Interviul Ministrului agriculturii şi industriei alimentare Ion Sula cu editorul revistei agricole “Lider agro”.
Cum apreciaţi activitatea Dumneavoastră în funcţia de ministru? Care sunt cele mai importante sarcini pe care aţi reuşit să rezolvaţi în această perioadă? Sunteţi gata să continuaţi activitatea în această funcţie, dacă ea va fi oferită în noul cabinet de miniştri?
Aprecierea activităţii, fireşte, trebuie să vină din partea producătorilor agricoli şi a tuturor celor care urmăresc activitatea ministerului: succese, lacune etc. În ceea ce mă vizează, vă asigur că, avînd o activitate în domeniu deja de mai mulţi ani, cunosc foarte bine problemele agricultorilor şi sînt foarte preocupat de multitudinea acestora. Dar, oricît de complicate nu ar fi ele, căutăm soluţii, pentru a-i sprijini în activitatea lor deloc uşoară. Mi-am propus, din start, să consolidez dialogul ministerului cu asociaţiile şi federaţiile agricultorilor. Avem o bună comunicare, inclusiv, în procesul de elaborare a documentelor de politici în sector. Respectiv, proiectele de legi în domeniu, sînt propuse spre consultate, iar, obiecţiile şi propunerile lor sînt luate în consideraţie. Evident, ne-am dori mai mult consens, mai multe soluţii reciproc acceptabile, însă, realităţile sînt de aşa fel, încît nu întotdeauna ne reuşeşte. De aceea, cooperăm în continuare, pentru dezvoltarea ramurii.
Moldova este o ţară cu potențial enorm în sectorul agroalimentar şi se cuvine să-l valorificăm eficient. Voi contribui cu maxim efort pentru a aduce în următorii ani agricultura de subzistență în mediul agriculturii de afaceri. Desigur, am careva proiecte concrete, pe care mi-aşi dori să le realizez. Dacă o să fiu invitat să-mi continuu activitatea începută în calitate de ministru şi în componenţa viitorului Guvern, probabil, voi accepta.
Referitor la reuşitele înregistrate în perioada mandatului actual, aşi specifica, desigur, semnarea Acordului de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind implementarea Programului ENPARD Moldova – Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Cabinetul de Miniştri a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acestui document, înaintîndu-l Parlamentului spre examinare şi aprobare. Acesta prevede acordarea asistenţei necesare Guvernului Republicii Moldova pentru creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar, ameliorarea nivelului de trai în zonele rurale, precum şi consolidarea unei guvernări economice şi democratice.
Instrumentul ENPARD a fost lansat de către Comisia Europeană în martie, 2011 şi este o iniţiativă nouă de sprijin din partea partenerilor europeni pentru implementarea reformelor în sectorul agricol şi rural, deoarece implementarea cerinţelor Uniunii Europene atrage costuri înalte pentru sectorul agricol, în ceea ce ţine de cerinţe şi standarde de calitate, siguranţă etc.
Implementarea Programului ENPARD va contribui, de asemenea, la dezvoltarea capacităţilor de export a principalelor produse agroalimentare moldoveneşti pe piaţa UE, şi astfel va creşte impactul asupra PIB-lui. Condiţiile de muncă şi trai în regiunile rurale vor fi îmbunătăţite sub aspectul incluziunii economice şi creşterii economice durabile. Securitatea şi siguranţa alimentară pentru populaţie vor fi asigurate, prin implementarea unor politici durabile.
Valoarea totală a suportului din partea Comisiei Europene constituie circa 64 milioane EUR, din care: 53 milioane EUR sînt acordate de Comisia Europeană pentru componenta de suport bugetar sectorial şi circa 11 milioane EUR drept componentă de suport complementar.
De asemenea, aşi sublinia că, poate fi deja accesat Creditul oferit de Guvernul Poloniei, în valoare de 90 milioane euro, care este destinat producătorilor agricoli. Mijloacele financiare vor fi oferite ca împrumuturi, în formă de echipamente, utilaje, elemente de infrastructură pentru proiecte în agricultură şi industria agroalimentară, cu rambursare în rate, pentru o perioadă maximă de 12 ani, din care, primii 3 ani reprezintă perioada de graţie, fără implicarea sectorului bancar.
Urmare a negocierilor purtate de Ministerul Agriculturii cu ministerele Economiei şi Finanţelor, rata anuală pentru acest credit, a fost micşorată de la 3% la 2%. Pînă la momentul actual, au fost recepţionate 18 dosare, în valoare de 20 mil euro. În lucru se află 10 dosare, în valoare de 9 mil euro.
Unitatea de implementare a creditului de asistenţă UICAGRP a aprobat 2 dosare în valoare de 2,7 mil euro. Mijloacele financiare sînt destinate pentru renovarea unei ferme de porcine din raionul Floreşti şi construcţia unui complex frigorific din raionul Briceni.
Începînd cu 7 iulie 2015, poate fi accesat creditul de $12 mil oferit de Banca Mondială prin semnarea Acordului de finanțare adițională a proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P). Oiectivul acestia este de a acorda suport financiar producătorilor de mere, prune și struguri din Republica Moldova, care au fost afectați de embargoul rusesc, impus în anii 2013-2014 și au suportat pierderi financiare estimate la circa 150 mil lei. Ajutorul financiar este destinat micilor producători, plantațiile cărora nu depășesc 15 hectare iar suma compensațiilor va fi de până la 50% din diferența creată între prețul la fructe pînă la impunerea embargoului în 2014 și prețul cu care acestea au fost date la procesare.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, până la ziua curentă, a oferit din bugetul de stat suport financiar horticultorilor, în valoare de $2,7 mil. Această sumă va fi compensată statului din cadrul creditului acordat de $12 mil. Totodată, am creat posibilităţi reale pentru agricultori de a iniţia afaceri proprii, beneficiind de asistenţă şi în cadrul altor proiecte interesante.
În altă ordine de idei, în perspective apropiate vor fi consolidate capacităţile fiscale ale agricultorilor prin introducerea impozitului agricol unic, vor fi reduse constrîngerile regulatorii pentru producătorii agricoli, prin eliminarea barierelor birocratice din sector, asigurarea accesului la finanţarea destinată modernizării utilajului şi infrastructurii agricole, facilitarea extinderii investiţiilor private şi atragerea noilor fluxuri de capital în ramură.
Care este prognoza Dumneavoastră: cînd producătorii agricoli vor primi datoriile la subvenţii şi compensaţii pentru anul 2014? Dna Gherman a declarat despre intenţia guvernului de a reduce cheltuielile bugetare. Cum credeţi, va reuşi în situaţia deficitului bugetar să execute un plan de subvenţionare a sectorului agrar în anul 2015?
Deja au fost perfectate şi transmise Trezoreriei dispoziţiile de plată pentru datoriile anului 2014, în valoare de 170 mil Lei. Urmează ca Trezoreria să efectueze plăţile. Sperăm că, Ministerul Finanţelor va asigura plăţile prevăzute pentru subvenţionarea sectorului în anul 2015, acordînd prioritate cheltuielilor preconizate în acest scop.
Care sunt şansele comisiei de parlamentari şi reprezentanţilor guvernului de a conveni un set de propuneri de ajutor pentru producătorii agricoli? În care întrebări cu siguranţă vor ajunge la un acord, în care este puţin probabil? Cînd acest pachet de soluţii va fi transmis spre examinare în parlament?
Guvernul şi Ministerul agriculturii şi industriei alimentare, au purtat negocieri cu reprezentanţii asociaţiilor şi federaţiilor agricultorilor, iar la elaborarea actelor normative s-a ţinut cont de revendicările lor. Există consens referitor la stabilirea cotei “0” la impozitul pe venit și reinvestirea profitului obținut în dezvoltarea propriei afaceri în domeniul agricol, precum şi la reducerea TVA pentru mai multe produse agricole (valoarea de la 20% la 8 % — la decizia fermierilor). De asemenea, reţelele de comercianţi vor fi obligate să achite facturile nu mai tîrziu de 30 zile. Rămîne de văzut referitor la formarea costurilor pentru motorina utilizată la lucrările agricole de cîmp. De asemenea, de identificat surse adiţionale pentru majorarea fondului de subvenționare. Pe anumite segmente, Parlamentul va lua decizii corespunzătoare.
Care este prognoza producţiei culturi agricole principale în sezonul — 2015?
În condiţiile meteorologice a unei zone de risc, în care se află Republica Moldova, unde seceta devine tot mai frecventă, diminuarea recoltei este un factor ordinar, care poate fi depăşit prin respectarea tehnologiilor moderne de lucrare conservativă a solului, utilizarea unor soiuri cu rezistenţă sporită (tolerante la condiţii de secetă), respectarea asolamentului şi utilizarea concomitentă a unui spectru larg de soiuri.
Reieşind din recolta medie (2,5 tone per ha) şi suprafaţa insămînţată cu grâu de toamnă (340 mii ha), producţia va constitui în acest an, circa 850 mii tone, ceea ce reprezintă o cifră la nivelul mediei pe ultimii 5 ani agricoli, iar în raport cu anul agricol 2014, o scădere aproximativă de 250 mii tone. În acelaşi timp, în condiţiile de secetă, cînd volumele se reduc, creşte calitatea produsului. Ponderea grâului alimentar va înregistra, estimativ, 65-70 la sută. Volumul grâului alimentar va constitui circa 550-600 mii tone, acoperind necesarul pentru asigurarea securităţii alimentare de 350 mii tone.