La finele lunii noiembrie, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură a încheiat implementarea unui proiect twinning, care a consolidat capacitățile Agenției, a clarificat obiectivele acesteia și a permis trecerea la o nouă paradigmă de subvenționare, de la modelul post-investițional la cel preinvestițional.
Subvenționarea este printre puținele instrumente, rămase la dispoziția autorităților pentru a influența într-un fel sau altul evoluția sectorului agrar moldovenesc. Prin intermediul subvenționării fermierii sunt stimulați să dezvolte acele ramuri și acele direcții, pe care Ministerul Agriculturii consideră că vor da cele mai optime rezultate, reieșind din specificul sectorului nostru agricol.
Suport pentru o agenție de plăți de nivel european Altfel spus, fermierii primesc bani de la stat pentru investiții în cele mai perspective ramuri ale sectorului agroalimentar. Totodată, subvențiile gestionate corect reduc din costurile finale ale produselor agricoli care devin astfel mai competitive pe piețele externe, dar și pe piața internă, unde competiția s-a întețit în ultimul timp chiar pe segmentele tradiționale pentru agricultura autohtonă. Însă, pentru ca acest model de stimulare să dea roadele așteptate, este necesar ca subvenționarea să fie masivă, adică să ajungă la cât mai mulți fermieri și să fie utilizată exact în scopurile pentru care a fost primită. Pentru a eficientiza cât de mult posibil sistemul de subvenționare, autoritățile moldovenești au apelat la structurile europene și la țările, unde sistemele corespunzătoare au avut un real succes. Pornind de la această stare de fapt, în anul 2016, în cadrul programului ENPARD (Programului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene) a fost lansat Proiectul de asistență tehnică Twinning ce își propunea Consolidarea capacităților şi competențelor Agenției de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură din Moldova în vederea administrării măsurilor de sprijin în domeniul Dezvoltării Rurale conform normelor și standardelor UE.
Pe 22 noiembrie curent, în cadrul unei Conferințe de închidere au fost prezentate rezultatele proiectului, implementat de AIPA în parteneriat cu instituțiile similare din Austria, Cehia și Polonia. Cum a fost schimbată activitatea AIPA Proiectul a fost structurat în trei componente care s-au referit la trei direcții-cheie:restructurarea AIPA, elaborarea bazei legale, precum și a organigramei în conformitate cu cerințele UE. În rezultat, AIPA a obținut o structură organizațională nouă, actualizată și o bază legală elaborată. A fost, de asemenea, redactată baza legală pentru implementarea
funcțiilor unei agenții de plăți în conformitate cu cerințele UE. A fost proiectată o structură organizațională și o organigramă AIPA în conformitate cu cerințele UE și elaborate noi fișe de post.
De asemenea, a fost adoptată o strategie nouă a resurselor umane, care să asigure recrutarea, formarea și evaluarea unui personal de calitate, a fost adoptată o strategie a tehnologiilor informaționale și comunicației, dar și politici de securitate pentru AIPA, inclusiv relații mai largi cu părțile terțe, fapt ce exclude abuzurile și corupția de care Agenția era acuzată anterior. Cea de-a doua componentă ține de elaborarea procedurilor scrise pentru toate funcțiile și sarcinile relevante ale AIPA ce țin de Dezvoltarea Rurală, în conformitate cu principiile UE. Și asta, deoarece AIPA urmează să subvenționeze în viitorul apropiat și proiectele ce țin de acest domeniu. A treia componentă ține de dezvoltarea și consolidarea capacităților instituționale ale AIPA. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Potrivit sistemului de subvenționare în avans, au fost lansate două apeluri de depunere a proiectelor pentru subvenționare, care s-au soldat cu 68 de solicitări de finanțare, potențiale investiții de 58 milioane de lei, dintre care circa 29 milioane — din contul statului, și deschiderea a cel puțin 145 locuri de muncă. Ce se ascunde după statistici seci și rapoarte formale
Secretarul general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iurie Ușurelu a menționat, că dacă vorbim în termeni seci, cum ar fi ”Dezvoltarea capacităților”, nu punem, practic, nimic. ”Dacă mai ieri vorbeam despre investiții, care veneau în sectorul agricol din RM atât de la buget, cât și de la donatori, despre o neclaritate în ceea ce facem în raport cu producătorii agricoli, dacă exista o incertitudine în ce privește formele de asistență și sumele ce puteau fi oferite, astăzi, vorbim despre o Agenție de Intervenții și Plăți cu proceduri foarte clare, care are o imagine pozitivă în societate,are capacitatea de a gestiona nu doar bugetul anual de 900 milioane lei, dar și programele adiționale, cum ar fi programul MAC-P și alte câteva programe mărunte, însă cu un buget triplu față de cel pe care îl gestionează acum”, spune Ușurelu. ”Am avut o conlucrare foarte bine conturată între Republica Moldova și reprezentanții Uniunii Europene, inclusiv în cadrul proiectului twining.
”Țările partenere au adus aport la crearea în Republica Moldova a unei entități, capabile să gestioneze sursele financiare în urma unei analize a tot ce se întâmplă în agricultură și ghidarea producătorului agricol, astfel încât acesta să obțină rezultate optime de pe urma investițiilor”, a menționat secretarul de stat în agricultură. Potrivit lui, proiectul twining, implementat la AIPA, demonstrează că în Republica Moldova pot fi gestionate foarte eficient fonduri. Important este să existe o conlucrare deschisă cu toți partenerii de dezvoltare, corectitudine și dorință de a face un sector agroindustrial performant.Care sunt principalele realizări ale proiectului În anul 2015 a intrat în vigoare Acordul de Asociere cu UE și a început punerea
lui în aplicare. În el erau punctate și principalele momente ce țin de sectorul agroindustrial. În acest context, potrivit lui Iurie Ușurelu ”Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură reprezintă un element-cheie pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial și, în consecință, a mediului rural în ansamblu”. ”În luna mai 2016, am început un nou format de gestionare a fondului de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Drept urmare, vectorul de gestionare a sectorului s-a schimbat, de la metoda pur birocratică de administrare spre o abordare sistemică, bazată pe rațiuni de ordin economic.”, spune Ușurelu. Ulterior, a fost elaborată legea privind subvenționarea agricolă, datorită căreia pentru prima dată fermierii au certitudinea că într-o perspectivă medie de timp, pentru o perioadă de cinci ani, regulile de joc ce țin de subvenționare nu se vor schimba. ”Agricultorii au înțeles că dacă în anul curent au investit în plantarea unei livezi de nuci sau de mere, spre xemplu,anul viitor vor putea aplica deja pentru subvenționarea procurării unui sistem de irigare, apoi vor putea primi subvenții pentru diferite mașini și utilaje, ulterior vor putea primi subvenții
pentru dezvoltarea capacităților post-recoltare și crearea infrastructurii și logisticii, necesare pentru asigurarea exportului.”, spune secretarul de stat în agricultură. Acum fermierul poate să-și întocmească un plan de acțiuni pentru cinci ani, având și garanția din partea statului că pentru subvenționare va fi alocată o sumă stabilă. Odată cu adoptarea legii privind subvenționarea, la finele lui 2016, s-a decis și ca mărimea fondului de subvenționare să fie stabilă, cu tendințe de creștere. Drept urmare, al treilea an consecutiv fondul de subvenționare este de 900 milioane de lei.
Ulterior a fost adoptat Regulamentul privind subvenționarea, care pe de o parte a trecut în competența departamentelor ce răspund de sectoarele agricole, alegerea domeniilor care urmează a fi subvenționate, iar la sfârșit de an, ele urmează să poarte responsabilitate pentru rezultatele obținute. Acest moment a condus la faptul că nivelul de responsabilitate a departamentelor a crescut considerabil și, pentru a nu da greș în politicile de subvenționare promovate, ele au început o conlucrare largă cu societatea civilă, cu organizațiile de agricultori și cu fermierii. Imaginea AIPA a devenit pozitivă Ușurelu menționează că imaginea pe care a avut-o până nu demult AIPA nu era una foarte pozitivă. Agricultorii puteau să aștepte 2-3 ani până să depună dosarele, acestea erau examinate la nesfârșit, bugetul de subvenționare era neclar, existau restanțe la achitarea subvențiilor. Drept urmare, exista o neîncredere din partea producătorilor agricoli față de Agenție.
Însă, deja în 2017, inclusiv datorită proiectului twinning, AIPA a reușit să achite toate restanțele la subvenții din anii precedenți, și încrederea a început să crească. Implementarea proiectului a consolidat această percepție în societate. ”N-a fost o schimbare superficială, s-a mers în profunzime, începând de la obligațiunile fiecărui specialist al AIPA, cum trebuie să se comporte, care sunt responsabilitățile fiecărei secții teritoriale, care este procedura de depunere a dosarului, cum acesta trebuie gestionat, astfel încât să se reducă la minim perioada de depunere și examinare a dosarelor”, spune Iurie Ușurelu. De remarcat, că această abordare de pe principiile rațiunilor economice a sectorului agroindustrial s-a înrădăcinat în practicile AIPA, dar și a Ministerului Agriculturii în general. O nouă paradigmă, dar și noi domenii de activitate Liliana Martin, șefa Direcţiei relaţii externe, comunicare şi raportare din cadrul AIPA a remarcat că subvenționarea pre-investițională înseamnă că tinerii antreprenori, care nu au încă suficiente mijloace pentru a contribui la lansarea unei afaceri, pot să apeleze la AIPA și vor primi sprijin pentru a se lansa în afaceri. Până acum trebuia să ai o afacere bine pusă pe picioare pentru a pretinde la subvenții. Liliana Martin spune că în viitorul apropiat Agenția ar putea gestiona și fonduri destinate dezvoltării rurale, și nu doar în context agricol. ”La moment, Agenția de plăți gestionează Fondul de dezvoltare a agriculturii.
Ne propunem să ajungem o agenție de plăți, acreditată de UE și care să putem gestiona Fondurile UE, și să sprijinim consistent dezvoltarea sectorului agricol și mediul rural”, spune aceasta. Deja agenția implementează cu succes sistemul de plăți în avans, îi rămâne în competență plățile directe către agricultori și preconizează să efectueze și plățile proiectului Leader, orientat spre subvenționarea dezvoltării zonelor rurale. ”Pur și simplu acționați” Gintautas Baranauskas, reprezentantul Delegației UE în Moldova, a ținut să menționeze importanța sistemului de subvenționare din Republica Moldova pentru crearea unui climat favorabil atragerii investițiilor. Acesta a dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să susțină eforturile Republicii Moldova de dezvoltare economică, inclusiv de edificare a unui sistem eficient de ubvenționare conform normelor și standardelor UE.La rândul său, Rudolf Moser, liderul proiectului twinning a subliniat că succesul unui proiect depinde de contribuția și dedicația atât a echipei de implementare,cât și a beneficiarilor proiectului, menționând că rezultatele proiectului pot servi drept model de bune practici pentru alte instituții în proces de dezvoltare instituțională.
Totuși, este AIPA aptă să repete succesul agențiilor similare din țările, care au contribuit la aplicarea proiectului? Solicitat de Lider-Agro, Bartlomiej Zdaniuk, ambasadorul Poloniei la Chișinău, care este campioană absolută din UE în ce privește asimilarea fondurilor de dezvoltare, a menționat că totul depinde deja de partea moldovenească. ”Succesul Poloniei se datorează faptului că noi am adoptat o procedură eficientă și o urmăm întocmai, fără abateri, același lucru urmează să-l faceți și voi. Să adoptați legi și regulamente bune și să le urmați”, ne-a relatat acesta. În aceeași cheie și-a încheiat discursul în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului twinning și directorul acestuia.