solului (stratul de sol cu peste 70% din sistemul radicular). Cerin\u0163ele plantelor fa\u0163\u0103 de ap\u0103. Ele se \u00eempart \u00een trei grupe: Grupa I &#8212; plantele care cer pu\u0163in\u0103 ap\u0103 (cereale p\u0103ioase, leguminoase, bumbac etc.) \u0219i la care intervalul de timp dintre dou\u0103 ud\u0103ri este de aproximativ 33 zile. Grupa a II-a cuprinde plante care cer mai mult\u0103 ap\u0103 (porumb, sfecl\u0103 pentru zah\u0103r, floarea &#8212; soarelui, cartofi, ierburi perene anul I) \u0219i la care intervalul dintre dou\u0103 ud\u0103ri este de aproximativ 25 zile. Grupa a III-a cuprinde plante care cer ap\u0103 mult\u0103 (sfecl\u0103 pentru nutre\u0163, porumb furajer, ierburi perene anul II) \u0219i la care intervalul \u00eentre dou\u0103 ud\u0103ri este de aproximativ 20 zile. Norma de ap\u0103 la irigarea de suprafa\u021b\u0103 (brazde, f\u00e2\u0219ii, inundare) este de 600 \u2013 1200 m3 \/ha, iar la udarea prin aspersiune &#8212; de 400 \u2013 600 m3 \/ha.<\/p>\n<p>Uneori apare necesitatea de a folosi irigarea \u00een fazele ini\u021biale de vegeta\u021bie, chiar dac\u0103 \u00een stratul superficial al solului exist\u0103 umiditate suficient\u0103, dar \u00een profunzime solul este uscat. \u00cen aceste cazuri, plantele sunt expuse pericolului stagn\u0103rii \u00een cre\u0219tere \u0219i chiar pieirii. Udarea prin aspersiune cu o norm\u0103 de ap\u0103 de 150 &#8212; 200 m3 \/ha \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te considerabil condi\u021biile de dezvoltare a culturilor \u0219i contribuie la p\u0103strarea desimii normale a plantelor. Irigarea de \u00eengr\u0103\u0219are (fertiirigarea) \u2013 poate fi folosit\u0103 \u00een calitate de udare de fertilizare suplimentar\u0103, independent\u0103 sau \u00eembinat\u0103 cu irigarea din perioada de vegeta\u021bie. \u00cen cazul irig\u0103rii independente, norma de ap\u0103 va fi p\u00e2n\u0103 la 100 m3 \/ha. Solu\u021bia de \u00eeng\u0103\u0219\u0103minte se debiteaz\u0103 prin sta\u021bia de pompare sau rezervorul cu solu\u021bie se va conecta la conducta de irigare. Irigarea de \u00eemprosp\u0103tare (r\u0103corire) se aplic\u0103 cu scopul de a men\u021bine plantele \u00een stare de turgescen\u021b\u0103 \u00een zilele de secet\u0103 atmosferic\u0103. Acest fel de udare se aplic\u0103 \u00een lunile de var\u0103 \u0219i \u00een orele cele mai c\u0103lduroase ale zilei, cu o norm\u0103 de 50 m3 \/ha. Irigarea de sp\u0103lare se folose\u0219te cu scopul evacu\u0103rii din sol a s\u0103rurilor solubile \u00een ap\u0103.<\/p>\n<p>Ea se efectueaz\u0103 pe solurile s\u0103r\u0103turate. Factorul cel mai important pentru realizarea unei iriga\u021bii de sp\u0103lare ra\u021bional\u0103 \u00eel constituie stabilirea normelor de ap\u0103 pe baza condi\u021biilor concrete \u0219i eliminarea apei ce con\u021bine s\u0103rurile dizolvate. Norma de udare \u00een aceste cazuri ajunge la 3000 \u2013 4000 m3 \/h\u0103. \u00cen Republica Moldova sunt multe companii, care \u00een parteneriat cu companiile mondiale mari sunt al\u0103turi de produc\u0103torii agricoli pentru a contribui eficient la g\u0103sirea \u0219i promovarea solu\u0163iilor optime pentru practicarea unei agriculturi irigate, durabile \u0219i performante. \u00cen acest scop, aceste companii vin \u00een sprijinul produc\u0103torilor agricoli, oferindu-le sisteme de iriga\u0163ie, at\u00e2t prin aspersiune, c\u00e2t \u0219i prin picurare, la un pre\u0163 rezonabil \u0219i de calitate \u00eenalt\u0103. Sisteme de irigare prin aspersiune Conceptul \u0219i principiile de func\u021bionare Irigarea prin aspersiune este o metod\u0103 de irigare, unde apa este evacuat\u0103 cu presiune prin dispersoarele aparatelor de irigat \u00een aer, apa fiind zdrobit\u0103 \u00een pic\u0103turi, cade pe plante \u0219i sol sub form\u0103 de ploaie. Ea este recomandat\u0103 pentru culturile de c\u00e2mp, legume, flori, culturi la care prezen\u021ba pic\u0103turilor de ap\u0103 pe organele aeriene ale plantei au efect pozitiv. Sisteme de irigare prin aspersiune sunt oferite sub form\u0103 de aripi de ploaie, linii de aspersie \u0219i microaspersie. Sortimentul de aspersoare este foarte larg \u0219i include stropitori ce dezvolt\u0103 diferite distan\u021be de udare, debit diferit de ap\u0103 pe or\u0103. Exist\u0103 aspersoare ce produc pic\u0103turi cu dimensiuni mari, dar \u0219i aspersoare care produc o ploae superfin\u0103 \u2013 cea\u021b\u0103, care sunt folosite pe larg de c\u0103tre cresc\u0103torii de ciuperci. Sisteme de irigare prin aspersiune const\u0103u din trei elemente de baz\u0103: sta\u021bie de pompare, conducte magistrale \u0219i conducte de distribu\u021bie; agregate de irigare prin aspersiune, ma\u0219ini \u0219i echipamente ce transform\u0103 fluxul de ap\u0103 \u00een pic\u0103turi de ploaie \u0219i care le distribuie pe suprafa\u021ba c\u00e2mpului.<\/p>\n<p>Ma\u0219ini de irigare prin aspersiune cu ac\u021biune circular\u0103 (cu suporturi) Ma\u0219ina de irigare prin aspersiune cu presiune mic\u0103, utilizat\u0103 pentru irigarea culturilor de c\u00e2mp \u0219i tehnice pe suprafe\u021be mari. Sunt construite diferite modele cu o capacitate de la 50 p\u00e2n\u0103 la 450 m3 de ap\u0103 pe or\u0103. Suportul central este o structur\u0103 piramidal\u0103, placat\u0103 cu col\u021bar din zinc \u0219i echipat\u0103 cu sistem de fixare de tip ancor\u0103 pe o platform\u0103 p\u0103trat\u0103 din beton, ceea ce asigur\u0103 mai mult\u0103 stabilitate dispozitivului circular al ma\u0219inii. Apa se livreaz\u0103 \u00een zona de transmisie prin \u021beav\u0103 ascendent\u0103 \u0219i vinclu, construite din o\u021bel zincat cu un diametru de 219 mm. \u00cen\u0103l\u021bimea standard a segmentului ma\u0219inii \u0219i a altor p\u0103r\u021bi ale sistemului este de 3,30 m, \u00een modelele cu \u00een\u0103l\u021bime suplimentar\u0103 poate ajunge la 4,10 m. Ma\u0219ini de irigare prin aspersiune cu ac\u021biune frontal\u0103 (cu suporturi) A) Apa captat\u0103 din canal<\/p>\n<p>&#8212; Sisteme de irigare pentru c\u00e2mpurile mari dreptunghiulare cu o supafa\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 400 ha.<\/p>\n<p>&#8212; Ma\u0219ina lucreaz\u0103 \u00een mi\u0219care, depl\u0103s\u00e2ndu-se paralel cu canalul de ap\u0103.<\/p>\n<p>&#8212; Colectarea apei din canal asigur\u0103 consumul minim de energie.<\/p>\n<p>&#8212; Direc\u021bia mi\u0219c\u0103rii este stabilit\u0103 prin cablu sau brazd\u0103.<\/p>\n<p>&#8212; Eficien\u021ba \u00eenalt\u0103, datorit\u0103 consumului mic de energie pe unitate de suprafa\u021b\u0103. B) Apa captat\u0103 din hidrant<\/p>\n<p>&#8212; Colectarea apei din hidrantele re\u021belei de irigare \u00eenchise permite utilizarea acestui sistem pe suprafe\u021be cu relief dificil.<\/p>\n<p>&#8212; Productivitate \u2013 p\u00e2n\u0103 la 300 m3 \/or\u0103. &#8212; Baz\u0103 central\u0103 cu 4 ro\u021bi.<\/p>\n<p>&#8212; Posibilitate de conectare la hidrante de la orice cap\u0103t \u0219i \u00een centru.<\/p>\n<p>&#8212; Calitatea \u00eenalt\u0103 a ploii se asigur\u0103 chiar \u0219i la o presiune mic\u0103 a apei.<\/p>\n<p>Instala\u021bii mobile cu tambur \u00cen prezent, instala\u021bile mobile cu tambur au devenit dispozitivele idiale de irigare a suprafe\u021belor mici \u0219i mijlocii. Mobilitatea mare, posibilitatea de utilizare a apei nefiltrate, de utilizare a diferitor combina\u021bii de duze de pulverizare \u0219i distribuitori de ap\u0103 pe console le transform\u0103 \u00een sisteme de irigare universale (figura 1). Particularit\u0103\u021bile instala\u021biilor mobile cu tambur<\/p>\n<p>\u2022 Este destinat\u0103 pentru irigarea culurilor de c\u00e2mp \u0219i celor tehnice, legumelor.<\/p>\n<p>\u2022 Tamburul are trasmisie ac\u021bionat\u0103 prin hidro-turbin\u0103, instalat\u0103 pe cilindrul tamburului.<\/p>\n<p>\u2022 Este echipat\u0103 cu furtun cu diametrul 65 &#8212; 100 mm \u0219i lungimea 250 &#8212; 450 m.<\/p>\n<p>\u2022 Construc\u021bia este galvanizat\u0103 \u00een \u00eentregime.<\/p>\n<p>\u2022 Automatizare complet\u0103 a procesului de irigare datorit\u0103 computerului de bord.<\/p>\n<p>\u2022 Furtun de polietilen\u0103 cu diametru 90 &#8212; 140 mm, lungime 300 &#8212; 450 m.<\/p>\n<p>\u2022 Trasmisie hidraulic\u0103 a vir\u0103rii.<\/p>\n<p>\u2022 Tamburul are trasmisie ac\u021bionat\u0103 prin hidro-turbin\u0103, instalat\u0103 pe cilindrul tamburului.<\/p>\n<p>\u2022 Cutie de viteze \u2013 4 trepte.<\/p>\n<p>\u2022 Spre deosebire de modelele precedente, este echipat\u0103 cu aripi pliante, cu lungimea de la 12 p\u00e2n\u0103 la 50 m, care asigur\u0103 o l\u0103\u021bime a zonei de irigare de la 34 p\u00e2n\u0103 la 72 m. \u00cen\u0103l\u021bimea aripilor pliante poate fi reglat\u0103 \u00een limitele a 1,5 \u2013 2,5 m, \u00een dependen\u021b\u0103 de \u00een\u0103l\u021bimea plantelor.<\/p>\n<p>\u2022 Sistemul rotativ al tamburului permite desfacerea furtunului de irigare \u00een orice direc\u021bie.<\/p>\n<p>\u2022 Control mecanizat sau computerizat al procesului de irigare. Console de irigare prin aspersiune Console de irigare prin aspersiune sunt preconizate pentru func\u021bionarea instala\u021biilor mobile cu tambur \u00een calitate de unitate principal\u0103 de lucru, care creeaz\u0103 ploaia artificial\u0103 \u0219i o distribuie pe suprafa\u021ba c\u00e2mpului. Particularit\u0103\u021bile tehnice:<\/p>\n<p>\u2022 Duzele de irigare prin aspersiune produc o ploaie m\u0103runt\u0103, care nu deterioreaz\u0103 plantele \u0219i nu taseaz\u0103 solul.<\/p>\n<p>\u2022 Presiunea din timpul func\u021bion\u0103rii nu dep\u0103\u0219e\u0219te 3,2 atmosfere, ceea ce contribuie la economisirea energiei \u0219i a apei.<\/p>\n<p>\u2022 L\u0103\u021bimea f\u00e2\u0219iei irigate este cuprins\u0103 \u00eentre 26 \u0219i 72 m, \u00een dependen\u021b\u0103 de modelul consolei.<\/p>\n<p>\u2022 \u00cen timpul transport\u0103rii consola poate fi fixat\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 pe ram\u0103.<\/p>\n<p>\u2022 Un singur operator desface \u0219i str\u00e2nge consola \u00een c\u00e2teva minute.<\/p>\n<p>\u2022 Este echipat cu mecanism de virare, care permite modificarea pozi\u021biei consolei \u00een raport cu direc\u021bia deplas\u0103rii. Irigarea prin aspersiune cu aripi de ploaie Aripile de ploaie se folosesc la irigarea culturilor de c\u00e2mp, fiind u\u0219or de asamblat\/mutat. Av\u00e2nd diametru de 90 mm \u0219i de 75 mm, se pot asambla aripi de ploae pe lungime de 300 sau 400 metri. La aripile de ploae se pot folosi aspersoare mari, cu un diametru p\u00e2n\u0103 la 38 de metri (figura 2.) Particularit\u0103\u021bile tehnice:<\/p>\n<p>\u2022 Cost redus al investi\u0163iei. \u2022 Aspersoare echipate cu doua duze ce asigura o uniformitate foarte bun\u0103 a ud\u0103rii.<\/p>\n<p>\u2022 Posibilitatea schimb\u0103rii duzelor \u00een func\u0163ie de presiunea disponibil\u0103 \u0219i debitul necesar.<\/p>\n<p>\u2022 Durabilitate foarte mare \u00een timp.<\/p>\n<p>\u2022 Posibilitatea \u00eenlocuirii conductei de polietilena cu furtun flexibil, ceea ce face mult mai u\u0219oar\u0103 mutarea liniei de aspersiune de pe o pozi\u0163ie pe alta.<\/p>\n<p>\u2022 Sisteme de cuplare rapid\u0103 sigure \u0219i f\u0103r\u0103 pierderi.<\/p>\n<p>\u2022 Presiuni reduse de func\u0163ionare. Avantajele \u0219i neajunsurile irig\u0103rii prin aspersiune Avantaje :<\/p>\n<p>\u2022 Metoda este aproape similar\u0103 cu procesul natural de umezire a terenului a ploii naturale.<\/p>\n<p>\u2022 Mecanizarea \u0219i automatizarea irig\u0103rii.<\/p>\n<p>\u2022 Rata de irigare este reglementat\u0103 mai exact \u0219i \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103 (30&#8230;50&#8230;300-800 m3\/ha \u0219i mai mult), care permite crearea unui regim de ap\u0103 \u2013 aer de sol aproape de optim \u0219i reglarea ad\u00e2ncimii de umezire a solului.<\/p>\n<p>\u2022 Men\u021binerea structurii solului.<\/p>\n<p>\u2022 Posibilitatea de irigare pe terenuri cu relef neregulat, pot fi udate zonele cu pante abrupte.<\/p>\n<p>\u2022 Mobilitate \u0219i operativitate \u00een cazul irig\u0103rii frecvente.<\/p>\n<p>\u2022 Mic\u0219orarea temperaturii stratului de aer de asupra solului \u00een timpul irig\u0103rii.<\/p>\n<p>\u2022 \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor mecanizate de sem\u0103nat\/plantat, de recoltat \u0219i prelucrare a culturilor.<\/p>\n<p>\u2022 Posibilitatea de a efectua irig\u0103ri \u00eempotriva \u00eenghe\u021bului \u0219i de \u00eenc\u0103lzire.<\/p>\n<p>\u2022 Aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u00eempreun\u0103 cu apa de irigare. Neajunsuri:<\/p>\n<p>\u2022 Necesitatea \u00een energie mecanic\u0103 pentru crearea ploii artificiale.<\/p>\n<p>\u2022 Consumul mare de energie (40&#8230;100 kw- h pe 1 udare pentru v = 300 m3\/ha).<\/p>\n<p>\u2022 V\u00e2ntul influen\u021beaz\u0103 calitatea ploii \u0219i uniformitatea distribuirii ei.<\/p>\n<p>\u2022 Este necesar de a deplasa tehnica de irigare \u00een timpul irig\u0103rii.<\/p>\n<p>\u2022 Costul \u00eenalt al echipamentului (sprinklere metalice, conducte de transport (40 &#8230; 100 kg pe 1 ha).<\/p>\n<p>\u2022 Cheltuieli \u00eenalte de exploatare a echpamentului de irig\u0103re. Investi\u021biile. Costul mediu al sistemelor de irigare prin aspersiune poate fi 1500 \u2013 2500 dolari SUA pentru 1 ha de suprafa\u021b\u0103 irigat\u0103, \u00een dependen\u021b\u0103 de ma\u0219inile \u0219i instala\u021biile utilizate. Sisteme de irigare prin picurare Conceptul \u0219i principii de func\u021bionare Irigarea prin picurare este o metod\u0103 de irigare printr-un sistem de tuburi de polietilen\u0103 cu picur\u0103tori, unde apa se livreaz\u0103 spre zona unde se afl\u0103 sistemul radicular al plantelor. Principala particularitate a irig\u0103rii prin picurare este livrarea uniform\u0103 a apei direct la fiecare plant\u0103 pe durata \u00eentregii perioadei de vegeta\u021bie, \u00een concordan\u021b\u0103 cu necesi\u021b\u0103\u021bile de ap\u0103 a fiec\u0103rei culturi. Componentele de baz\u0103 al sistemului de irigare prin picurare sunt urm\u0103toarele: \u2022 Sta\u021biile de pompare (cele mai frecvent utilizate sunt motopompele \u0219i pompele electrice).<\/p>\n<p>\u2022 Utilaj de filtrare a apei (filtre cu pietri\u0219 \u0219i nisip, de asemenea filtre cu discuri).<\/p>\n<p>\u2022 Nodul de fertilizare (cele mai utilizate sunt dispozitivele: injector de tip \u201eVenturi\u201d, vas \u00eenchis de fertilizare, dozatron \u0219i sisem automatizat de fertilizare).<\/p>\n<p>\u2022 Conducta principal\u0103 (magistral\u0103).<\/p>\n<p>\u2022 Regulator de presiune.<\/p>\n<p>\u2022 Conducta secundar\u0103 (submagistral\u0103).<\/p>\n<p>\u2022 Supapa de aer.<\/p>\n<p>\u2022 Conectoare \u0219i fitinguri universale.<\/p>\n<p>\u2022 Linia de picurare, care este elementul-cheie. Mai des utilizate sunt urm\u0103toarele 6 modele:<\/p>\n<p>1. Linie de picurare de tip \u201eband\u0103\u201d.<\/p>\n<p>2. Linie de picurare cu emitere.<\/p>\n<p>3. Tubul de picurare.<\/p>\n<p>4. Tub de picurare cu compensator de presiune (CP).<\/p>\n<p>5. Tub cu picur\u0103tori multianuale cu compensator de presiune pentru instalarea subteran\u0103 cu tehnologia \u201eRootguard\u201d.<\/p>\n<p>6. Picur\u0103tori liniare (emitere). Avantajele irig\u0103rii prin picurare<\/p>\n<p>\u2022 Permite dozarea exact\u0103 a cantit\u0103\u0163ilor de ap\u0103 \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt necesare plantelor \u2013 se reduce consumul de ap\u0103 cu circa 70%, iar consumul de \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt se reduce considerabil (de 3-4 ori); \u2022 Spor de produc\u0163ie cu p\u00e2n\u0103 100% mai mare;<\/p>\n<p>\u2022 Timpurietate cu p\u00e2n\u0103 la 7 \u2013 10 zile;<\/p>\n<p>\u2022 Nu formeaz\u0103 crusta, nu afecteaz\u0103 structura \u0219i textura solului; Permite irigarea \u00een orice condi\u0163ii \u2013 v\u00e2nt sau temperaturi ridicate;<\/p>\n<p>\u2022 Reduce considerabil posibilitatea apari\u0163iei bolilor \u00een culturi \u2013 tratamente mult mai pu\u0163ine;<\/p>\n<p>\u2022 Se reduce cantitatea de buruieni ap\u0103rut\u0103 \u00een cultur\u0103 \u2013 se reduce num\u0103rul lucr\u0103rilor \u00een cultur\u0103;<\/p>\n<p>\u2022 Plantele se dezvolt\u0103 uniform, iar calitatea produsului finit este mult mai bun\u0103;<\/p>\n<p>\u2022 Sistemul nu necesit\u0103 presiuni mari de func\u0163ionare, ceea ce duce la economisirea energiei pentru pompare;<\/p>\n<p>\u2022 Se reduce considerabil for\u0163a de munc\u0103 necesar\u0103;<\/p>\n<p>\u2022 Se pot efectua lucr\u0103ri \u00een cultur\u0103 chiar \u0219i \u00een timpul irig\u0103rii;<\/p>\n<p>\u2022 Investi\u0163ia se recupereaz\u0103 chiar din primul an doar din sporul de produc\u0163ie \u0219i timpurietatea ob\u0163inut\u0103. Investi\u021biile.<\/p>\n<p>Costul unui sistem de irigare prin picurare este individual \u0219i depinde direct de: cultura irigat\u0103, schema de plantare, dimensiunile terenului \u0219i topografie, sursa de ap\u0103 \u0219i distan\u021ba p\u00e2n\u0103 la teren, utilajul de pompare a apei (electric sau moto), tipul liniei de picurare \u0219i de sistemul de control (atomatizat, manual). Regimul de irigare a culturilor agricole Se realizeaz\u0103 un regim optim de irigare, c\u00e2nd umiditatea orizontului de sol \u00een care se afl\u0103 sistemul radicular al plantelor, se men\u021bine \u00een limitile de 75 \u2013 80 %, pe soluri grele; 70 \u2013 75 %, pe cele medii, \u0219i 60 \u2013 65 %, pe cele u\u0219oare, f\u0103\u021b\u0103 de valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103. Trebuie s\u0103 menion\u0103m c\u0103 diferite culturi agricole au cerin\u021be variate fa\u021b\u0103 de uimiditate \u00een decursul perioadei de vegeta\u021bie, astfel c\u0103, limita inferioar\u0103 a umidit\u0103\u021bii optime se poate modifica \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 dup\u0103 fazele dezvolt\u0103rii plantelor, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu particularit\u0103\u021bile lor biologice, precum \u0219i cu condi\u021biile de sol. Regimul de irigare la gr\u00e2ul de toamn\u0103. Irigarea face posibil\u0103 ob\u021binerea unor recolte mari de gr\u00e2u an de an. Aceast\u0103 cultur\u0103 folose\u0219te bine rezervele de umiditate din toamn\u0103-iarn\u0103, c\u00e2t \u0219i cele de prim\u0103var\u0103. La cultura irigat\u0103 a gr\u00e2ului, un rol important \u00eel are ,,udarea de aprovizionare\u201d, care asigur\u0103 o r\u0103s\u0103rire uniform\u0103, complet\u0103 \u0219i o dezvoltare ulterioar\u0103 a plantelor foarte bun\u0103. \u00cen zonele amenajate pentru irigare, udarea este absolut obligatorie, except\u00e2nd anii ploio\u0219i. Udarea de aprovizionare la gr\u00e2ul de toamn\u0103, \u00een zonele de nord \u0219i de centru, se face cu o norm\u0103 de ap\u0103 de 500 \u2013 600 m3 \/ha, iar \u00een zona de sud &#8212; cu 800 &#8212; 1000 m3 \/ha. Aceast\u0103 udare se execut\u0103 cu 4 \u2013 5 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sem\u0103nat. Ea se poate face \u00eenainte de ar\u0103tura de baz\u0103, dup\u0103 arat sau dup\u0103 sem\u0103nat. Av\u00e2nd \u00een vedere posibilit\u0103\u021bile create de umiditate, pentru realizarea unor lucr\u0103ri de calitate ale solului, este de preferat udarea \u00eenainte de arat sau dup\u0103 arat, dar urm\u0103rind s\u0103 avem \u00een sol umiditate favorabil\u0103 r\u0103s\u0103ririi plantelor. \u00cen perioada de prim\u0103var\u0103-var\u0103 a vegeta\u021biei, umiditatea maxim\u0103 \u00een sol, pe ad\u00e2ncimea de la 0 \u2013 70 cm, trebuie s\u0103 fie cuprins\u0103 \u00eentre 70 -75 % din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului respectiv. Cea mai mare cantitate de ap\u0103 este folosit\u0103 de plante \u00een fazele form\u0103rii paiului, \u00eenceputul \u00eenspic\u0103rii \u0219i coacerii \u00een lapte a boabelor.<\/p>\n<p>\u00cen acest\u0103 perioad\u0103, \u00een lipsa precipita\u021bilor, se vor aplica ud\u0103ri care s\u0103 men\u021bin\u0103 umiditatea cerut\u0103 \u00een sol. De regul\u0103 sunt necesare 1 \u2013 2 ud\u0103ri, cu o norm\u0103 de 400 \u2013 600 m3 \/ha. \u00cen condi\u021biile Moldovei, udare prin aspersiune este cea mai ra\u021bional\u0103 pentru gr\u00e2u, orz \u0219i secara de toamn\u0103, triticale. Regimul de irigare la porumb. Porumbul este una din principalele culturi agricole, care r\u0103spunde prin recolte mari la aplicarea iriga\u021biei. Este o plant\u0103 cu consum moderat de ap\u0103. Astfel, consumul specific de ap\u0103 (cantitatea necesar\u0103 penru o unitate grosimetric\u0103 de recolt\u0103) este mai mic fa\u021b\u0103 de majoritatea culturilor cerealiere. Av\u00e2nd \u00een vedere, \u00eens\u0103, recoltele mari care se ob\u021bin, consumul total de ap\u0103 la 1 ha de cultur\u0103 este mai mare dec\u00e2t la celelante culturi. Porumbul are un consum ridicat de ap\u0103 \u00een a doua parte a vegeta\u021bie. \u00cen intervalul de la faza \u00een 6 \u2013 7 frunze, la faza de 13 \u2013 14 frunze, consumul de ap\u0103 cre\u0219te de dou\u0103 ori fa\u021b\u0103 de perioada anterioar\u0103, datorit\u0103 cre\u0219terii plantelor, form\u00e2nd aparatul foliar. \u00cen acest interval se face prima udare, cu 500 \u2013 600 m3 \/ha. A doua udare se face la sf\u00e2r\u0219itul intervalului \u00een faz\u0103 de 13 \u2013 14 frunze, cu o norm\u0103 de 500 \u2013 600 m3 \/ha, iar a treia udare, \u00een perioada de \u00eenflorire \u2013 coacere \u00een lapte \u2013 cear\u0103, cu 650 \u2013 700 m3 \/ha. Aplicarea ud\u0103rilor la porumb se va efectua c\u00e2nd umiditatea solului scade sub 70 % din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului, pe ad\u00e2ncimea de 0,7 \u2013 1,0 m. Regimul de irigare la sfecla pentru zah\u0103r. Aceasta este o cultur\u0103 foarte sensibil\u0103 la irigare \u0219i d\u0103 recolte mari pe toate tipurile de sol. Sfecla are un consum specific de ap\u0103, moderat: pentru 1 t. de r\u0103d\u0103cini, necesit\u0103 100 m3 ap\u0103, \u00eens\u0103 la produc\u021bii de 60 \u2013 80 t\/ha \u2013 consum\u0103 6200 \u2013 8700 m3 \/ha. Consumul de ap\u0103 al sfeclei pentru zah\u0103r variaz\u0103 \u00een timpul perioadei de vegeta\u021bie. \u00cen mod conven\u021bional s-au stabilit 4 perioade: I \u2013 de la r\u0103s\u0103rire p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul form\u0103rii intense a frunzelor \u2013 are loc un consum de ap\u0103 ne\u00eensemnat; II \u2013 iunie \u0219i \u00eenceputul lunii iulie, cre\u0219terea intens\u0103 a frunzelor \u0219i \u00eenceputul form\u0103rii rizocarpilor, av\u00e2nd un consum de de ap\u0103 de 35 \u2013 40 m3 \/ha\/zi; III \u2013 luna iulie \u0219i prima jum\u0103tate din august este caracterictic prin dezvoltare maxim\u0103 a frunzelor \u0219i cre\u0219terea intensiv\u0103 a rizocarpilor, av\u00e2nd un consum de ap\u0103 de 50 \u2013 60 m3 \/zi; IV \u2013 jum\u0103tatea a doua a lunii august p\u00e2n\u0103 la recoltare, c\u00e2nd continu\u0103 cre\u0219terea intens\u0103 a rizocarpilor \u0219i acumularea zah\u0103rului \u00een ele, av\u00e2nd un consum mai redus de ap\u0103 20 \u2013 30 m3 \/zi. Irigarea creaz\u0103 condi\u021bii optime de umiditate, dac\u0103 pe ad\u00e2ncimea 0 \u2013 70 cm se men\u021bine 65 \u2013 70 % din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului cu textur\u0103 luto-nisipoas\u0103 \u0219i 70 \u2013 80 % pe cele luto-argiloase. Aceast\u0103 umiditate se asigur\u0103 prin aplicarea a 5 \u2013 8 ud\u0103ri \u00een timpul perioadei de vegeta\u021bie. Ud\u0103rile trebuie \u00eencepute \u00een luna iunie \u0219i \u00eencheiate la sf\u00e2r\u0219itul lunii august.<\/p>\n<p>Norma de udare la sfecl\u0103 este de 600 \u2013 700 m3 \/ha. \u00cen zonele mai secetoase se recomand\u0103 udarea de aprovizionare de toamn\u0103, cu o norm\u0103 de 700 \u2013 800 m3 \/ha. Regimul de irigare a culturii de soia. Soia este o plant\u0103 relativ rezistent\u0103 la secet\u0103, dar produc\u021bii mari se pot ob\u021bine numai asigur\u00e2nd o umiditate optim\u0103 \u00een sol. Pentru formarea unei tone de recolt\u0103 de boabe, soia consum\u0103 1500 \u2013 1900 m3 ap\u0103. Udarea culturilor de soia se aplic\u0103 \u00een perioadele consumului intens de ap\u0103. \u00cen perioada de la sem\u0103nat p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul \u00eenfloritului se efectuiaz\u0103 o udare cu 400 \u2013 500 m3 \/ha, c\u00e2nd umiditatea scade sub 70% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului. \u00cen perioada de la \u00eenceputul \u00eenfloririi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul form\u0103rii boabelor, udarea se efectueaz\u0103 c\u00e2nd solul are sub 70 -75% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103, cu o norm\u0103 de 400 \u2013 500 m3 \/ha. Cea mai potrivit\u0103 metod\u0103 de irigare este ploaia artificial\u0103. Foarte important\u0103 este irigarea din timpul \u00eenfloririi prin care se evit\u0103 avortarea sau uscarea florilor. Regimul de irigare a culturii de cartof. Cea mai mare parte a sistemului radicular al cartofului este amplasat\u0103 p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2ncimea de 60 cm, 50% din acestea se afl\u0103 chiar \u00een stratul arabil. Din aceast\u0103 cauz\u0103 plantele de cartof nu pot folosi umiditatea din profunzime, iar udarea de aprovizionare cu norme mari este insuficient\u0103. Ca aspect principal, regimul de irigare la cartof, trebuie s\u0103 asigure o aprovizionare constant\u0103 cu ap\u0103 pe parcursul \u00eentregii durate de vegeta\u021bie.<\/p>\n<p>Cele mai favorabile condi\u021bii pentru dezvoltarea plantelor se creaz\u0103 men\u021bin\u00e2nd umiditatea solului la nivelul de 75 &#8212; 80% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103, \u00een perioada de la r\u0103s\u0103rire p\u00e2n\u0103 la butonizare, \u00eear \u00een perioada de la butonizare, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul maturiz\u0103rii, 70 \u2013 75 %. \u00cen acest scop, \u00een func\u021bie de condi\u021biile meteorologice ale anului (precipita\u021bii) se vor aplica 3 &#8212; 6 ud\u0103ri. Ud\u0103rile se \u00eentrerup c\u00e2nd se formeaz\u0103 cea mai mare parte din tuberculi \u0219i \u00eenceteaz\u0103 cre\u0219terea lor. Norma de udare prin aspersiune este de 350 &#8212; 400 m3 \/ha. La plantarea de var\u0103 este obligatorie udarea \u00eenainte de arat cu 700 \u2013 800 m3 \/ha, sau \u00eenainte de plantare cu o norm\u0103 de 700 m3 \/ha. Pe parcursul perioadei de vegeta\u021bie se efectueaz\u0103 3 &#8212; 5 ud\u0103ri, astfel \u00eenc\u00e2t umiditatea solului s\u0103 se men\u021bin\u0103 peste 70% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103, la cartoful de var\u0103. Regimul de irigare a culturii de tutun. At\u00e2t seceta, c\u00e2t \u0219i excesul de umiditate d\u0103uneaz\u0103 recoltei \u0219i calit\u0103\u021bii tutunului. Metoda cea mai eficace de irigare a tutunului este udarea prin aspersiune. Termenele ud\u0103rilor se stabilesc pe baza umidit\u0103\u021bii din sol, care trebuie s\u0103 fie peste 70% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 \u00een perioada de la plantare p\u00e2n\u0103 la \u00eenflorire \u0219i 55 \u2013 65% \u00een perioada maturiz\u0103rii \u0219i recolt\u0103rii frunzelor. \u00cen sistemul de irigare sunt urm\u0103toarele ud\u0103ri: udarea \u00eenainte de plantare, udarea de prindere, udarea dinaintea complet\u0103rii golurilor \u0219i udarea de aprovizionare. &#8212; Udarea dinainte de s\u0103dit se face \u00een ajunul plant\u0103rii cu norma de 400 \u2013 700 m3 \/ha. &#8212; Udarea de prindere se face \u00eemediat dup\u0103 plantare \u0219i este absolut obligatorie, astfel prinderea r\u0103sadului este \u00een pericol. Norma de udare este de 350 \u2013 400 m3 \/ha. &#8212; Udarea dinaintea complet\u0103rii golurilor se face \u00een ajunul efectu\u0103rrii lucr\u0103rii, cu norma de 300 \u2013 400 m3 \/ha. &#8212; Ud\u0103rile din timpul perioadei de vegeta\u021bie creaz\u0103 condi\u021bii favorabile plantelor, cea ce condi\u021bioneaz\u0103 formarea recoltei mari \u0219i de calitate superioar\u0103 \u0219i sunt urm\u0103toarele: \u00d8\u00d8 \u00cen perioada de \u00eenr\u0103d\u0103cinare p\u00e2n\u0103 la formarea mugurului floral se efectueaz\u0103 dou\u0103 ud\u0103ri: prima \u2013 la 12 \u2013 15 zile de la plantare, cu 400 -500 m3 \/ha; a doua peste10 -15 zile dup\u0103 prima udare cu o norm\u0103 de 500 \u2013 650 m3 \/ha. \u00d8\u00d8 Dup\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinarea r\u0103sadului, timp de 35 \u2013 40 zile se aplic\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 ud\u0103ri, cu norma de 600 \u2013 850 m3 \/ha. \u00d8\u00d8 Perioada a doua de vegeta\u021bie de la formarea mugurului floral p\u00e2n\u0103 la desfacerea primei flori (perioad\u0103 critic\u0103) are o durat\u0103 scurt\u0103 de 12-15 zile, atunci are loc cea mai intens\u0103 cre\u0219tere a plantelor, respectiv ele au cele mai mari cerin\u021be pentru ap\u0103. Deci, sunt necesare 1-2 ud\u0103ri cu o norm\u0103 de 600 \u2013 850 m3\/ha. \u00d8\u00d8 \u00cen perioada a trea a vegeta\u021biei tutunului de la desfacerea primei flori p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vegeta\u021biei, necesarul de ap\u0103 scade, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 ne limit\u0103m doar la 1 \u2013 2 ud\u0103ri a c\u00e2te 450 -700 m3 \/ha. \u00cen perioada aceasta se irig\u0103 numai \u00een anii foarte seceto\u0219i. Regimul de irigare a lucernei. Lucerna cere o umiditate ridicat\u0103 a solului pe \u00eentreaga durat\u0103 de vegeta\u021bie.<\/p>\n<p>Cele mai mari recolte de f\u00e2n \u0219i de semin\u021be se ob\u021bin c\u00e2nd umiditatea minim\u0103 nu scade sub 70 \u2013 75% din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului. Pe terenurile destinate pentru sem\u0103natul lucernei dup\u0103 ar\u0103tura ad\u00e2nc\u0103 se efectuiaz\u0103 o udare de aprovizionare cu norma de ap\u0103 de 700 \u2013 800 m3 \/ha. La lucern\u0103 se aplic\u0103 de regul\u0103 irigarea prin aspersiune. Pentru prima coas\u0103 de lucern\u0103, este suficient\u0103 o singur\u0103 udare de 700 \u2013 800 m3 \/ha, la \u00eenceputul lunii mai, deoarece solul are \u00eenc\u0103 rezerve de ap\u0103 \u00een ad\u00e2ncime. Pentru a ob\u021bine recolte mai de f\u00e2n, din trei coase, sunt necesare dou\u0103 ud\u0103ri pentru fiecare coas\u0103. Prima udare se aplic\u0103 \u00eendat\u0103 dup\u0103 cosire, iar cea de doua la \u00eenceputul fazei de butonizare. \u00cen anii cu rezerve insuficiente de umiditate \u00een sol se face o udare de aprovizionare prim\u0103vara timpuriu, \u00eenainte de sem\u0103nat. \u00cen anii de exploatare a culturii (2, 3, 4), pe timp secetos, udarea de aprovizionare se recomand\u0103 toamna p\u00e2n\u0103 la venirea \u00eenghe\u021burilor, c\u00e2nd plantele \u00eenceteaz\u0103 cre\u0219terea. La culturile pentru semin\u021b\u0103, umiditatea solului pe ad\u00e2ncimea de 1 m trebuie men\u021binut\u0103 la nivelul de 70 &#8212; 75 % din valoarea \u201ecapacit\u0103\u021bii de camp\u201d pentru ap\u0103 a solului, p\u00e2n\u0103 \u00een faza de butonizare a plantelor, iar \u00een continuare peste 60%. Principalele mijloace prin care se poate dirija regimul de ap\u0103 din sol: 1. Irigarea este m\u0103sura cea mai sigur\u0103 de dirijare a regimului de ap\u0103 din sol, dar deocamdat\u0103 este asigurat\u0103 pe suprafe\u021be reduse. Pentru aceasta este necesar s\u0103 fie valorificate, cu maxim\u0103 eficien\u021b\u0103, celelalte mijloace care urmeaz\u0103 \u0219i stau la \u00eendem\u00e2na agricultorilor. 2. Sistemul de lucr\u0103ri aplicate solului \u00een vederea cre\u0219terii porozit\u0103\u021bii \u0219i a permeabilit\u0103\u021bii prin desfiin\u021barea straturilor impermeabile. C\u00e2nd pe stratul de 0-30 cm s-a format hardpanul (talpa plugului), se va lucra cu plugul prev\u0103zut cu scormonitori care af\u00e2neaz\u0103 solul pe 5-10 cm ad\u00e2ncime, sub fundul brazdei. C\u00e2nd stratul impermeabil este situat la 30- 40 cm, se va lucra cu cizelul pe aceast\u0103 ad\u00e2ncime, iar dac\u0103 se g\u0103se\u0219te la 50-70 cm &#8212; se va lucra cu scarificatorul. Prin aceasta se asigur\u0103 condi\u021bii pentru acumularea de mari cantit\u0103\u021bi de ap\u0103 \u00een sol pe ad\u00e2ncimea de p\u00e2n\u0103 la 100-150 cm care se poate valorifica de c\u0103tre r\u0103d\u0103cini.<\/p>\n<p>Aprovizionarea optim\u0103 cu ap\u0103 a solului pe 0-100 cm este de 1.200-1.500 m3 \/ha c\u00e2nd poate rezista f\u0103r\u0103 pierderi semnificative, la 1-2 luni de secet\u0103. S-a determinat c\u0103 din precipita\u021biile c\u0103zute \u00een perioada de toamn\u0103 s-au pierdut 80% pe solul nelucrat \u0219i numai 13,7% pe cel lucrat corect. 3. Ameliorarea structurii solului, care asigur\u0103 o porozitate \u0219i permeabilitate optime, se realizeaz\u0103 printr-o corect\u0103 fertilizare organo-mineral\u0103, cu valorificarea tuturor resturilor vegetale, prin aplicarea de amendamente, unde este necesar, \u0219i prin cultivarea de ierburi perene \u00eentr-un asolament ra\u021bional \u00eentocmit. Desigur, trebuie evitate multiplele lucr\u0103ri ale solului \u0219i la umiditate necorespunz\u0103toare care duc la distrugerea structurii, la pr\u0103fuirea solului. 4. M\u0103suri eficiente pentru reducerea pierderilor de ap\u0103 din sol. Cele mai mari pierderi se produc prin evaporare la suprafa\u021ba solului. Trebuie evitate lucr\u0103rile de r\u0103scolire, de v\u00e2nturare a solului, cum se constat\u0103 la grapa cu discuri la care s-au \u00eenregistrat pierderi de ap\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 29%. Realizarea unui mulci natural sau artificial la suprafa\u021ba solului evit\u0103 pierderile prin evaporare. Un teren bine structurat realizeaz\u0103 la suprafa\u021ba solului, pe 2-5 cm, un strat izolator, un mulci natural care \u00eempiedic\u0103 pierderile de ap\u0103 prin evaporare. Pra\u0219ilele efectuate foarte superficial, cu cu\u021bite plate care doar taie buruienile pe dedesubt, f\u0103r\u0103 a r\u0103scoli solul, asigur\u0103 reducerea pierderilor de ap\u0103 prin evaporare. S-a demonstrat c\u0103 porumbul pr\u0103\u0219it \u00een luna mai a \u00eenregistrat pierderi de ap\u0103 de 1,8 mm\/zi, iar cel nepr\u0103\u0219it &#8212; 4,9 mm\/zi. Foarte important este ca terenul s\u0103 se men\u021bin\u0103 nivelat, f\u0103r\u0103 coame. Prin analize efectuate \u00een prim\u0103var\u0103 pe stratul de 0-10 cm s-a g\u0103sit 23% umiditate pe terenul nivelat \u0219i 17% pe cel denivelat, iar pe coam\u0103 s-a g\u0103sit doar 7,74% ap\u0103. 5. Rota\u021bia culturilor asigur\u0103 dirijarea regimului de ap\u0103 presupune ca dup\u0103 culturile mai consumatoare de ap\u0103, s\u0103 urmeze culturi cu consum mai mic, iar dup\u0103 culturile cu \u00eenr\u0103d\u0103cinare ad\u00e2nc\u0103 s\u0103 urmeze culturi cu \u00eenr\u0103d\u0103cinare superficial\u0103 care vor folosi apa din straturi diferite. 6. Folosirea ra\u021bional\u0103 a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor este foarte important\u0103 \u00een dirijarea regimului de ap\u0103 din sol. Aplicarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor organice asigur\u0103 \u00eenmagazinarea \u0219i re\u021binerea unor cantit\u0103\u021bi mai mari de ap\u0103 (humusul re\u021bine de 6 ori mai mult\u0103 ap\u0103). Pe suprafe\u021bele corect fertilizate consumul de ap\u0103 este mai mic. Astfel, porumbul \u00eentr-un sol s\u0103rac consum\u0103 550- 600 l de ap\u0103, pentru a forma 1 kg de substan\u021b\u0103 uscat\u0103, iar pe un sol fertilizat &#8212; doar 350-400 l de ap\u0103. 7. Sem\u0103natul \u00een epoca optim\u0103 asigur\u0103 o cre\u0219tere \u0219i dezvoltare normal\u0103 a plantelor cu capacitatea de a realiza o mas\u0103 vegetal\u0103 mai mare cu un consum redus de ap\u0103, deoarece sunt evitate stresurile. La sem\u0103nat se va asigura o densitate a plantelor corespunz\u0103toare rezervei de ap\u0103 din sol.<\/p>\n<p>C\u00e2nd \u00een perioada de toamn\u0103-iarn\u0103 au c\u0103zut mai pu\u021bine precipita\u021bii, densitatea plantelor va fi mai mic\u0103. 8. Folosirea de specii \u0219i soiuri (hibrizi) care valorific\u0103 mai bine apa existent\u0103 \u00een sol, care s-au dovedit mai rezistente la secet\u0103. Astfel, consumul specific (coeficientul de transpira\u021bie) care ne indic\u0103 necesarul de ap\u0103 pentru a forma 1 kg de substan\u021b\u0103 uscat\u0103 este: 311 la mei, 322 la sorg, 518 la gr\u00e2u, 831 la lucern\u0103 etc. S-a constatat c\u0103 floarea-soarelui la 1 l de ap\u0103 consumat realizeaz\u0103 3,4 g de substan\u021b\u0103 uscat\u0103 (s.u.), pe c\u00e2nd sorgul realizeaz\u0103 6,6 g de substan\u021b\u0103 uscat\u0103. Tot a\u0219a porumbul la fiecare 1 mm de ap\u0103 consumat\u0103 realizeaz\u0103 o produc\u021bie de 2-3 kg, pe c\u00e2nd sorgul realizeaz\u0103 8-11 kg. 9. Distrugerea buruienilor care sunt mari consumatoare de ap\u0103 (de 2-3 ori mai mult dec\u00e2t plantele de cultur\u0103) asigur\u0103 ca apa existent\u0103 \u00een sol s\u0103 fie consumat\u0103 numai de plantele de cultur\u0103. 10. Prezen\u021ba perdelelor forestiere de protec\u021bie asigur\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire radical\u0103 a regimului hidric din sol. Ele reduc viteza v\u00e2ntului cu 26-50% \u0219i pierderea apei prin evaporare cu 20-45%. \u00cen spa\u021biul dintre perdele se men\u021bine o atmosfer\u0103 mai umed\u0103, determin\u00e2nd reducerea transpira\u021biei plantelor \u0219i deci consum mai mic de ap\u0103. \u00cen spa\u021biul protejat de perdelele forestiere s-a acumulat un strat de z\u0103pad\u0103 de 60-80 cm, iar \u00een afara acestui spa\u021biu doar 15 cm. Se \u0219tie c\u0103 fiecare 10 cm de strat de z\u0103pad\u0103 aduce \u00een sol 300 m3 \/ha ap\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Metode de irigare \u00cen prezent se utilizeaz\u0103 urm\u0103toarele metode de irigare: prin aspersiune, radicular\u0103, prin picurare \u0219i micro-aspersiune. Pentru irigarea prin aspersiune apa este de obicei livrat\u0103 pe c\u00e2mp prin conducte cu presiune, iar apoi ea este pulverizat\u0103 sub form\u0103 de ploaie artificial\u0103 de asupra suprafe\u021bei irigate cu ajutorul ma\u0219inilor \u0219i echpamentului de irigare prin [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6346,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[265,4],"tags":[],"class_list":["post-11493","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2020-04-05","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11493"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11493\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11494,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11493\/revisions\/11494"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6346"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}