CALITĂȚILE NUTRITIVE A PLANTEI FURAJERE NETRADIȚIONALE HRIȘCA DE SAHALIN

     Coșman S1., Iurcu Iu1., Bahcivanji M1.,Țiței V2., Coșman V1.
1 — Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară
2 — Grădina Botanică (Institut), AȘM

     Extinderea asortimentului de culturi furajere cu noi specii de plante ce contribuie la sporirea cantității și calității nutritive a rațiilor de alimentație a animalelor de fermă prezintă actualmente un interes deosebit. Din cadrul plantelor noi netradiționale se evidențiază specia multianuală Hrișca de Sahalin (Poligonum Sachalinense) care pe parcursul a 10- 15 ani posedă o productivitate înaltă de biomasă și oferă perspectiva implementării în practică. Utilizând metoda selecției individuale din populația introdusă savanții Grădinii Botanice (Institut) au creat un soi nou de Hrișcă de Sahalin numit Gigant care a fost supus studierii mai amănunțite. Cercetările efectuate au demonstrat că Hrișca de Sahalin începe dezvoltarea sa primăvara devreme și crește foarte intensiv comparativ cu alte plante furajere.

     Monitorizarea creșterii plantelor pe parcursul sezonului este elucidată în figura1. Primăvara devreme, pe data de 15 martie 2017, s-a început monitorizarea procesului de creştere a plantei Hrişca de Sahalin. La această dată de abia începeau a răsări mugurii  care aveau mărimea de 1-2 cm. Peste 10 zile plantele aveau o înălţime de 10 cm. Pe data de 5 aprilie, adică peste 20 de zile de la răsăritul mugurilor, plantele aveau deja o înălţime de 50-60 cm. După data de 12 aprilie s-a început perioada de creştere intensivă a plantelor şi în termen de o  lună, adică pe data de 11 mai, plantele aveau înălţimea de 205 cm. Începând cu luna mai, în perioada de vegetație înainte de ramificare, plantele au crescut vertiginous încât de pe data de 18 mai
aveau înălțimea de 270 cm, până la 29 mai au crescut până la înălțimea de 357 cm, și la data de 13 iunie au atins înălţimea de 400 cm. După un calcul simplu, vedem că pe parcursul acestei  erioade, în fiecare zi plantele creșteau în medie cu câte 5 cm. Pe parcursul anului au fost efectuate studii cu privire la evoluția conținutului de substanțe nutritive în planta Hrișca de Sahalin în dependență de faza de dezvoltare ontogenetică care s-a apreciat după aspectul dezvoltării și înălțimii lor (tab.1).

     În perioada când plantele aveau înălțimea de 98-155 cm, umiditatea totală a fost destul de înaltă, la nivel de 87,01 %, în faza înainte de ramificare a scăzut până la 84,77%, în faza ramificării constituia 75,0%, iar în faza înainte de butonizare s-a diminuat până la 68,53%. Așa deci, se observă o scădere constantă a umidității odată cu creșterea și maturizarea plantelor. În același timp scade treptat, dar destul de simțitor, conținutul de proteină brută, de la 19,94 % în faza timpurie, la 16,06% în faza înainte de ramificare, la 11,25% în faza de ramificare, și până la 9,88% în faza de înainte de butonizare. De asemenea scade și nivelul de grăsime brută de la 3,35% în faza timpurie până la 1,93% în faza înainte de butonizare.O creștere destul de virtiginoasă manifestă celuloza brută, care în faza timpurie constituie 14,91%, apoi crește în faza de înainte de ramificare până la 27,81%, în perioada ramificării până la 36,12 și înainte de butonizare până la 38,53%. Nivelul conținutului cenușei brute se modifică lent de la 9,01% până la 6,38% pe parcusul maturizării plantelor. Substanțele exstractive neazotate în primele faze de dezvoltare constituie 32,18 — 41,44% apoi se observă o modificare în următoarele faze de dezvoltare ontogenetică la nivel de 39,92-38,31%.

     Conţinutul substanţelor nutritive esenţiale în plantele de Hrişca de Sahalin în probele prelevate de la Grădina Botanică în faza de creștere intensivă, precum și în faza înainte de butonizare la prima și a doua coasă sunt prezentate în tabelul În perioada de creștere intensivă a plantelor în probele prelevate s-a depistat o umiditate înaltă (85,93%), un procent mare de proteină brută – 19,16%, o cantitate relativ mică de celuloză brută — 20,92%, şi ca rezultat o capacitate energetică minoră la nivel de 0,11 unități nutritive în stare naturală a probelor. La prima şi a doua coasă, când plantele erau la o stadie mai matură, principalele substanţe nutritive s-au schimbat în cantitate, unele au crescut, altele s-au micşorat. Astfel, a scăzut umiditatea, până la nivelul de 72,17-72,62%, proteina brută până la 11,16-10,7%, însă a crescut celuloza brută până la 32,97 — 37,08%, carotenul până la 67,39 – 69,29 mg/kg şi valoarea energetică până la 0,19-0,20 unități
nutritive.Pe parcursul verii periodic s-au prelevat plante de Hrişca de Sahalin de pe diferite parcele şi diverse stadii de dezvoltare ontogenetică pentru efectuarea analizelor chimice.

     Cosirea plantelor de Hrişca de Sahalin, la prima şi a doua coasă, a fost efectuată în faza de vegetaţie înainte de butonizare. Cositul s-a efectuat la diverse înălţimi ale miriştii — 5-10-20-25-30-35-40 cm de la suprafața solului în scopul aprecierii înălţimii optime de cosire a acestei plante şi a impactului ultimei asupra intensităţii creşterii ulterioare de după cosire. La această dată (29 mai) plantele aveau înălţimea medie de 357 cm.nutritive. Creşte nivelul de azot de la 1,62% la înălţimea miriştii de 5 cm, până la 2,43% la înălţimea miriștii de 40 cm. Aceasta la rândul său atrage creşterea nivelului de proteină brută, care creşte constant odată cu înălţimea miriştii de la 10,13% (5 cm) până la 15,19%, (40 cm). Celuloza brută scade odată cu înălțimea miriştii de la 44,89% (5 cm) până la 37,0% (40 cm). Se observă tendinţa de creştere a nivelului de caroten concomitent cu creşterea înălţimii miriştii, şi a valorii energetice. La acest capitol menționăm faptul că, cosirea plantelor la o înălțime de la sol 30-40 cm, conduce la creșterea cantitativă a unor substanțe nutritive prețioase, cum ar fi proteina brută și carotenul și o diminuare a celulozei brute. Din aceste considerente este   recomandabil de a cosi aceste plante la înălțimea de 30-40 cm de la suprafața solului. Un rol important în procesul de utilizare a plantelor în alimentaţia animalelor, atât în stare proaspătă cât şi sub diverse forme de preparare, conservare şi păstrare, îl are conţinutul de umiditate în plante. Este cunoscut faptul, că atât excesul de apă, cât şi umiditatea scăzută are impact negativ asupra procesului de conservare şi păstrarea ulterioară a furajelor.

     În cercetările noastre, pe parcursul perioadei de vegetaţie, umiditatea plantelor era foarte înaltă la începutul vegetaţiei şi scădea odată cu creşterea, maturizarea şi îmbătrânirea lor. Astfel, umiditatea totală în plante în perioada începătoare de creştere (aprilie) este mare şi variază între indicii 84,77 şi 87,01% ( fig. 4). Treptat, cu înaintarea în creştere a plantei, umiditatea scade, şi în perioada când plantele sunt la stadia de recoltare (iunie, iulie, august) scade treptat până la 75,% şi chiar până la 68,53%.Pe măsură ce plantele se dezvoltă, se măreşte considerabil şi foarte repede masa vegetală a plantelor, și tot atât de repede creşte şi conţinutul de celuloză brută. Astfel, odată cu creşterea intensivă şi maturizarea plantelor, conţinutul de celuloză brută, s-a mărit considerabil de la 14,91% în faza timpurie de creștere, până la 27,81% în faza înainte de ramificare, 36,12 în faza de ramificare, şi 38,53% în faza înainte de butonizare. Conținutul de celuloză brută diferențiat în tulpini este mai înalt (≈ 28,54%) și cu mult mai mică în frunze (11,8%). Conținutul proteinei brute în frunze a constituit 23,78% iar în tulpini – 13,54%. Carotenul, un nutrient destul de important al furajelor, variază semnificativ în dependenţă de faza de vegetaţie, vârstă, precum și componența morfologică a plantei Hrişca
de Sahalin. În cercetările noastre carotenul în frunze a atins nivelul de 58 mg/kg, iar în tulpini constituia doar 4,0 mg/kg În calitate de plantă martor pentru a evidenţia asemănarea plantei Hrişca de Sahalin cu o cultură tradiţional cultivată în R Moldova, a fost selectat porumbul cu umiditatea de 77,55% care avea în substanța uscată un conținut de proteină brută – 7,06%, celuloză brută – 25,37%, grăsime brută – 1,84% , SEN – 54,99%, caroten 14,17 mg/kg, și unități nutritive — 0,22. Hrișca de Sahalin în perioada înainte de butonizare cu umiditatea 76,81% a conținut 10,63%  roteină brută, 36,89% celuloză brută, 2,19% grăsime brută, 38,36% substanțe extractive neazotate, caroten – 63,75 mg/kg în probă naturală și 0,16 unități nutritive.

     Pe lângă diferențele în conținutul substanțelor nutritive între Hrișca de Sahalin și porumb există și mari deosebiri în perioada lor de exploatare Hrişca de Sahalin, fiind o plantă care crește intensiv în perioada primăverii timpurii, poate fi folosită în alimentația animalelor începând cu a II decadă a lunii aprilie și continuând pe tot parcursul primăverii, verii și începutul toamnei, efectuânduse 2-3 coase pe sezon. Porumbul, în luna aprilie de abia răsare, iar în rația animalelor poate fi folosit în lunile iulie — august și doar cosindu-se o singură dată. Însă porumbul are o prioritate destul de importantă, pe lângă faptul că este folosit în calitate de masă verde și siloz, este o cultură care asigură animalele cu cereale furajere energetice pe tot parcursul anului. În continuarea cercetărilor a fost studiată pretabilitatea masei verzi a plantei Hrișca de Sahalin la conservare prin însilozare. Astfel, masa verde a acestei plante a fost recoltată în faza înainte de butonizare, apoi mărunțită și însilozată în volume mici în condiții de laborator și în volume mai mari (butoaie 75-150 kg, mini tranșeie în sol) în condiții de semiproducere.

     Masa verde a fost tasată și bine ermetizată. După expirarea a 60 de zile (perioadă suficientă pentru finisarea proceselor biologice de conservare) s-au prelevat probe de siloz pentru efectuarea analizelor asupra conținutului de acizi organici(Tab.5). În rezultat s-a depistat o cantitate foarte mică de acid acetic (0,03%), lipsa completă a acidului butiric, și o cantitate suficientă de acid lactic (0,30%). Cantitatea mică a acidului acetic, lipsa totală a acidului butiric, cantitatea suficientă a acidului lactic a condus la conservarea bună a masei verzi de Hrișcă de Sahalin și a obținerii unui siloz calitativ. Analiza organoleptică a silozului a demonstrat că consistența inițială a masei verzi supuse conservării s-a păstrat, iar aspectul, mirosul, culoarea, corespund cerințelor de calitate ale silozurilor preparate din masa vegetală supusă conservării. Conținutul de substanțe nutritive în probele de siloz din Hrișca de Sahalin, prelevate din capacitățile de semiproducere a alcătuit: umiditatea – 83,31%, proteina brută — 13,69% în substanță uscată, celuloza brută — 27,56%, grăsime brută – 2,89%, calciu 0,83% , fosfor 0,32% și carotenul în stare naturală a probei — 19,5 mg/kg. Totalitatea acestor indici caracterizează silozul obținut ca un produs furajer bine conservat, care poate fi utilizat în rația animalelor de fermă în cantități moderate, care pot fi echivalente silozului de porumb. Perioada optimă de începere a recoltării masei verzi de Hrișcă de Sahalin pentru consum este mijlocul lunii aprilie. Ulterior, pe măsura creşterii plantelor, în dependenţă de temperatura aerului şi cantitatea precipitaţiilor, cositul periodic a  masei verzi poate fi efectuat peste fiecare 30 — 35 de zile, pentru a fi administrată animalelor. Primele încercări de supraveghere a consumului masei verzi de către animale au demonstrat că vacile de lapte, vițeii, și iepurii maturi au consumat furajul mărunțit integral, de Sahalin în alimentația tineretului taurin.

     într-o perioadă scurtă de timp și nu s-au înregistrat oarecare dereglări ale tractusului digestiv. Pe parcursul a 45 de zile, au fost hrăniți cu siloz din Hrișcă de Sahalin viței în vârstă de 10 luni. În rația zilnică a fiecărui vițel,suplimentar la iarba consumată pe pășune, s- au inclus câte 5 kg de siloz de Hrișcă de Sahalin. Zilnic animalele au consumat silozul integral, fără resturi și fără dereglări  ale digestiei. Generalizând cercetările efectuate concluzionăm următoarele:1. În republica Moldova planta furajeră netradițională Hrişca de Sahalin se cultivă în mod experimental în parcele pe diverse terenuri şi pe parcursul a mai mult de 15 ani s-a acomodat destul de bine la condiţiile climaterice locale. 2. Hrişca de Sahalin manifestă o intensitate înaltă de creştere începând cu perioada timpurie a primăverii, încât în a doua jumătate a lunii aprilie la înălțimea de 98-155 cm oferă posibilitatea folosirii ei ca masă verde în raţia de primăvară a animalelor. 3. Calitățile nutritive a plantei netradiționale Hrișca de Sahalin se caracterizează prin conținutul de umiditate în limitele 68,53-84,77% și respectiv 15,23-31,47% substanțe uscate.

     La rândul său substanța uscată conține proteină brută 9,88- 16,06%, grăsime brută 1,93-2,86%, cenușă brută 6,38-7,14%, substanțe extractive neazotate (SEN) 38,31-41,44%, celuloză brută 27,81-38,53% și caroten 34,64-69,29 mg/kg furaj natural. 4. Silozul preparat din masa verde a plantei Hrişca de Sahalin se caracterizează prin indicii organoleptici și biochimici destul de satisfăcători cu aciditatea activă de 4,05-5,30 unități. Acidul lactic constituie 83,01-93,95% din totalul de acizi organici, iar acidul butiric care este nedorit în silozuri, lipsește totalmente.

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *