Tehnologii noi vitivinicole bazate pe implementarea soiurilor autohtone și din selecţia nouă

Boris GAINA, academician, profesor, coordonator al Secţiei Ştiinţe Agricole AŞM

Industria viti-vinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre ramurile principale ale economiei țării, astfel în 2013 vinurile au reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate de republică. 90-95% din tot volumul vinului produs merge la export, constituind astfel o importantă sursă de venit pentru bugetul statului. Viile ocupă o suprafață de 148 500 hectare de vii, din care 107 800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială.

Experienţa ţărilor producătoare de vinuri, atât din lumea „veche” a viticulturii şi vinificaţiei (Europa, Asia America de Nord), cât şi din lumea „nouă” (America Latină, Australia, Noua Zeinlandă, Africa de Sud), care au scos în piaţa de des­facere vinuri cu indicaţii geografice de origine controlată au impus şi Republicii Moldova imperativul alinierii la practica vinificaţiei mondiale de revenire la valorile istorice, pe care le are din plin. Un imbold stimulator de a purcede la căutarea individualităţii domeniului viti-vinicol al Republicii Moldova a fost şi embargoul introdus de Federaţia Rusă în anul 2006, care a impus producătorii de vinuri să pornească în căutarea noilor pieţe de desfacere.

Autorii prezentei lucrări, care au dedicat viticulturii şi vinifica­ţiei peste trei decenii de activitate, şi care au vizitat şi cercetat experienţa celor mai avansate state producătoare de struguri şi vin din principalele zone viticole ale lumii, au pornit de la realităţile noastre istorice şi tradiţiile naţionale.

Premiului Naţional din ediţia 2016 a fost acordat doctorului în ştiinţe agricole Gheorghe Gaberi şi doctorului habilitat în ştiin­ţe tehnice Constantin Sîrghi, pentru crearea și implementarea soiurilor autohtone și a tehnologiilor moderne în sectorul viti­vinicol național.

Este cunoscut faptul, că cultivarea viţei de vie e o îndeletnici­re tradiţională a moldovenilor, cunoscută de secole pe aceste meleaguri. Pe timpuri, vinurile produse şi păstrate în crame­le gospodarilor, erau solicitate şi mult apreciate în saloanele aristocraţilor din capitalele europene (inclusiv şi din Viena), unde se exportau cantităţi mari de vin din struguri de soiu­rile autohtone Rară Neagră (ori Băbească Neagră), Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră (numit şi Păsareas­că) Cabasma, Ciorcuţa Roză, Calabura, Gordin Verde, Gordin Gurguiat, Zghihara, Plavai ş.a.

Aceste soiuri, create de iscusiţii savanţi-selecţioneri de la In­stitutul de cercetări în domeniul Viei şi Vinului (Viorica, Le­genda, Floricica, Hibernal, Muscat de Ialoveni, Luminiţa, Ri­ton, Alb de Oniţcani, Codrinski), de rând cu cele aborigene, moştenite din tezaurul istoric al ramurii viti-vinicole, servesc drept temelie pentru crearea industriei vinicole moderne, bazate pe ultimele realizări ale ştiinţei şi practicii moderne.

Anume acest concept constituie piatra de temelie pentru activitatea colegilor noştri de breaslă din principalele ţări producătoare de vin. Toate ţările cultivatoare de viţă de vie se mândresc anume cu vinurile produse din soiurile autohto­ne: În Franţa – Chardonnay, grupa Pinot ş.a., în Spania – Ma­nastrelli, ş.a., în Italia – Prosecco (ori Glera) ş.a, în Germania – varităţile de Risling, Silvaner, Muller Turgau. Dar şi alte ţări vinicole şi-au creat imaginea prin soiurile lor autohtone spre exemplu Georgia – Saperavi, Rkasiteli, Tavkveri ş.a., Armenia – Chilar, Tozot ş.a., Azerbaidjan – Madrasa, Khyndogny, ş.a. Vinurile din aceste şi alte ţări sunt apreciate prin prisma pro­dusului local, pentru că reprezintă o expresie şi o componen­tă indispensabilă a istoriei neamului, a iscusinţei deosebite şi a vredniciei de care dau dovadă cultivatorii de viţă de vie şi producătorii de vinuri din ţările amintite.

Aceste ar fi raţionamentele, care au stat la baza deciziei de a porni, în primul rând, procesul de investigare a stării de lu­cruri privind existenţa materialului iniţial pentru înmulţirea soiurilor, ca apoi să procedăm şi la modernizarea tehnologi­ilor de producere a materialului săditor şi a fondării de plan­taţii moderne de viţă de vie de soiri autohtone şi de selecţie străină, care ar completa nuanţele soiurilor locale, în sfârşit, să ajungem la producerea vinurilor de calitate aleasă.

Activitatea principală desfăşurată pe parcursul ultimilor 15 ani a autorilor lucrării științifico-aplicative “Relansarea sec­ torului vitivinicol prin implementarea soiurilor autohtone și a tehnologiilor moderne”, înaintate la concursul Premiul de Stat, ediția 2016 a fost orientată spre:

  • Argumentarea necesităţii optimizării structurii sortimen­tului de soiuri tehnice de viţă de vie pentru producerea vinurilor;
  • Identificarea materialului iniţial de înmulţire a soiurilor de viţă de vie aborigene şi de selecţie modernă autohtonă, care vor sta la baza vinurilor de origine controlată cu indi­caţie geografică;
  • Elaborarea şi implementarea tehnologiilor moderne de producere a materialului săditor viticol de categorii bio­logice înalte Implementarea tehnologiilor moderne de înființare şi întreţinere a plantaţiilor viticole industriale cu un grad sporit de mecanizare a procedurilor agrotehnice;
  • Elaborarea şi implementarea tehnologiilor inovative de fabricare a vinurilor de soi, cât şi a celor din combinaţii de soiuri specifice Republicii Moldova;
  • Implementarea în industria vitivinicolă a tehnologiilor de procesare integrală a materiilor prime , inclusiv şi a deșe­urilor obţinute în lanţul tehnologic;
  • Cooperare internațională la promovarea soiurilor de viţă de vie aborigene şi de selecţie modernă, cât şi a vinurilor fabricate din ele în cadrul măsurilor promoţionale.

Acest proces a fost realizat în rezultatul studiului profund al literaturii de specialitate în cooperare cu specialiştii de la In­stitutul Naţional al Viei şi Vinului, cât şi în rezultatul numeroa­selor expediţii în localităţile Republicii Moldova, a mai multor regiuni ale României, a ţărilor balcanice, a țărilor din bazinul Mării Negre şi Caucazul de Nord. În urma studierii minuţioase a materialelor existente a fost elaborată lista celor mai soli­citate şi celor mai apreciate soiuri, care în viziunea noastră formează fondul de aur al viticulturii autohtone.

Binemeritat şi deja demonstrat practic de vinificatorii mol­doveni, în această listă au fost incluse aşa soiuri precum: Fe­tească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Regală, Rară Negră (numită în perioada de până la independenţă şi Serecsia), Copceac, Plavai şi Zghihara dintre soiurile aborigene, cât şi cele din selecţia modernă a Institutului Naţional al Viei şi Vi­nului – Viorica, Floricica, Legenda, Riton, Muscat de Ialoveni, Alb de Oniţcani, Luminiţa, Hibernal.

Materialul iniţial de înmulţire a acestor soiuri a fost selectat din plantaţiile mamă din România, iar soiurile brevetate de către Institutul de ramură din Republica Moldova din colecţi­ile ampelografice existente. O activitate valoroasă de selecţie clonală şi purificare fitosanitară a fost efectuată în cooperare cu Compania italiană „Vivai Cooperativi Rauscedo”.

Cu sprijinul activ al colaboratorilor laboratorului de cultură a ţesuturilor din cadrul Institutlui Ştiinţifico-Practic de Horti­cultură şi tehnologii Alimentare (doctorului în ştiinţe agricole d-l V. Bondarciuc), în cadrul FPC „VITIS COJUŞNA” SRL (fonda­tor şi administrator Gh.Gaberi) au fost produse viţele altoite de soiuri autohtone pentru înfiinţarea plantaţiilor mamă şi a celor industriale. Cu suportul companiei italiene “Vivai Coo­perativi Rauscedo” a fost înfiinţată o plantaţie mama de coar­de de portaltoi de categoria biologică “baza”, care serveşte drept material pentru altoirea ulterioară a viţelor. O bună parte a materialului de înmulţire, atât de portaltoi, cât şi de altoi este produs şi în plantaţiile mama, inclusiv de categorie biologică “bază” ale SA “Romaneşti” (acţionar şi administra­tor C. Sîrghi).

La propunerea FPC „VITIS COJUŞNA” soiul de viţă de vie Ker­ner a fost inclus în Catalogul soiurilor omologate al Republicii Moldova, iar în ultimii ani de către întreprinderile viticole au fost înfiinţate circa 300 ha de plantaţii de acest soi.

Au fost identificate, multiplicate şi create sectoare experi­mentale în cadrul SA „Romaneşti” de soiurile Muscat Roz, Bristalier, Nero Amaro ş.a.

Evaluarea soiurilor studiate continuă prin analiza perceperii consumatorilor de vinuri fabricate din aceste soiuri şi expu­se la prezentările publice în cadrul Vernisajului vinului (deja zece ediţii), expoziţiilor şi târgurilor internaţionale, de unde mai mulţi producători autohtoni se întorc cu menţiuni de cel mai înalt rang.

Urma cea de a doua etapă, care putea fi una dificilă, cu o du­rată mare în timp. Dacă lăsam lucrurile să evolueze de la sine, atunci, la sigur, nu mai obţineam o schimbare spre bine în scurt timp, aşa cum ne dictează piaţa şi circumstanţele. Pen­tru a ieşi masiv în piaţa de consum cu vinuri noi, sunt nece­sare suprafeţe importante de plantaţii industriale, înfiinţarea cărora necesită mari cantităţi de material săditor. În condiţiile lipsei de complexe mari de altoire a viţei de vie (cele vechi au fost totalmente deteriorate în procesul de privatizare), a costurilor mereu crescânde a resurselor energetice, a apărut dilema de a modifica cardinal tehnologia de producere a ma­terialului săditor viticol.

De către autorii prezentei lucrări a fost implementată tehno­logia de producere a altoiturilor de viţă de vie cu stratificarea ulterioară a lor în containere standard cu volumul de 400 litri (3,5-4,0 mii altoituri într-un container), cu o reducere de 4 ori a cantităţii de material necesar pentru stratificare şi supune­rea lor la procesul de forţare în camere frigorifice dotate cu instalaţii de modelare a regimului termic, de lumină şi umi­ditate a aerului. Această tehnologie pentru prima dată a fost utilizată în Republica Moldova, cel puţin jumătate din com­ponentele ei fiind inventate de către autor.

Autorul prezentei lucrări a pus în aplicaţie pe scară industri­ală metodele de producere a viţelor altoite, care anterior se utilizau doar în scop de cercetări ştiinţifice şi multiplicare a celor mai valoroase plante selectate. În acest scop, pentru prima dată în Republica Moldova a fost creată a secţie de producere a viţelor altoite cu cultivarea lor în sere moderne plantate în casete celulare pe substraturi nutritive, produse special în Germania.

Principalele obiective urmărite de autor în procesul de per­fecţionare a tehnologiei de creştere a viţelor altoite, atât în seră cât şi în şcoala de viţe au fost orientate spre asigurarea calităţii plantelor obţinute, reducerea cheltuielilor de produ­cere , respectiv şi a sinecostului lor.

Datorită acestor realizări a fost posibil de a furniza viticultorilor material săditor viticol calitativ la preţuri cu cel puţin 30-40% mai mici în comparaţie cu preţurile la cel provenit din import.

Implementarea tehnologiilor descrise cu un grad de mecani­zare înalt al proceselor tehnologice conduce, de asemenea, si la sporirea considerabila a productivităţii muncii, lucru mult important pentru sectorul de pepinierit viticol. Planta­ţiile viticole se înfiinţează în baza proiectului pe terenuri se­lectate conform cerinţelor culturii şi soiurilor faţă de factorii biotici. Solul se pregăteşte conform recomandărilor descrise în proiectul de înfiinţare.

Chiar în primul an de plantare, dimensiunile viţelor altoite per­mit crearea tulpinii centrale. În al doilea an pentru a evita creş­terea abundentă a masei vegetale pe fiecare plantă se lasă 2-3 struguri, fapt ce asigură o roadă de până la 3 tone de struguri la hectar. În al treilea an plantaţia asigură roade la nivelul celor industriale, recolta constituind până la 8-10 tone de struguri la hectar. Pentru a evita creşterea abundentă a masei vegetale, încărcătura de struguri pe viţă se reglează, astfel ca viţa să se maturizeze şi să se pregătească bine pentru perioada de iernat.

În procesul de modernizare a tehnologiilor de cultivare a vi­ţei de vie în Republica Moldova la etapa actuală autorii lucră­rii au acordat o atenţie deosebită perfecţionării sistemului de cultură a viţei de vie. S-a ţinut cont de imperativul impus de situaţia socială din ţara noastră, migraţia masivă a forţei de muncă din zona rurală, influenţa masivă a schimbărilor cli­matice înregistrate în ultimii ani și în Republica Moldova. Toţi aceşti factori influenţează masiv asupra indicilor economici ai operatorilor din sectorul vitivinicol.

Ținând cont de preferinţele consumatorilor de vin la nivel mondial, care cer o majorare evidentă a cantităţilor de vin produs din soiuri cu arome (mai ales de tip tămâioase), a fost identificat soiul de selecţie germană Kerner, care după câțiva ani de studii a fost introdus în Catalogul soiurilor omologate. Acest soi cu arome apropiate de cele a soiului Muscat Oto­nel în condiţiile Republicii Moldova se maturizează şi atinge parametrii tehnologici ai strugurilor în a doua jumătate a lu­nii august, înainte cu cel puţin două săptămâni faţă de soiul Muscat Otonel.

Introducerea lui în cultură ne permite de a recolta strugurii în condiţii bune până la începutul sezonului de ploi, care dimi­nuează substanţial calitate boabelor, acestea fiind afectate de Botritis Cinerea, dar şi să extindem sezonul de procesare, obţinând vin de calitate superioară.

În procesul de selecţie a soiurilor pentru producerea vinurilor aromate un rol aparte îi revine soiului de selecţie locală Viori­ca, la care maturizarea ciorchinele are loc în prima decadă a lunii septembrie şi care practic nu este afectat de către Botri­tis Cinerea. Autorii lucrării consideră, că acest soi de viţă de vie ar putea servi drept un simbol al vinificaţiei moldoveneşti, având tot potenţialul de a fi cultivat cu respectarea regulilor de producere a vinurilor biologice (ecologice, organice), asi­gurând o calitate bună a vinurilor aromate seci, demidulci, și a cel`or spumante. În ultimii cinci ani a fost elaborată şi se afla în proces de cercetare şi implementare tehnologia de cultivare a viţei de vie în plantaţii industriale moderne, care asigură un grad înalt de mecanizare a proceselor tehnologi­ce, inclusiv tăiatul în uscat, operaţiunile în verde şi recoltarea mecanizată a strugurilor cu utilizarea combinelor.

Actualmente este atestată necesitatea recoltării strugurilor într-o perioadă optimă şi în termeni restrânşi, în condiţiile deficitului de braţe de muncă ţi condiţiilor metrologice di­ficile, mecanizarea proceselor tehnologice, inclusiv şi recol­tarea are o importanţă primordială. Tehnologiile elaborate şi propuse de către autori, au o semnificaţie deosebită şi contribuie evident la soluţionarea problemelor existente în sectorul vitivinicol. Implementarea tehnologiei nominalizate va conduce la schimbarea eficace a indicatorilor economici a producătorilor de struguri şi vin, precum şi la crearea premi­zelor de extindere a suprafeţelor viticole în zonele cu deficit de braţe de muncă. Cu suportul autorilor au fost create pri­mele plantaţii industriale înfiinţate cu soiurile Fetească Nea­gră, Rară Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală în cadrul vi­năriilor SA Cricova, Chateau Vartely, Lion Gri, Vinăria din Vale, Crama Purcari şi multe altele.

Strugurii din plantaţia de soiul Fetească Albă, înfiinţată pe o suprafaţă de 15 ha în 2007 pe podgoriile SA Cricova a servit drept materie primă pentru lansarea cunoscutului spumant “Criseco”, mult solicitat şi apreciat de consumatori.

Autorii întreţin relaţii de colaborare cu partenerii din străinăta­te în vederea studierii potenţialului biologic şi de producere a soiurilor de selecţie autohtonă. Astfel, compania italiană „Vivai Coperativi Rauscedo” de cinci ani se preocupă de studierea particularităţilor biologice a soiurilor de selecţie din Republica Moldova – Viorica, Riton, Floricica, Legenda. În laboratoarele de cercetare ale acestei companii prin metoda de cultură a ţe­suturilor au fost obţinute plante de categorii înalte de aceste soiuri, o parte din care au fost importate în Republica Moldova pentru crearea bazei de multiplicare a lor.

În secţiile de microvinificaţie, au fost produse vinuri mostre-eta­lon din soiurile de selecţie autohtonă, care au fost prezentate şi înalt apreciate în cadrul expoziţiei specializate la Chişinău. Pe parcursul anilor de referinţă autorii au fost permanent în mediul specialiştilor din sectorul vitivinicol, sprijinindu-i cu informaţie profesională referitor la tematica abordată în lucrare.

Diversitatea teritorială a Republicii Moldova permite produ­cerea în zonă Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenienței. În această zonă fructifică plantațiile renumitei gospodarii „Românești”, fostă moșie a dinastiei imperiale rusești Romanov, unde în anul 2007 a fost înregis­trat primul vin de origine controlată din Republica Moldova –“Romanești”. Condiţiile climaterice favorabile au contribuit la producerea renumitului vin „Romaneşti”, care a devenit analogul moldovenesc al celebrului vin franţuzesc „Bor­deaux”. Fabrica de vinuri Romaneşti este parte integră a tra­seului turistic vitivinicol nr.2. Începând din anul 2002, autorii prezentei lucrări au început realizarea transformărilor pro­funde, menite de a reabilita renumele acestei gospodării vi­tivinicole. În anul 2005 numărul mediu scriptic de angajați a crescut semnificativ, respectiv 536 persoane, cu un fond total de salarizare de peste 5 mln. lei.

Pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol, S.A. Roma­nești a fost apreciată cu Marele Premiu al Guvernului Republicii Moldova, ediția 2011 a Zilei Naționale a Vinului. Dar asemenea succesele marcante binemeritate sunt un exemplu de aplicare a cunoștințelor profunde în domeniul vitivinicol, a rezultatelor cercetărilor efectuate de către autorii prezentei lucrări în peri­oada anilor 80-90 a sec. XX atât în țară, cât și în centre interna­ționale, de implementare a tehnologiilor vitivinicole moderne. Contribuția autorilor s-a materializat concomitent în cercetări­le științifice, și în tehnologiile vitivinicole moderne, aplicate la nivel național, care au demonstrat elocvent aportul științei şi inovaţiei în dezvoltarea socio-economică a țării.

Ţinând cont de principiul fundamental al enologiei moder­ne – adaptarea tehnologiilor de producere la exigențele consumatorului, cercetările efectuate au condus la elabo­rarea tehnologiilor de fabricare a vinurilor, care, pe lângă o înaltă calitate asigură şi o competitivitate garantată pe piaţa internă şi la export. Lansarea la scară industrială a acestor obiective a necesitat o serie de procedee oenologi­ce netradiționale, propuse de autorii prezentei lucrări, care și-au demonstrat ulterior eficacitatea în condiții industriale. În primul rând, este vorba despre valorificarea rolului eta­pelor prefermentative – macerarea boștinei la temperaturi scăzute, oxigenarea preventivă a mustului, deburbarea prin intermediul procedeului de flotare.

Pentru realizarea tehnologiilor propuse, de către autorii pre­zentei lucrări a fost elaborat principiul dimensionării, în baza căruia a fost confecționat un modul circular cu flux central do­tat cu supradozator cu productivitatea de 1000-3000 dal/oră, care oferă posibilități de fabricare a vinurilor cu indicații geo­grafice, cu caracteristici specifice soiului și arealului vitivinicol.

O altă direcție importantă a cercetărilor realizate de autorii prezentei lucrări a vizat aspectul ecologic al utilizării produ­selor secundare, care rămâne a fi „călcîiul lui Ahile” al indus­triei enologice. Valorificarea unui astfel de produs important, cum este amestecul de drojdii după fermentare a condițio­nat elaborarea unor principii noi de prelucrarea complex nu doar sub aspect ecologic, dar și cu asigurarea fabricării unor produse valoroase – a unui condiment nutritive, a acidului tartric și a alcoolului brut. Impactul socio-economic al activi­tății autorilor prezentei lucrări, constă în primul rând în spo­rirea competitivității întreprinderilor, a nivelului de pregătire profesională și de salarizare a angajaților, a plăților în buget și în fondul social prin modernizarea sectorului vitivinicol și soluționarea deficiențelor existente prin producția şi expor­tul vinurilor de calitate (IGP și DOP).

Elaborarea şi implementarea tehnologiilor moderne de pro­ducere a materialului săditor viticol de categorii biologice înalte pentru crearea plantaţiilor viticole înfiinţate cu soiuri autohtone şi de perspectivă din selecţia nouă, au contribuit esențial la relansarea viticulturii moldave.

Implementarea tehnologiilor moderne de înființare şi între­ţinere a plantaţiilor viticole industriale cu un grad sporit de mecanizare a adus un aport esențial la conformarea secto­rului vitivinicol la condiţiile deficitului de braţe de muncă cu asigurarea respectării caietului de sarcini în procesul de producere a materiilor prime pentru fabricarea vinurilor de înaltă calitate. Elaborarea și implementarea tehnologiilor oenologice inovative au permis că primul vin moldovenesc, de origine protejată, înregistrat în registrul UE în anul 2007 (aranjamentul de la Lisabona) a fost “Romanești”.

La activitatea profesională a autorilor prezentei lucrări se include şi componenta înalt apreciată activitatea în calitate de profesori universitari în pregătirea specialiștilor de înaltă calificare de viticultori și vinificatori Unitățile vitivinicole, în care activează autorii prezentei lucrări servesc drept bază pentru stagiile agro-tehnologice şi inginereşti, efectuate de studenți, masteranzi şi doctoranzi.

Autorii prezentei lucrări au contribuit esențial la crearea unui cadru legal modern, fundamentat pe principiile producerii vinurilor de origine controlată și cu indicaţie geografică. Ast­fel, autorii se numără printre elaboratorii primei variante a Legii Viei și Vinului, aprobată în a. 2006.

Un rol deosebit în activitatea autorilor prezentei lucrări l-a con­stituit aportul lor în activităţile de cooperare internațională, care au contribuit la promovarea vinurilor fabricate din soiuri­lor de viţă de vie aborigene şi de selecţie modernă. “Vernisajul vinului”, ajuns la cea de a 10a ediție, constituie una dintre idei­le implementate de către Asociația Producătorilor de Vinuri, al cărui președinte este prof. Sîrghi Constantin.

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *