Factorii care determin\u0103 necesitatea de irigare Seceta — un fenomen al naturii ce se manifest\u0103 prin timp c\u0103lduros \u0219i f\u0103r\u0103 ploi, este de fapt un fenomen dintre cele mai complicate, provoc\u00e2nd schimb\u0103ri \u00een evolu\u021bia multor procese din atmosfer\u0103, sol, flor\u0103 \u0219i faun\u0103.<\/p>\n
Ea are o influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra dezvolt\u0103rii regnului vegetal \u0219i animal. \u00cen regiunea \u021b\u0103rii noastre, clima temperat-continental\u0103 include des posibilit\u0103\u021bi de apari\u021bie a secetelor. Analiza ritmului dezvolt\u0103rii secetei \u00een decursul anilor 1994-2020, relev\u0103 c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au avut loc peste 140 secete puternice \u0219i \u00eendelungate cu durata de 1-2 ani \u0219i chiar 3 ani la r\u00e2nd. \u00cencep\u00e2nd cu secolul XX se observ\u0103 o majorare considerabil\u0103 a num\u0103rului anilor seceto\u0219i fa\u021b\u0103 de secolele precedente. Aceasta este rezultatul activit\u0103\u021bii nechibzuite a omului fa\u021b\u0103 de natur\u0103, care a dus la schimbarea climei. Pe l\u00e2ng\u0103 secetele anuale \u00een Moldova sunt prezente \u0219i secete sezoniere, care scad substan\u021bial recolta culturilor agricole. Deosebit de d\u0103un\u0103toare sunt perioadele secetoase \u00een fazele critice de formare a recoltei, c\u00e2nd seceta atmosferic\u0103 coincide cu cea de sol \u0219i fiziologic\u0103. Drept urmare, pierderile recoltei din cauza secetei pot fi catastrofale.<\/p>\n
Irigarea este mijlocul radical de lupt\u0103 contra secetei. Prin lucr\u0103ri de irigare plantelor se d\u0103 ap\u0103, ori de c\u00e2te ori acestea au nevoie, complet\u00e2nd astfel deficitul de ap\u0103 din sol. \u00cen zona de step\u0103 \u0219i silvostep\u0103 se asigur\u0103 astfel recolte mari (Tabelul 1). \u00cen toate zonele climatice de la noi din \u0163ar\u0103, \u00een care cad sub 550 mm precipita\u0163ii anual, irigarea plantelor de c\u00e2mp d\u0103 rezultate pozitive. Gr\u0103dinile de legume s-au irigat \u00een Moldova din timpuri str\u0103vechi, irigarea \u00eens\u0103 se f\u0103cea cu ajutorul ro\u0163ii de ridicat apa. Ideea aplic\u0103rii iriga\u0163iei la culturile de c\u00e2mp, \u00een special irigarea f\u00e2ne\u0163elor, apar\u0163ine lui Ion Ionescu de la Brad (Rom\u00e2nia). Resursele de ap\u0103 pentru irigare \u0219i scopurile irig\u0103rii Re\u021biaua hidrografic\u0103 a \u021b\u0103rii este o asem\u0103nare a unui pom bine ramificat cu 3621 de ramuri, care reprezint\u0103 cursuri de ap\u0103 permanente \u0219i temporare, 90 % din ele au o lungime mai mic\u0103 de 10 km \u0219i numai 8 r\u00e2uri au o lungime de peste 100 km. Principalele r\u00e2uri ale \u021b\u0103rii sunt Nistru \u0219i Prut, care au o scurgere anual\u0103 respectiv de 10,7 km3 \u0219i 2,9 km3 . Ast\u0103zi aceste r\u00e2uri sunt bine indiguite \u0219i dirijate prin baraje.<\/p>\n
<\/p>\n
Pe r\u00e2ul Nistru barajul ,,Novodnestrovsc\u201d st\u0103vile\u0219te un volum de 3 miliarde m3 de ap\u0103. Beneficiem de barajul respectiv \u00eempreun\u0103 cu Ucraina. Barajul Dub\u0103sari, conform proiectului, este menit s\u0103 asigure 277,4 mln. m3 de ap\u0103. Pe r\u0103ul Prut o rezerv\u0103 imens\u0103 de ap\u0103, \u00een volum de 735 mln m3 , este asigurat\u0103 de barajul Coste\u0219ti \u2013 St\u00e2nca, care este folosit \u00een jum\u0103tate cu Rom\u0103nia. Pe teritoriul republicii, \u00een decurs de un an se formeaz\u0103 o scurgere de ap\u0103 egal\u0103 cu 1,34 km3 . Not\u0103: \u00centre paranteze sunt luate cifrele ce se refer\u0103 la r\u00e2urile de pe teritoriul Moldovei. Pentru reglarea scurgerilor locale, sunt construite circa 3592 de lacuri de acumulare a apei. Ele au o oglind\u0103 de 33 mii ha \u0219i pot re\u021bine 1,8 km3 de ap\u0103. Cele mai mari lacuri de acumulare, \u00een num\u0103r de 18, au capacitatea de a re\u021bine 70% din scurgerea apelor de suprafa\u021b\u0103. Aceste lacuri sunt de folosin\u021b\u0103 comun\u0103 \u0219i se afl\u0103 la bilan\u021bul Concernului ,,Apele Moldovei\u201d. Men\u021bion\u0103m c\u0103 aproape fiecare sat din republic\u0103 \u00ee\u0219i are iazul sau. \u00cen bazinul r\u00e2ului Nistru sunt construite 1856 acumul\u0103ri de ap\u0103, a r\u00e2ului Prut — 1310, a r\u00e2ului R\u0103ut — 1236, iar a r\u00e2urilor Ialpug — 158, B\u00e2c — 123, Cog\u00e2lnic — 96 \u0219i Botna — 70. \u00cen ultimii ani capacitatea de acumulare a lacurilor s-a mic\u0219orat considerabil din cauza st\u0103rii dezastruoase a barajelor, lipsei f\u0103\u0219iilor riverane de protec\u021bie, proseselor intensive de \u00eenn\u0103molire. Pentru o bun\u0103 \u00eentre\u021binere a iazurilor este darea lor \u00een folosin\u021b\u0103 separat\u0103 \u00een conformitate cu Codul apelor al Republicii Moldova (art. 22, 24, 26). Titlul de Stat pentru folosin\u021b\u0103 separat\u0103 a sursei de ap\u0103 se elibereaz\u0103 de c\u0103tre Concernul ,,Apele Moldovei\u201d \u00een baza actelor prezentate de prim\u0103rii, care prevede folosirea complex\u0103 a sursei de ap\u0103, at\u00e2t pentru piscicultur\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru agricultur\u0103, iriga\u021bie \u0219i recrea\u021bie. Rezervele de exploatare a apelor subterane alc\u0103tuiesc 3 mln. m3 \u00een 24 ore.<\/p>\n
<\/p>\n
Conform Codului apelor, ele sunt destinate de a fi folosite numai \u00een scopuri potabile. Pe r\u00e2ul Nistru au fost construite 120 de sta\u021bi pentru captarea \u0219i pomparea apei cu o capacitate de 154,4 m3 \/sec., iar pe r\u00e2ul Prut — 49 cu o capacitate de 53,25 m3 \/sec. Peste 5 mii de f\u00e2nt\u00e2ni arteziene \u0219i circa 130 mii de f\u00e2nt\u00e2ni \u0219i 744 izvoare deservesc popula\u021bia rural\u0103 cu ap\u0103 potabil\u0103. Sistemele de captare a apelor de ploae reprezint\u0103 iazuri anti-erozionale de captare a apelor pluviale, construc\u021bii de captare \u0219i acumulare a apelor de ploaie, de dambe \u0219i baraje, colectarea apei pluviale de pe acoperi\u0219uri, apa acumulat\u0103 este utilizat\u0103 la irigare. Avem \u00een \u0163ara noastr\u0103 mari posibilit\u0103\u0163i de irigare, at\u00e2t prin folosirea apelor curg\u0103toare, c\u00e2t \u0219i prin crearea bazinelor de acumulare. Scopurile irig\u0103rii sunt multiple. Principalul scop al irig\u0103rii este acela de a pune la dispozi\u0163ia plantelor agricole, \u00een tot timpul perioadei lor de vegeta\u0163ie, apa necesar\u0103, pentru a ob\u0163ine recolte mari \u0219i sigure, \u00een special \u00een regiunile secetoase. Apa, infiltr\u00e2ndu-se \u00een sol, \u00eel umeze\u0219te \u0219i-1 aerise\u0219te \u00een acela\u0219i timp. Apa, av\u00e2nd c\u0103ldura ei specific\u0103 mai mare dec\u00e2t a solului, \u00eel \u00eenc\u0103lze\u0219te pe acesta \u00een timpul nop\u0163ilor reci de prim\u0103var\u0103, men\u0163ine o temperatur\u0103 constant\u0103 \u00een sol, permi\u0163\u00e2nd dezvoltarea normal\u0103 a plantelor \u0219i ferind astfel de distrugere acele plante care nu rezist\u0103 la temperaturi sc\u0103zute. Fiind un termoregulator, apa ridic\u0103 temperatura solului prim\u0103vara \u0219i o coboar\u0103 vara. Prin irigare se pot introduce \u00een cultur\u0103 plante noi, care au un consum specific de ap\u0103 foarte mare. Apa de irigare aduce cu ea materie \u00een suspensie (m\u00e2l) \u0219i s\u0103ruri \u00een solu\u0163ie, care de cele mai multe ori sunt folositoare terenurilor ca \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Prin iriga\u0163ie se pot distruge d\u0103un\u0103torii culturilor agricole, cum sunt coropi\u0219ni\u0163ele, \u0219oarecii, \u0219obolanii, dar \u0219i buruienile. Calitatea apei \u2013 problema-cheie pentru irigare De calitata apei depinde p\u0103strarea fertilit\u0103\u021bii solului, dar \u0219i productivitatea la ha sau beneficiile pe care le vom ob\u021bine de la irigare. Pentru aprecierea calit\u0103\u021bii apei, este obligatoriu s\u0103 se fac\u0103 periodic analiza fizico-chimic\u0103 a apei, deoarece calitatea apei se modific\u0103 \u00een timp, sub influen\u021ba diferitor factori de mediu \u0219i antropici. Analiza apei se va efecta numai \u00een laboratoare acreditate conform ISO17025 sau EN45001. Este important s\u0103 cunoa\u0219tem nu numai mineralizarea apei, dar \u0219i \u00eentreaga compozi\u021bie chimic\u0103 a ei. O aten\u021bie deosebit\u0103 trebuie acordat\u0103 con\u021binutului ionilor de sodiu, magneziu \u0219i s\u0103rurilor alcaline.<\/p>\n
<\/p>\n
Prin folosirea corect\u0103 a urm\u0103toarelor formule simple se poate aprecierea indicii calit\u0103\u021bii apei \u0219i cerin\u021bele fa\u021b\u0103 de apa utilizat\u0103 la irigare: Mineralizarea , g\/l < 1,0 Mg = (Mg\/ (Ca+Mg)) x 100% < 50% Na = (Na\/ (Ca+Mg)) x 100% < 70% Na = (Na\/ (Ca+Mg+Na)) x 100% < 50% Raportul Na\/Ca < 1 (HCO3 +CO3) — (Ca+Mg) < 1,25 Coeficientul de absorbire poten\u021bial\u0103 a sodiului — SAR < 3 SAR = Na\/Vo,5 (Ca +Mg) < 3 \u00cen anii seceto\u0219i, ca urmare a pierderilor mari de ap\u0103 de la evaporare, calitatea apei se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021be\u0219te. Apele de suprafa\u021b\u0103 pe teritoriul Moldovei, cu excep\u021biea Nistrului \u0219i Prutului, \u00een mare parte nu corespund condi\u021biilor de calitate dup\u0103 to\u021bi indicii de calitate (Tabelul 4). Gradul de minerilizare a apelor r\u00e2ule\u021bilor R\u0103ut, Ialpug, B\u00e2c, de regul\u0103, dep\u0103\u0219e\u0219te 1,0 g\/l (1,0 — 2,4 g\/l) a lacurilor de acumulare \u00eentre 1,0 \u2013 3,0 g\/l. Important s\u0103 respecta\u021bi! — Pentru majoritatea subtipurilor de cernoziom \u00een condi\u021biile Republicii Moldova este acceptabil\u0103 utilizarea apei cu o mineralizare nu mai mare de 0,8 — 1,0 g\/l \u0219i SAR mai mic de 3. — Efectuarea udatului justificat, numai \u00een czuri strict necesare \u0219i cu norme reduse de udat. — Excluderea scurgerilor de suprafa\u021b\u0103 a apei \u0219i eroziunii solului. — Evitarea \u00eenml\u0103\u0219tinirii, ridic\u0103ri evidente a nivelului apelor freatice. Cercet\u0103tile experimentale au demonstrat c\u0103 cernoziomul irigat cu ape mineralizate dup\u0103 3 — 4 ani devine slab salinizat (con\u021binutul de s\u0103ruri dep\u0103\u0219ea 0,2%), iar dup\u0103 10 ani \u2013 moderat \u0219i puternic salinizat (Buletin de monitoring, 1995). Pentru irigare cu ape de suprafa\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru utilizarea apelor subterane pentru asigurarea cu ap\u0103 potabil\u0103, produc\u0103torii agricoli trebuie s\u0103 ob\u021bin\u0103 de la Inspectoratul Ecologic de Stat, conform legisla\u021biei \u00een vigoare Autoriza\u021bia de Folosin\u021b\u0103 Special\u0103 a Apei (AFSA) \u2013 document, care reglementeaz\u0103 cerin\u021bele tehnice, ecologice \u0219i igienice de utilizare a apei \u00een procesele de producere. Dup\u0103 ce ne-am convins c\u0103 apa corespunde cerin\u021belor men\u021bionate \u0219i avem AFSA, putem s\u0103 trecem la alegerea metodei \u0219i tehnologiei de irigare. Norma de irigare \u015fi norma de udare Norma de irigare este \u00eentreaga cantitate de ap\u0103 necesar\u0103 plantelor de pe suprafa\u0163a de un hectar \u00een tot sezonul de vegeta\u0163ie.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00eenmul\u0163im norma de iriga\u0163ie a fiec\u0103rui hectar cu num\u0103rul hectarelor solei care se va iriga, ob\u0163inem norma total\u0103 de irigat a solei respective. Norma de iriga\u0163ie pentru culturile agricole este \u00een medie de 2000 — 2500 m3 ap\u0103\/ha. Aceast\u0103 cantitate de ap\u0103 nu se d\u0103 deodat\u0103, ci de mai multe ori \u00een timpul vegeta\u0163iei plantelor. Cantitatea de ap\u0103 ce se d\u0103 la fiecare udare, reprezint\u0103 norma de udare.<\/p>\n
Norma de udare nu trebuie s\u0103 fie prea mic\u0103, pentru c\u0103 nu se recomand\u0103 ud\u0103ri prea dese, care duc la pierderi de ap\u0103 \u0219i cheltuiala unei mari cantit\u0103\u0163i de munc\u0103, \u0219i nici prea mare, c\u0103ci rezult\u0103 pierderi de ap\u0103 prin infiltra\u0163ie \u00een sol \u0219i sporirea cheltuielilor de exploatare. O norm\u0103 de udat se d\u0103 unui hectar \u00een decurs de 2 — 4 zile. Norma de irigare se determin\u0103 dup\u0103 formula: M = E \u2013 P \u2013 A \u2013 C, unde: M \u2013 norma de irigare, m3 \/ha; E \u2013 consumul de ap\u0103, m3 \/ha; P \u2013 cantitatea de precipita\u021bii c\u0103zute \u00een timpul perioadei de vegeta\u021bie, m3 \/ha; A \u2013 cantitatea de ap\u0103 consumat\u0103 din rezervele solului, existent\u0103 prim\u0103vara, m3 \/ha; C \u2013 cantitatea de ap\u0103 consumat\u0103 din aport freatic, m3 \/ha. Apa, provenit\u0103 din precipita\u021bii, se corecteaz\u0103 cu coeficientul de utilizare — 0,5 \u00een timpul f\u0103r\u0103 vegeta\u021bie \u0219i 0,7 \u00een perioada de vegeta\u021bie. Cantitatea de ap\u0103 freatic\u0103 care poate fi folosit\u0103 de c\u0103tre plantele culturilor de c\u00e2mp, \u00een func\u021bie de ad\u00e2ncimea ei \u0219i de compozi\u021bia mecanic\u0103, este prezentat\u0103 \u00een Tabelul 5. Repartizarea pentru udare a normei de irigare \u00een timpul vegeta\u021biei se face \u00een func\u021bie de necesarul de ap\u0103 al plantelor \u00een diferite faze ale dezvolt\u0103rii lor, \u00een func\u021bie de condi\u021biile meteorologice, de umiditatea solului. Norma de udare reprezint\u0103 cantitatea de ap\u0103 care se aplic\u0103 la o singur\u0103 udare. M\u0103rimea normei de udare se stabile\u0219te prin difiren\u021ba dintre rezerva de umezeal\u0103 posibil\u0103, specific\u0103 \u201ecapacit\u0103\u021bii de c\u00e2mp,, pentru ap\u0103 \u0219i umiditatea solului la momentul aplic\u0103rii ud\u0103rii. Se mai ia \u00een considera\u021bie ad\u00e2ncimea de umidificare a solului, care se va realiza prin udare (stratul activ), precum \u0219i masa volumetric\u0103 a solului ce se va iriga. Pentru determinarea normei de udare, se folose\u0219te formula: m = 100 x h x a (R \u2013 v), unde: m \u2013 norma de udare, m3 \/ha; h \u2013 stratul activ al solului (ad\u00e2ncimea de umidificare), m; a \u2013 masa volumetric\u0103 a solului, t; R \u2013 umiditatea solului la \u201ecapacitatea de c\u00e2mp, %; v \u2013 provizia momentan\u0103 cu ap\u0103 (\u00eenainte de udare), %. Ad\u00e2ncimea de umectare a solului prin irigare (udare) pentru principalele culturi: gr\u00e2u de toamn\u0103, porumb, cartof \u0219i floarea-soarelui este 0,6 \u2013 0,7 m. \u00cen tabelele 6-9 sunt prezentate normele de udare \u00een func\u021bie de diferen\u021ba dintre umiditatea solului la \u201ecapacitatea de c\u00e2mp\u201d, umiditatea momentan\u0103 (R \u2013 v) \u0219i masa volumetric\u0103 a solului, \u00een diferite valori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Factorii care determin\u0103 necesitatea de irigare Seceta — un fenomen al naturii ce se manifest\u0103 prin timp c\u0103lduros \u0219i f\u0103r\u0103 ploi, este de fapt un fenomen dintre cele mai complicate, provoc\u00e2nd schimb\u0103ri \u00een evolu\u021bia multor procese din atmosfer\u0103, sol, flor\u0103 \u0219i faun\u0103. Ea are o influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra dezvolt\u0103rii regnului vegetal \u0219i animal. \u00cen regiunea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6346,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[264,4],"tags":[],"class_list":["post-11411","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-lider-agro-2020-03","category-4"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11411","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11411"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11412,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11411\/revisions\/11412"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6346"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lider-agro.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}