Particularități tehnologice importante la producerea răsadurilor de legume

      Producerea răsadurilor de calitate încantităţile necesare racordate la termeniioptimi pentru plantare reprezintă unul dinfactorii decisivi la realizarea afacerilor desucces în legumicultură.

Înfiinţarea culturilor prin metoda de răsad permite creştereaplantelor o perioadă de 30-60 zile în spaţii de 50-100 de orimai mici decât dacă culturile ar fi fost înfiinţate prin semănatuldirect în câmp. Mai mult ca atât cultivarea legumelor prinrăsad permite economisirea a 40-60% din cantitatea deseminţe la o unitate de suprafaţă şi obţinerea unor producţiicu 3-4 săptămâni mai devreme. Prin această metodă se reduceesenţial şi perioada de ocupare a terenurilor la producerealegumelor, ceea ce are o mare importanţă în deosebi pentruculturile succesive.Producţia legumicolă diversificată prin sortimentul de speciişi soiuri, tipul de produse şi perioada de obţinere a acestoranecesită o analiză mai amplă a posibilităţilor economicorganizatoriceşi tehnico-materiale specifice produceriirăsadurilor.

Determinarea necesarului de spaţii pentru producerearăsadurilor:

Necesarul suprafeţelor de teren protejat (sere,solarii, răsadniţe) pentru creşterea răsadurilor se determinăpornind de la cantitatea numerică de răsaduri pentru plantareasuprafeţelor planificate. La calcularea acestora se ţine cont dedensitatea plantelor la hectar.Suprafaţa necesară de teren protejat se determină reieşinddin posibilitatea de creştere a răsadurilor pe 1 m2. Dacă seseamănă des, urmat de repicat, densitatea recomandatăeste de 1300-1500 fire/m2, dacă se seamănă fără repicat, serecomandă — 400-600 fire/m2. Împărţind numărul de răsadurila aceste cifre putem calcula suprafaţa necesară pentrusemănat.

Astfel, pentru creşterea plantulelor de tomatetimpurii pentru repicat vom avea — 55000 pl/ha : 1300 = 42,3m2. Pentru a afla suprafaţa necesară repicatului trebuie săştim câte plante putem repica pe 1 m2. Aceasta depinde dedistanţa între plantule la care se face repicatul sau de volumulcuburilor nutritive şi ghivecelor din paletele celulare. Pentrutomate timpurii, de exemplu, sunt recomandate ghivecele cudimensiunea de 5 x 5 cm iar pentru tomatele destinate culturiiîn solarii de 7 x 7 cm. Numărul de ghivece pe m2 va fi: pentrutomatele timpurii — 10000 cm2 : 25 cm2 = 400 fire/ m2; pentrutomatele destinate culturii în solarii — 10000 cm2 : 49 cm2 =204 fire/ m2. Împărţind numărul de răsaduri la aceste cifre,aflăm suprafaţa necesară pentru repicat. De exemplu, pentrutomatele timpurii: 55000 pl/ha : 400=137 m2, iar pentrucultivarea în solarii a câte 4 pl/m2 vom obţine 40000 pl/ha :204 = 196 m2.În acest mod se efectuează calculele şi pentru alte specii.În funcţie de numărul de răsaduri se determină suprafeţelepentru fiecare specie în parte, ţinând neapărat seama deeşalonarea semănatului şi repicatului. Suprafeţele orientativepentru creşterea răsadurilor, cantitatea de seminţe pentruunele specii de legume sunt redate în tabelul 1. Semănatul în răsadniţe încălzite cu biocombustibil se poate efectua la 4-5 zile de la introducerea substratului nutritiv, timpîn care are loc şi încolţirea majorităţii seminţelor de buruieni. La acest moment, temperatura din substrat trebuie să fie cuprinsăîntre 22 — 240C (se verifică cu un termometru obişnuit). Înainte de semănat, amestecul nutritiv se afânează, apoi se tasează uşorla suprafaţă cu o scândură de 30-40 cm lungime şi 15-20 cm lăţime, prevăzută cu mâner numită bătător.Planificarea producerii răsadurilor se va efectua în funcţie de data înfiinţării culturilor, necesarul de răsaduri, vârsta optimă a Semănatul se poate face prin împrăştiere sau în rânduri,în ultimul caz fiind necesară marcarea rândurilor cu o riglă cumuchie a ascuţită sau cu un marcator confecţionat din maimulte asemenea rigle.

Distanţele între rânduri se stabilescîn funcţie şi modul de creştere a răsadurilor. Astfel, în cazulcând acestea urmează să fie repicate se seamănă la 5 cm întrerânduri şi 1-2 cm între seminţe pe rând, iar fără repicare seseamănă la 8-12 cm între rânduri şi la 2-3 cm între seminţe perând. După semănat seminţele se acoperă uniform cu un stratde amestec nutritiv de 0,5-1,0 cm grosime. În scopul asigurăriicontactului seminţelor cu substratul semănătura se taseazăuşor.Suprafaţa semănată se udă cu apă caldă, se acoperă cu ofolie de polietilenă, care apoi se înlătură la apariţia primelorplante, moment care trebuie urmărit atent prin controalerepetate. În gospodăriile individuale este frecvent practicatsemănatul în lădiţe, cu care uşor se manevrează şi pot fi mutateîn diferite spaţii şi locuri, pentru a le asigura lumină şi căldurănecesară. În acest scop se folosesc lădiţe din lemn sau materialplastic, cu înălţimea de 6-8 cm, lungimea de 50-60 cm, lăţimeade 30-35 cm. Pe fundul lădiţei se aşterne un strat subţire denisip, apoi se introduce amestecul nutritiv, se tasează uşor, semarchează rândurile la distanţa de 4-5 cm şi se repartizeazăseminţele uniform pe rând, după care se acoperă cu amestecnutritiv de 1 cm în grosime, se tasează, apoi se etichetează, seudă şi se acoperă cu o folie de polietilenă.Pentru culturile care se înfiinţează mai târziu se recomandăsemănatul direct în ghivece. Această metodă este folosităîn deosebi la castraveţi, dovlecei, pepeni verzi şi galbeni,deoarece aceste specii suportă mai greu repicatul. La culturilede toamnă semănatul pentru producerea răsadurilor (varză,conopidă) se face pe substraturi reci. La apariţia primelorplante se înlătură materialele utilizate în calitate de mulci,deoarece plantele tinere au nevoie de multă lumină.

Îngrijirea răsadurilor:

Pentru obţinerea răsadurilor decalitate în termenii respectivi este necesară efectuarea unuicomplex de lucrări care se referă la dirijarea factorilor demediu ţinând cont de particularităţile de creştere şi dezvoltareale plantelor legumicole.Un răsad de calitate trebuie să aibă o creştere viguroasă, cufrunzele de culoare verde închis, rădăcinile bine dezvoltate,vârstă corespunzătoare, liber de boli şi dăunători, adaptatcondiţiilor în care urmează să fie plantat.În timpul şi după răsărirea plantelor, temperatura dinspaţiile unde cresc răsadurile trebuie menţinută prin aerisiremoderat scăzută timp de câteva zile, pentru ca plantele să nuse alungească şi să nu apară o diferenţă de creştere prea mareîntre primele şi ultimele plante răsărite. După ce toate planteleau răsărit, temperatura se menţine la nivelul corespunzătorspeciei legumicole, conform datelor menţionate în tabelul 3. Pe timp de noapte şi în zilele noroase temperatura sereduce cu 3-40C, prevenindu-se astfel tendinţa de alungire arăsadurilor şi etiolarea acestora.

Este important ca temperaturasă nu scadă la limita celor stresante pentru a nu provoca uneledereglări în creştere cum ar fi procesele de vernalizare. Cu 10-15 zile înainte de plantarea răsadurilor temperatura se reducepentru ca plantele să se adapteze mai uşor la condiţiile decâmp. Aceasta se face prin descoperirea parţială a serilor sau arăsadniţelor de mai multe ori şi pe mai mult timp.În lunile de iarnă şi prima perioadă de primăvară estenecesar ca plantele să primească cât mai multă lumină. Aceastase realizează prin menţinerea transparenţii învelişurilor pesere şi răsadniţe. Aerisirea spaţiilor în care cresc răsaduriletrebuie efectuată cu regularitate, chiar şi în zilele cu condiţiinefavorabile, atât pentru reducerea temperaturii, cât şi pentrurefacerea compoziţiei aerului din spaţiul protejat. După apariţia plantelor se vor folosi cantităţi reduse deapă pentru udat; excesul de umiditate în această perioadăpoate provoca putrezirea tulpinii răsadurilor sau alungireaexagerată a plantelor. Udatul este recomandat când substratuls-a uscat până la nivelul rădăcinilor, iar plantele încep uşorsă se ofilească. Răsadurile speciilor cu cerinţe mai mari faţăde căldură se vor uda cu apă caldă (22-240C). Cantitatea deapă va spori concomitent cu ritmul de creştere al plantelor şitemperaturii aerului. Surplusul de umiditate a aerului poatefi evitat dacă se udă în prima jumătate a zilei.

Răsadurile înghivece necesită să fie udate mai frecvent decât cele carecresc pe substrat.Dirijarea regimului de nutriţie are loc prin aplicarea 1-2fertilizări, cu îngrăşăminte minerale în concentraţii de 0,1-0,3% salpetru de amoniu, 0,2-0,4% superfosfat şi 0,1-0,2%sare de potasiu, în dependenţă de vârsta plantelor. În cazulrăsadurilor repicate, prima fertilizare se va efectua la 7-10zile după transplantare, iar a doua la următoarele 10-12 zile.La răsadurile fără repicare prima fertilizare se va aplica dupădouă săptămâni de la răsărire, următoarea la 10-15 zile.

Dupăaplicarea îngrăşămintelor plantele se udă pentru a evitaapariţia arsurilor pe frunze.În cadrul măsurilor de prevenire a apariţiei bolilor se voraplica tratamente repetate cu fungicidul Previcur (15 ml/10l apă), Bouille Bordelaise (0,3-0,5%), Cuproxat(0,3-0,5%) şialte fungicide recomandate. Împotriva coropişniţei se vordistribui momeli otrăvite sau produsul Grîzli (4 gr/m2) imediatdupă semănat şi în continuare. Boala care provoacă căderearăsadurilor (Pythium debaryanum, Olpidium brassicae,Rhyzoctonia solani, Thielaviopsis basicola) apare mai cuseamă când acestea sunt crescute pe substraturi reci. Pentrua limita răspândirea infecţiei plantele afectate se smulg şi seînlăturată, totodată se reduc udările şi se aerisesc răsadniţelecât mai bine.

Pregătirea răsadurilor pentru plantare:

Adaptarearăsadurilor la condiţiile în care vor fi plantate (călirea), presupune reducerea treptată a temperaturii, umidităţii,intensificarea aerisirii prin descoperirea pereţilor laterali lasere şi completă a răsadniţelor şi menţinerea lor în aceastăstare atât ziua, cât şi în perioada de noapte.Fortificarea răsadurilor începe cu 10-15 zile înainte de dataplanificată pentru plantare. Prin călire, plantele vor suporta maiuşor transplantarea din răsadniţe în câmp şi nu vor înregistra oreţinere în creştere, ceea ce s-ar răsfrânge asupra precocităţiişi producţiei de legume în ansamblu.

Pregătirea răsadurilor pentru plantare impune efectuarea următoarelor operaţii:

— eliminarea plantelor bolnave, vătămate şi slab dezvoltate;

— tratarea răsadului cu soluţii de fungicide şi insecticideadmise pentru specia dată;

— udarea cu 24 de ore înainte de plantare până la saturareasubstratului;

— smulgerea eşalonată a răsadului din locul de unde a fostprodus;

— fasonarea răsadurilor la unele specii (ceapă, praz) şiîndepărtarea unei părţi din limbul foliar la varză, conopidă,în scopul reducerii suprafeţei de transpiraţie şi ofiliriirăsadului după plantare.

Transportarea răsadului se va face pe măsura plantăriiacestuia, iar după smulgerea din răsadniţă trebuie protejat desoare, vânt şi frig. Răsadul produs în ghivece se va transportala fel în lădiţe, înlăturarea ghivecelor având loc numai înmomentul plantării.Producerea răsadurilor de legume se încadrează în timp dela sfârşitul lunii ianuarie, când începe semănatul pe substraturiîncălzite, până la plantarea lor în solarii, tunele, terenuriacoperite cu material de protecţie sau câmp deschis. Peparcursul acestei etape, răsadurile pot fi atacate de numeroşidăunători, uneori începând chiar din momentul semănatului.Însă atacurile se manifestă nu numai pe răsaduri, ce se transmitşi la culturile din solarii şi câmp, reprezentând o principalăsursă de infestare, cauzate de agenţii patogeni, care conducela diminuarea recoltelor şi deprecierea producţiei .

Vasile Botnari, Institutul de Genetică,Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован.